Copy of Accidente in timpul scufundarii

Accidente in timpul scufundarii

Oprea Oana, grupa 21

Popa Amelia, grupa 23

Seria 3

Înecul

Principiul lui Arhimede

filmulet

Orice corp cufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forta verticala egala cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp.

Este o forma de asfixie datorată pătrunderii apei în căile respiratorii, cauzata de submersia in apa sau alte lichide.

Fizica scufundarii

Flotabilitatea

Forta lui Arhimede şi cea de greutate sunt două forte opuse

Pentru a afla dacă un corp plutește sau se scufundă se calculează flotabilitatea sa (opusul greutății aparente)

Flotabilitatea = Forța lui Arhimede – Greutatea reală

Flotabilitatea corpului omenesc

• Corpul omenesc, fără nici un echipament, are o flotabilitate situată în jurul flotabilităţii nule.

• Aceasta deoarece densitatea medie a corpului uman este apropiată de densitatea mediului acvatic, corpul uman fiind alcătuit în proporţie de 70 % din apă.

• Flotabilitatea corpului uman poate fi controlată şi cu ajutorul plămânilor.

Efectele biochimice

De fiecare data cand ne departam de nivelul marii, presiunea interna nu mai este egala cu cea atmosferica.

De aceea, experimentam senzatia de durere in ureche atunci cand ne scufundam.

Efectele biochimice ale presiunii sunt consecinţa creşterii presiunii gazelor din aerul inspirat.

La adâncimi mai mari apare un sindrom nervos provocat de gazele inerte care au o acţiune excitantă asupra neuronilor.

Accidente biochimice

NARCOZA AZOTULUI

• numită și beția adâncurilor, poate apărea, la scafandrul care respiră aer, încă de la adâncimea de 30 m.

• Este o stare de euforie similara cu cea a intoxicatiei cu alcool, care apare atunci cand azotul intra in sange la o presiune partiala crescuta.

Simptomele narcozei azotului

- la adâncimea de 30 m, narcoza azotului își face deja simțită prezența afectând capacitatea de gândire și de luare a deciziilor.

- la adâncimea de 50 m, narcoza azotului se manifestă și prin apariția amețelii.

- peste adâncimea de 58 m, se manifesta printr-o stare de euforie uneori însoțită de o impresie falsă de mărire a forței musculare, de pierderea din ce în ce mai accentuată a instinctului de conservare, urmată în cazuri grave de pierderea cunoștinței

Presiunea

BIBLIOGRAFIE

Presiunea este, in general, definita ca fiind raportul dintre valoarea fortei ce apasa normal pe o suprafata si valoarea ariei suprafetei respective.

• http://www.itstactical.com/skillcom/diving/the-gas-laws-and-physics-of-diving/
• http://www.medicaldaily.com/breaking-point-how-much-water-pressure-can-human-body-take-347570

La nivelul mării, organismul suportă doar presiunea atmosferică, pe care nu o percepem ca pe forţă.

În scufundare, pe lângă presiunea atmosferică, suportăm presiunea coloanei de apă care apasă deasupra noastră.

Apa este de 800 de ori mai densă decât aerul, iar presiunea apei creşte cu 1 atm la fiecare 10 metri adâncime.

• Curs 2
• http://www.forensicpathologyonline.com/E-Book/asphyxia/drowning
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Decompresie_(scufundare)
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Accident_de_decompresie
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Narcoza_azotului
• http://www.scientia.ro/biologie/corpul-omenesc/3134-efectele-presiunii-asupra-corpului-uman.html
• http://www.scubadivingcenter.ro/news/flotabilitatea-scafandrului/

Efectele biofizice

Gazele inerte (N, He, H) existente în aer se vor dizolva în sânge şi ţesuturi în funcţie de un gradient de presiune.

Dizolvarea gazelor în ţesuturi este influenţată de nivelul de vascularizaţie.

