Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Oprea Oana, grupa 21
Popa Amelia, grupa 23
Seria 3
Înecul
filmulet
Orice corp cufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forta verticala egala cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp.
Este o forma de asfixie datorată pătrunderii apei în căile respiratorii, cauzata de submersia in apa sau alte lichide.
Flotabilitatea
Forta lui Arhimede şi cea de greutate sunt două forte opuse
Pentru a afla dacă un corp plutește sau se scufundă se calculează flotabilitatea sa (opusul greutății aparente)
Flotabilitatea = Forța lui Arhimede – Greutatea reală
Flotabilitatea corpului omenesc
Efectele biochimice
De fiecare data cand ne departam de nivelul marii, presiunea interna nu mai este egala cu cea atmosferica.
De aceea, experimentam senzatia de durere in ureche atunci cand ne scufundam.
Efectele biochimice ale presiunii sunt consecinţa creşterii presiunii gazelor din aerul inspirat.
La adâncimi mai mari apare un sindrom nervos provocat de gazele inerte care au o acţiune excitantă asupra neuronilor.
Accidente biochimice
NARCOZA AZOTULUI
Simptomele narcozei azotului
- la adâncimea de 30 m, narcoza azotului își face deja simțită prezența afectând capacitatea de gândire și de luare a deciziilor.
- la adâncimea de 50 m, narcoza azotului se manifestă și prin apariția amețelii.
- peste adâncimea de 58 m, se manifesta printr-o stare de euforie uneori însoțită de o impresie falsă de mărire a forței musculare, de pierderea din ce în ce mai accentuată a instinctului de conservare, urmată în cazuri grave de pierderea cunoștinței
BIBLIOGRAFIE
Presiunea este, in general, definita ca fiind raportul dintre valoarea fortei ce apasa normal pe o suprafata si valoarea ariei suprafetei respective.
La nivelul mării, organismul suportă doar presiunea atmosferică, pe care nu o percepem ca pe forţă.
În scufundare, pe lângă presiunea atmosferică, suportăm presiunea coloanei de apă care apasă deasupra noastră.
Apa este de 800 de ori mai densă decât aerul, iar presiunea apei creşte cu 1 atm la fiecare 10 metri adâncime.
Efectele biofizice
Gazele inerte (N, He, H) existente în aer se vor dizolva în sânge şi ţesuturi în funcţie de un gradient de presiune.
Dizolvarea gazelor în ţesuturi este influenţată de nivelul de vascularizaţie.
Aceste fenomene sunt importante în practica scufundării, dar mai ales a decompresiei.
Accident de decompresie
Decompresia sau revenirea la presiunea atmosferică este acea parte a scufundării prin care scafandrul revine la suprafața apei (la presiunea atmosferică).
Viteza decompresiei este dată de viteza de eliminare a gazului inert dizolvat în țesuturile organismului pe timpul expunerii la presiunea hidrostatică.
Tulburări respiratorii
Accidente osteo-artro-musculare (benduri)
Accidente cutanate
Apar datorită eliminarii bulelor de azot prin piele
Se manifestă prin dureri progresive localizate la nivelul uneia sau a mai multor articulații (genunchi, umăr, cot).
Continuarea scufundărilor după un bend netratat sau tratat necorespunzător poate recidiva accidental.
degajarea de bule în capilarele țesutului pulmonar
Se manifestă prin senzații de mâncărimi ale pielii și diverse erupții
Accidente neurologice
Simptomele caracteristice apar în primele minute după revenirea la presiunea atmosferică:
Se manifestă sub formă de dispnee (dificultate respiratorie) și tuse seacă, acompaniate de o cianoză (învinețire) a extremităților și a buzelor.
Lichidele (sânge), ţesuturile moi şi solidele (ţesutul osos) suferă modificări structurale doar la presiuni mari, de câteva sute de atmosfere.
Cavităţile cu conţinut gazos vor simţi efectele hiperbarismului, conform legii Boyle-Mariotte
Legea Boyle-Mariotte
Accidente fizico-mecanice
Suprapresiunea pulmonara apare datorită destinderii gazelor blocate în plămâni peste limita de elasticitate a acestora, în timpul ridicării către suprafața apei.
La temperatură constantă, volumul unui gaz variază invers proporțional cu creșterea presiunii.
EMBOLIA GAZOASA
Presiunea creată în plămâni împinge aerul din alveolele pulmonare în vasele de sânge de unde este transportat la inimă, iar de aici este trimis prin artere în tot corpul.
Un scafandru care a suferit o embolie gazoasă își poate pierde cunoștința fie înainte de revenirea la suprafață, fie la câteva minute după ieșirea din apă.
EMFIZEM SUBCUTANAT
Constă în existența de aer sub piele, în special în jurul gâtului.
Simptomele sunt:
pV= constant
PNEUMOTORAX
Constă în pătrunderea aerului între plămâni și peretele cavității toracice, în cavitatea pleurală.
EMFIZEMUL MEDIASTINAL
Simptomele:
Se caracterizeaza prin prezenta aerului in spatiul mediastinal.
Acesta apasa pe inima si vasele de sange, ingreunand circulatia.
Simptomele caracteristice sunt:
La ce volum se vor reduce 1000cm3 aflati la presiunea de o atmosfera, la adancimea de 30m?
Legea Boyle-Mariotte
V2 = 250 cm3
Toracele va fi blocat în poziţie expiratorie (va fi comprimat) până la atingerea poziţiei de expiraţie maximă. Orice creştere suplimentară a presiunii va produce leziuni toraco-pulmonare.
Presiunea apei va acţiona şi asupra feţei externe a timpanului şi nu va putea fi echilibrată prin contrapresiune internă, datorită blocării trompei lui Eustachio. Dacă presiunea creşte mai mult, timpanul se va rupe, producând hemoragii în urechea medie, iar urechea internă va evolua spre hipoacuzie şi surditate.
Legea lui Charles
La volum constant, presiunea unei anumite mase de gaz este direct proporțională cu temperatura sa absolută.
Legea lui Dalton
La temperatură constantă, presiunea unui amestec de gaze este egală cu suma presiunilor pe care le-ar avea fiecare din gazele componente dacă ar ocupa singur volumul total.
Legea lui Henry
La un amestec de gaze cum este aerul respirat de scafandri, cantitatea de gaz dizolvată va fi proporțională cu presiunea parțială a fiecărui gaz component al amestecului.