Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Rața Roșie
Proiect realizat de:
Cuciureanu Rareș
Acsinte Alessandro
Afilipoae Teodor
Moscaliuc David
Rața roșieeste o specie de rață scufundătoare de mărime medie din Eurasia.
Lungimea ratei roșii este de 38-42 cm, anvergura aripilor de 60-67 cm cm, iar greutatea de 450-650 g. Este o pasăre migratoare ce cuibărește în Europa și Asia, prin mai-iunie. Are o culoare roșie întunecată. Depune în stuf 7 până la 11 ouă mici cu o nuanță roșcată, iar clocitul durează 25 de zile. Puful puilor este cenușiu întunecat.
Poțiunea alba a abdomenului este mai restrânsă si complet înconjurată de o culoare închisă. Femela este de un maro-cenușiu închis cu ochi negri si subcodale albe.
Observați creștetul înalt si ci ocul destul de lung, care alături de dunga de culoare albă de pe aripă sunt semnele distinctive pentru o identificare comparativă cu rața moțată.
Strigătul femelei este repetitiv, „car”, iar masculul este mai tăcut, „ciuc-ciuc-ciuc”.
Ouă de Rață roșie
Rața roșie zburând
Oaspeți de vară (lunile III – X). Rareori iernează în România, fiind sensibile la temperaturile scăzute. Cuibărește relativ târziu (lunile V – VII). Unde sunt prezente și sălcii bătrâne, cuiburile sunt localizate în scorburi. O pontă completă cuprinde între 6 și 12 ouă. Incubarea durează 26 – 28 zile. Juvenilii își urmează părinții la scurt timp după ce eclozează. Alimentația raței roșii este în principal de tip ierbivor.
Iazuri și lacuri eutrofice, cu vegetație acvatică abundentă (inclusiv stuf) și întinderi largi de apă. Preferă bazinele acvatice naturale, dar cuibărește și în proximitatea iazurilor sau a lacurilor parțial colmatate pe care s-a dezvoltat vegetația. În ultimii ani au populat din ce în ce mai mult iazurile piscicole abandonate din Delta Dunării, care acum sunt invadate de vegetația lacustră plutitoare.
Factorii care au condus la regresul populațiilor de rață roșie sunt: asanarea bălților, degradarea habitatelor (prin accelerarea proceselor de eutrofizare, degradarea florei acvatice, colmatarea sau creșterea turbidității apei). Aceste fenomene sunt în general cauzate de dezvoltarea activităților umane dezvoltate în proximitatea arealului specific sau prin transformarea corpurilor de apă naturale în pescării (ceea ce presupune distrugerea stufărișului). Pentru că rața roșie cuibărește așa târziu, când sezonul de vânătoare începe în mod tradițional (15 august), o parte dintre păsările tinere nu-și dezvoltă complet abilitățile de zbor; deseori exemplarele de rață roșie sunt prinse în plasele de pescuit și mor. Prădătorii se constituie în general din carnivore mici invazive ( ex: nurca americană). Este posibil ca aidoma altor țări (Slovenia, Austria, Ungaria), prin introducerea și creșterea speciilor de pești ierbivori, consumând masiv macrofite acvatice, să rezulte efecte negative asupra speciilor de rață roșie (prin creșterea concurenței asupra aceluiași tip de hrană).
• Raţa roşie este nevoită să utilizeze, într-un ciclu anual de viaţă, doar zonele umede
• Evitarea deranjului în perioada de clocire şi creştere a bobocilor este o condiţie esenţială pentru succesul reproducerii şi perpetuarea speciei
• Raţa roşie caută adăpostul în ochiurile de apă formate în vegetaţia bălţilor
• Raţa roşie caută adăpostul în ochiurile de apă formate în vegetaţia bălţilor?