Aceste fenomene sunt importante în practica scufundării, dar mai ales a decompresiei.

Accident de decompresie

Decompresia sau revenirea la presiunea atmosferică este acea parte a scufundării prin care scafandrul revine la suprafața apei (la presiunea atmosferică).

Viteza decompresiei este dată de viteza de eliminare a gazului inert dizolvat în țesuturile organismului pe timpul expunerii la presiunea hidrostatică.

Tulburări respiratorii

Accidente osteo-artro-musculare (benduri)

Accidente cutanate

Apar datorită eliminarii bulelor de azot prin piele

Se manifestă prin dureri progresive localizate la nivelul uneia sau a mai multor articulații (genunchi, umăr, cot).

Continuarea scufundărilor după un bend netratat sau tratat necorespunzător poate recidiva accidental.

degajarea de bule în capilarele țesutului pulmonar

Se manifestă prin senzații de mâncărimi ale pielii și diverse erupții

Accidente neurologice

Simptomele caracteristice apar în primele minute după revenirea la presiunea atmosferică:

• indispoziție generală, oboseală intensă, neliniște
• dureri între omoplați sau în centură;
• furnicături în membrele inferioare;
• imposibilitatea de a se ține în picioare;
• tulburări vezicale: imposibiliatea de a urina.

Se manifestă sub formă de dispnee (dificultate respiratorie) și tuse seacă, acompaniate de o cianoză (învinețire) a extremităților și a buzelor.

Efecte mecanice

Lichidele (sânge), ţesuturile moi şi solidele (ţesutul osos) suferă modificări structurale doar la presiuni mari, de câteva sute de atmosfere.

Cavităţile cu conţinut gazos vor simţi efectele hiperbarismului, conform legii Boyle-Mariotte

Legea Boyle-Mariotte

Accidente fizico-mecanice

Suprapresiunea pulmonara apare datorită destinderii gazelor blocate în plămâni peste limita de elasticitate a acestora, în timpul ridicării către suprafața apei.

La temperatură constantă, volumul unui gaz variază invers proporțional cu creșterea presiunii.

EMBOLIA GAZOASA

Presiunea creată în plămâni împinge aerul din alveolele pulmonare în vasele de sânge de unde este transportat la inimă, iar de aici este trimis prin artere în tot corpul.

Un scafandru care a suferit o embolie gazoasă își poate pierde cunoștința fie înainte de revenirea la suprafață, fie la câteva minute după ieșirea din apă.

EMFIZEM SUBCUTANAT

Constă în existența de aer sub piele, în special în jurul gâtului.

Simptomele sunt:

• tulburări respiratorii
• edem
• schimbarea vocii

pV= constant

PNEUMOTORAX

Constă în pătrunderea aerului între plămâni și peretele cavității toracice, în cavitatea pleurală.

EMFIZEMUL MEDIASTINAL

Simptomele:

• dureri în piept
• dificultăți respiratorii

Se caracterizeaza prin prezenta aerului in spatiul mediastinal.

Acesta apasa pe inima si vasele de sange, ingreunand circulatia.

Simptomele caracteristice sunt:

• dureri toracice
• tulburări respiratorii
• leșin, datorită presiunii aerului asupra inimii.

La ce volum se vor reduce 1000cm3 aflati la presiunea de o atmosfera, la adancimea de 30m?

Legea Boyle-Mariotte

V2 = 250 cm3

Toracele va fi blocat în poziţie expiratorie (va fi comprimat) până la atingerea poziţiei de expiraţie maximă. Orice creştere suplimentară a presiunii va produce leziuni toraco-pulmonare.

Presiunea apei va acţiona şi asupra feţei externe a timpanului şi nu va putea fi echilibrată prin contrapresiune internă, datorită blocării trompei lui Eustachio. Dacă presiunea creşte mai mult, timpanul se va rupe, producând hemoragii în urechea medie, iar urechea internă va evolua spre hipoacuzie şi surditate.