Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading content…
Transcript

b

Y

Tipologia geniului

2

X

g

m

1

p

"La steaua care-a rasarit"

F

Tema genialitatii intr-o calatorie spre stele

E

George Gordon Byron

Inceputurile romantice

Termenul de geniu reprezinta cea mai inalta treapta de inzestrare spirituala a omului

caracterizata printr-o activitate creatoare ale carei rezultate au o mare insemnatate.

Tema omului de geniu este una abordata de multi scriitori romantici, atat in proza, cat si in versuri ,romantismul aducand ca element de noutate evidentierea opozitiei intre geniu si talent, precum si latura sociala a problemei geniului.

Reprezentati romantici:

  • Arthur Schopenhauer
  • Alexandru Macedonski-"Noapte decemvrie"
  • A. Doinas-"Mistretul cu colti de argint"
  • Mihai Eminescu

Arthur Schopenhauer

„Geniul este, prin esenţa lui, un singuratic.Oamenii geniali sunt prea puţini la număr ca să-şi găsească cu uşurinţă un egal şi prea diferiţi de ceilalţi ca să le poată deveni tovarăşi. Căci, majoritatea oamenilor sunt călăuziţi de voinţă, în timp ce la genii predomină cunoaşterea.”

  • “Poetul nepereche al literaturii romane”, Mihai Eminescu,a fost marcat puternic de „Lumea ca vointa si reprezentare” de Schopenhauer.

  • Citandu-l pe Schopenhauer, acesta afirma: “Geniul este mintea aplicata exclusiv la obiect, subiectul cunoscator pur care iese din contingent si se asaza in fata metafizicului. El traieste in spatiul astral, ignorand interesele vointei lui individuale”.

Mihai Eminescu

-geniul literaturii romane-

D

"Luceafarul"

"Scrisoarea I"

C

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şapte-lea din cei 11 copii ai căminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părinteasca şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Această stare o evocă cu adîncă nostalgie în poezia de mai târziu ("Fiind băiat…” sau "O, rămîi").

La 19 ani Eminescu pleacă să studieze la Viena, apoi la Berlin.În însemnările poetului din acea perioadă se regăsesc multe notiţe şi raţionamente de fizică cuantică şi elemente premergatoare teoriei relativitaţii transformate de Eminescu în metafore cu conotaţii filozofice.cercetătorii au descoperit printre manuscrisele eminesciene o traducere realizată de poet a articolului fizicianului şi filozofului Ludwig Boltzmann. De aici putem presupune că Eminescu a frecventat cursurile savantului german în perioada studiilor din capitala austro-ungară, timp în care celebrul Boltzmann era titularul catedrei de filosofie naturală a Universitații vieneze.

"Luceafarul"-tema geniului

Luceafarul se întruchipează mai întâi sub înfățișare angelica a

“unui tânăr voievod”, fiu al cerului și al mării “iar cerul este tatăl meu și muma-mea e marea”.

TABLOU I

În a doua chemare Luceafărul se întruchipează sub înfățișare demonică, “un mândru chip”, născut din soare și din noapte și

vine în odaia fetei cu un efort mai mare decât prima oară.

  • Ideea antitezei dintre geniul nemuritor si fata de imparat muritoare este exprimata sugestiv si cu claritate: fata nu poate accede la lumea lui și nici nu poate sa-l înțeleaga.
  • Luceafărul pleacă spre demiurg pentru a-i cere acestuia umanizarea “Da, ma voi naste din pacat/ Primind o alta lege/ Cu vesnicia sunt legat/Ci voi sa ma dezlege”.

Tablou III/IV-"drumul cunoasterii"

Călătoria lui Hyperion spre demiurg simbolizează un drum al cunoașterii și o meditație asupra condiției omului de geniu în raport cu oamenii obișnuiți. Demiurgul îi refuză lui Hyperion dorința, el insusi fiind nevoit sa respecte legile universale pe care le-a creat “Nu cere semne si minuni/ Ce nu au chip si nume.”

In plus, il convinge pe Luceafar că omul este muritor, nu-și poate determina propriul destin și se bazează numai pe noroc, în antiteză cu omul de geniu,capabil de a linii idealuri înalte, care il fac nemuritor, dar și neînțeles de societate.

Scrisoarea I-ideea geniului

Cosmogonia

Invatatul de exceptie:

”Batranul dascal...uscativ asa cum este, garbovit si de nimic/Universul fara margini e la degetul lui mic”.

”Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe umar/ Asa el sprijinea lumea si vecia intr-un numar.”

Escatologia

1."La inceput pe cand fiinta nu era, nici nefiinta, pe cand totul era lipsa de viata si de vointa/ Cand nu se ascundea nimica, desi tot era ascuns"

"Soarele ce azi e mandru, el il vede trist si ros...Cum planetii toti ingheata si s-azvarl rebeli..."

Acest vers subliniaza teorie asupra mortii universului bazata pe cunostinte de fizica si mecanica a corpurilor ceresti.

Nimicul poate fi redat doar literar prin intuitie, antiteza si metafora.Mintea umana, oricat de geniala, nu poate cuprinde vidul.

2."Dar deodat-un punct se misca...cel dintai si singur. Iata-l cum din chaos se face muma, iara el devinne Tatal!

Inspiratia din filosofia indiana, Rig-Veda, nasterea universului se petrece prin intalnirea dintre principiu masculin(punct) si cel feminin(haos primordial).

"Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii"

B

Ipostaza geniului in Testament

- Tudor Arghezi

Poezia ,,Testament’’ deschide volumul de debut - ,,Cuvinte potrivite’’ - publicat în 1927

Tema poeziei este creaţia literară vizualizată, şi ea, în dublă ipostază: cea de meşteşug poetic("Slova de foc si slova faurita/Imparechiate-n carte se marita") şi cea de moştenire pentru posteritate. Poezia este un monolog adresat de un tata fiului său spiritual prin care îi lasă acestuia moştenirea sa, cartea.

Astfel este sesizata si ipostaza geniului creator la nivelul artei poetice argheziene. Orice geniu lasa generatiilor viitoare, posterității, o moștenire, își lasă amprenta asupra oamenilor și a lumii în mod ireversibil si irevocabil. În acest fel, eul liric anunță

că urmașilor săi nu le va rămâne ,,decât un nume adunat pe-o carte’’, fiind un depozitar al valorilor umane.

În concepția lui Tudor Arghezi, poezia are valoare

mesianică. Poetul, ca un alt Mesia, are datoria de a izbăvi de suferință generația strămoșilor

(echivalent al neamului său) prin forța cuvântului pedepsitor: „Biciul răbdat se-ntoarce în

cuvinte/Și izbăvește-ncet pedepsitor/Odrasla vie-a crimei tuturor”.

Metafora centrală este, echivalent al creației artistice:„Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă,/ Cartea mea-i, fiule, o treaptă”.

Poezia Testament este un mic tratat de estetică, în care autorul își prezintă conceptia cu privire la procesul poetic, la creație, la funcția poeziei și la condiția creatorului, geniul ce-și lasă în urmă moștenirea spirituală.

"La steaua"-Mihai Eminescu

La steaua care-a răsărit

E-o cale-atât de lungă,

Că mii de ani i-au trebuit

Luminii să ne-ajungă.

Multumim!

A

Paralela Mihai Eminescu/ Albert Einstein

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi