Regnul Plantae
Clasificare
FERIGI
Principalul criteriu de clasificare îl constituie diferențierea țesuturilor conducătoare și a organelor vegetative. Astfel, plantele se divid în două categorii:
- Plante superioare fără flori -
Regnul Plantae cuprinde un nr. de peste 280 000 de specii, in medii acvatice si terestre. Toţi indivizii care fac parte din acest regn sunt cunoscuţi sub denumirea de plante.
Briofitele se clasifică în două clase:
Caractere generale ale plantelor
- PLANTE AVASCULARE (Briofite - mușchi)
- PLANTE VASCULARE ( Pteridofite - ferigi, gimnosperme, angiosperme)
Importanță
Mușchi hepatici:
- sunt inferiori, cu tal lățit, târâtor și ramificat
- răspândiți în pădurile montane, pe locuri umede și umbroase
- reprezentant: fierea- pământului
Mușchi frunzoși
- sunt mușchi mai evoluați, având corpul cu rizom tulpiniță și frunzișoare
- sporogonul poate fi terminal, așezat la vârful tulpiniței, la mușchiul de pământ sau lateral la mușchiul de fântână
Caractere generale
Ferigile (încrengătura Pteridophyta) formează o altă grupă de plante care face trecerea de la talofite la plantele superioare cu flori, mai evoluate decât muşchii.
- Sunt plante iubitoare de apă, de aceea le întâlnim, de regulă, în păduri, în locuri umede și umbroase
- În zonele temperate sunt ferigi erbacee, iar în pădurile tropicale și ecuatoriale - ferigi lemnoase și arborescente.
- Au cunoscut o mare dezvoltare în perioada carboniferă
- Adaptate vieții de uscat, majoritatea fiind perene
- sunt organisme eucariote , pluricelulare , adaptate mediului terestru având în majoritatea lor o hrănire autotrofă;
- sunt caracterizate prin lipsa mobilității, fiind fixate de substrat prin structuri ca rizoizi sau rădăcini;
- reprezintă principalii producători din ecosistemele Terrei
- Muşchii micșorează acțiunea de eroziune prin reținerea apei și, împreună cu lichenii îngroașă pătura de sol, apărând de frig bulbii şi rizomii plantelor din pădure.
- Păsările îşi căptuşesc cuiburile cu muşchi, iar omul îi foloseşte la împachetarea vaselor casabile sau la realizarea aranjamentelor florale.
- Muşchiul de turbă creşte în regiuni mlăştinoase şi din el se formează turba (cărbune inferior), folosită drept combustibil, îngrășământ în natură etc.
Înmulțirea:
- VEGETATIVĂ - rară; are loc prin grupe de celule (propagule) care dau naștere la noi plante
- SEXUATĂ - se realizează prin unirea anterozoizilor; mici și biflagelați, cu oosferele mari și imobile
În covoraşul de muşchi unele tulpiniţe formează în vârful lor organe bărbăteşti (anteridii) care conţin celule bărbăteşti ce au doi flageli (două firişoare subţiri, ce la ajută să se deplaseze).
Alte tulpiniţe formează în vârf organe femeieşti (arhegoane) în care sunt celule femeieşti care nu se deplasează
Celulele bărbăteşti ”înoată” în apă şi ajung la celulele femeieşti.
Aici, celulele bărbăteşti se unesc cu cele femeieşti şi formează zigotul, care nu se desprinde de plantă mamă, ci încolţeşte şi formează un filament subţire care are în vârf o capsulă cu un căpăcel. Acesta este sporogonul în interiorul căruia se formează sporii.
MUȘCHI
La maturitate scufia cade, capsula se deschide şi sporii sunt puşi în libertate şi uşor purtaţi de vânt.
Când găsesc condiţii favorabile, încolţesc şi formează pe sol un tal filamentos numit protonema.
Acesta este formată din celule alungite cu multă clorofilă şi se prinde de substrat prin rizoizi.
Pe protonemă apar muguri ce vor forma fiecare un nou fir de muşchi, alcătuind covoraşe dese şi moi.
Def: Plante avasculare de dimensiuni mici, ce trăiesc în apropierea apei sau în locuri umede.
- Ferigile sunt primele plante al căror corp, numit corm, este alcătuit din organe vegetative adevărate: rădăcina (orientată spre sol), tulpina și frunzele (orientate spre lumină)
- Tulpina este adesea subterană și poartă numele de rizom. La unele specii apar tulpini fertile, fără clorofilă, care formează spori.
- Rizomul acumulează în fiecare an substanţe de rezervă, în special amidon.
- La ferigi apar cele mai simple vase cunducătoare lemnoase (traheide) și liberiene; traheidele au pereții lignificați, având și rol de susținere a plantei; ele au pereți despărțitori și de aceea, circulația este lentă.
- Au toate tipurile de țesuturi vegetale adevărate
- În fiecare primăvara, din mugurele rizomului creşte un mănunchi de frunze care ies la suprafaţa solului. Când sunt tinere, ele sunt răsucite la vârf ca un şarpe, pentru a putea străbate prin sol şi frunziş.
- Datorită formei lor feriga este cunoscută şi sub numele de ”iarbă şarpelui”.
Caractere generale
- Plante inferioare talofite: corpul este un tal care se fixează de substrat cu ajutorul unor firișoare mici, alungite (rizoizi)
- Nu au țesuturi vasculare, nici organe vegetative adevărate: rădăcină, tulpină și frunze.
- Sunt dependente de apă atât pentru nutriție, cât și pentru reproducere
- Absorbția apei se face pe toată suprafața corpului, iar conducerea ei din celulă în celulă
- Mușchii prezintă atât caractere de algă verde cât și caractere noi, datorate adaptării la viața de uscat (vezi tabelul din carte - pag. 17)
- Pe fata inferioară a frunzelor se formează mici umflături, la început verzi, apoi galbene şi la maturitate maronii. Aceste grămăjoare se numesc sori, care adăpostesc sporangii ce pun în libertate sporii. Din germinarea unui spor ia naștere o plantulă numită protal, o lamă verde în formă de inimă, purtătoare de organe reproducătoare. (anteridiile și arhegoanele).
- Stau la baza plantelor superioare fiind primele plante la care întâlnim vase conducătoare lemnoase şi liberiene.
- Ferigile fosile au dat zăcămintele de cărbuni superiori (huila, antracitul).
- Rizomul conţine pe lângă amidon şi alte substanţe din care se prepară medicamente contra viermilor intestinali.
- Din rizom se obţine cleiul.
- Frunzele sunt folosite la realizarea buchetelor şi aranjamentelor florale.