Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading…
Transcript

ARGENTINA - studii de caz

INFORMATII GENERALE:

Suprafata: 2.791.810 km2 (locul 8 in lume)

Populatie: 41.281.631 (locul 31 in lume)

Capitala: Buenos Aires

Limba oficiala: spaniola

Sistem politic: republica federala

Moneda: peso argentinian (ARS)

Valoare exporturi: 85,36 mld $ in 2012

Produse exportate: carne, cereale, lana

Valoare importuri: 67,33 mld $ in 2012

Produse importate: echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifianti

Brazilia (21,6%)

China (7,3%)

Chile (5,5%)

USA (5,5%)

Brazilia (33,2%)

USA (14,4%)

China (12,4%)

Germania (4,7%)

SECTORUL INDUSTRIAL

1. TECHINT este o companie multinationala (aprox. 100 companii) care actioneaza in urmatoarele domenii:

- industria otelului (Tenaris, Ternium);

- industria miniera;

- constructii (Techint Engineering and Construction);

- inginerie (Tenova);

- sanatate (Humanitas).

2. INDUSTRIA FEROVIARA

- situatie de monopol 1948 - 1992: Ferrocarriles Argentinos

3. INDUSTRIA ENERGETICA

- situatie de duopol: Mercado Electrica Mayorista si Sistema Interconectado Patagonico

4. INDUSTRIA PETROLIERA - situatie de monopol

YPF (Yacimientos Petrolíferos Fiscales) - prima companie de petrol din lume specializata in extractia, productia, rafinarea si comercializarea produselor petroliere

1993-2011: Companie privata

Situatie financiara YPF (mii pesos)

COTA DE PIATA

1922 - 1993

2012 - Renationalizare

Companie de stat

100% Guvern

- 51% Guvern national

- 49% Guverne provinciale

YPF

Companii private

Importuri

23% 31%

7% 26%

70% 43%

1993 - 80% privatizata

- 20% Guvern

1999 - 98% achizitionata de Repsol => YPF Repsol

- 2% Guvern

2007 - 15% Petersen Group (Buenos Aires)

- 83% Repsol (Madrid)

- 2% Guvern

2011 - 25% Peterson Group

- 58% Repsol

- 15% privat

- 2% Guvern

1923: YPF incepe productia de benzina si kerosen (diversificare oferta)

1925: a fost inaugurata prima rafinarie de petrol din Argentina (a 10 ca marime din lume) - compania se extinde

Consumul a crescut cu 250%.

au crescut de 10 ori

au crescut de 14 ori

au crescut de 5 ori

Venituri

Cheltuieli

Profit

Este descoperit petrolul in Argentina, produs a carui importanta va creste semnificativ dupa Primul Razboi Mondial (dupa 1914)

1928

1939

1925

1907

1922

2013

1977

1968

1962

1945

1934

1953

Consum: 45 mil barili

Productie YPF: 15 mil barili

Cota de piata interna YPF: 67%

Consum: 98 mil barili

Productie YPF: 62 mil barili

Cota de piata interna YPF: 66%

Consum: 80 mil barili

Productie YPF: 23 mil barili

Cota de piata interna YPF: 82%

Consum: 117 mil barili

Productie YPF: 95 mil barili

Cota de piata interna YPF: 75%

Consum: 20 mil barili

Productie YPF: 5 mil barili

Cota de piata interna YPF: 37%

*28 septembrie 1928 - YPF obtine MONOPOLUL DE STAT asupra gasirii, extragerii si transportului petrolului, excluzand insa vanzarea si importul.

CAUZA: Argentina consuma petrol mai mult decat putea produce

(cererea > oferta)

*mai 1929: YPF a scazut preturile (cele mai mici preturi din lume) inregistrand astfel cresteri considerabile in vanzari fata de competitorii sai (legea cererii: pretul scade => cererea creste)

CAUZE ale declinului:

- probleme politice la nivel national

- perioada de management defectuoasa

1946: "Gas del Estado" - companie de stat producatoare de gaze naturale => productia nationala de gaze a crescut de 50 de ori

1977 apogeul companiei YPF:

- 7 rafinarii si 3000 de statii de servire

- 53.000 angajati

- productia de 118 mil de barili

- cota de piata pentru productie 75%

- cota de piata pentru rafinare si livrare 60%

3 iunie 1922 presedintele Argentinei Hipólito Yrigoyen si generalul Enrique Mosconi au creat prima companie petroliera de stat din lume (YPF)

CONSECINTE

- a inceput dezvoltarea intensa a industriei petroliere

- s-au creat noi orase

- s-au creat noi locuri de munca (rata somajului a scazut)

Alte companii petroliere (viitori competitori)

1. CFP in Franta (1924)

2. ANCAP in Uruguay (1931)

3. YPFB in Bolivia (1936)

4. Pemex in Mexico (1938)

5. ENAP in Chile (1950)

6. Petrobras in Brazilia (1953)

1983 - cea mai mare pierdere din lume (6 mld $)

RAMURA SERVICII

1. TRANSPORT AERIAN

- situatie de monopol 1950-1980: Aerolineas Argentinas

- situatie de oligopol in 2012: Aerolineas Argentinas

Andes Lineas Aereas

LADE

LAN Argentina - privatizata

2. OFERIREA DE UTILITATI

- situatia de oligopol: MetroGAS

Hidroelectrica El Chocon

Edesur

Endesa Cemsa

3. TELECOMUNICATII - situatie de duopol

Studiu de caz: TELECOM ARGENTINA S.A. vs TELEFONICA DE ARGENTINA S.A.

Cea mai mare criza economica din istoria Argentinei

TELECOM ARGENTINA

(nordul Argentinei)

Telecom a revizuit arhitectura retelei si a instalat noi linii

Telefonica este considerata de investitorii straini o companie mai puternica decat Telecom datorita:

SABOTAJ din partea angajatilor pentru ambele companii.

MASURI: diminuarea personalului cu peste 50% pana in 2000.

Telecom: 23.000 la 11.000 de angajati

Telefonica: 19.000 la 9.000 de angajati

- conducerii

- cotei de piata mai ridicata atat in cadrul serviciilor de telefonie de baza, cat si a serviciilor de telefonie mobila

Probleme intalnite: CERERE > OFERTA

Cheltuieli: 3,3 miliarde $

Retea: - numarul liniilor existente a crescut cu 60%

- aprox. 300.000 noi linii au fost conectate

- peste 50% din retea a fost digitalizata

Venituri: au crescut cu doua cifre

Productivitate: s-a dublat

DIVERSIFICARE OFERTA

A instalat telefoane publice.

A instalat mii de km de fibra optica.

A realizat telefoane complet digitale cu cele mai anvansate tehnologii.

A oferit un serviciu de sprijin pentru intreprinderi si o retea inteligenta care incorporeaza caracteristici cum ar fi: credit apel, numar universal, crearea de retele virtuale privarte.

1999

1990

1998

1995

Cele doua companii devin parteneri egali in 3 companii.

Telefonica si-a extins reteaua si si-a modernizat sistemul.

TELINAR

STARTEL

MOVISTAR

Telecom este considerata de investitorii straini o companie mai puternica decat Telefonica deoarece:

- Telecom actioneaza pe aceeasi piata, in special pe cea a telefoniei fixe

- Telefonica intra in domeniul extrem de competitiv al televiziunii prin cablu

- telegraf, videoconferinte, internet, conexiuni radio

- 1999 preluata de Telecom

- telefonie mobila si servicii de paging

- s-a dizolvat in 1993

- apeluri internationale pe distante lungi

- 1999 preluata de Telefonica

Probleme intalnite: CERERE > OFERTA

Cheltuieli: 5,4 miliarde $

Retea: - numarul telefoanelor publice a crescut de 4 ori

- numarul de linii s-a dublat

- procentul de retea digitalizata a crescut de 6 ori

Venituri: s-au dublat

Productivitate: s-a dublat

DIVERSIFICARE OFERTA

A oferit televiziune prin cablu.

A creat sisteme de cablu pentru submarin care sa furnizeze noi rute alternative.

A oferit noi facilitati pentru telefoanele mobile (ex: telemarketing, retele virtuale private, apeluri de trezire, colectare apeluri, apelare rapida, facturare detaliata si chiar si linii fierbinti).

TELEFONICA DE ARGENTINA

(sudul Argentinei)

CAUZE ale disparitiei monopolului:

1. cerere nesatisfacuta (14 ani)

2. costul de obtinere al serviciului foarte mare (1500$)

3. 60% din retea era invechita

4. serviciile erau de proasta calitate

5. costurile companiei erau prea mari comparativ cu veniturile

6. in Argentina a avut loc un vast program de privatizare

ENTel a fost impartita in doua concesii

Compania britanica Union Telefonica del Rio de la Plata a fost cumparata de americani

Primul serviciu de telefonie din Argentina oferit de o companie belgiana si una americana

TELEFONICA DE ARGENTINA

- sudul tarii

- 57% dintre liniile de acces din Buenos Aires (cartierul de afaceri)

TELECOM ARGENTINA

- nordul tarii

- 43% dintre liniile de acces din Buenos Aires

OBIECTIVE ale celor doua companii:

1. sa extinda infrastructura

2. sa ofere servicii de o anumita calitate (QoS)

Masuri pentru revenirea economiei Argentinei:

1. stabilirea paritatii fixe a pesosului fata de dolarul american

2. majorarea taxelor de export

3. facilitati de creditare accesibile

DUOPOL

MONOPOL

2000

1881

1946

1882

1990

1929

SECTORUL AGRICOL

Duopolul Telefonica - Telecom s-a destramat in noiembrie 2000.

24 de noi competitori au intrat pe aceasta piata.

Topul primelor 6 companii dupa veniturile aduse:

1. Telefonica de Argentina - 3400 mil $

2. Telecom Argentina - 2200 mil $

3. Movicom - 720 mil $

4. CTI - 608 mil $

5. Miniphone - 542 mil $

6. Telintar - 520 mil $

Guvernul argentinian a cumparat compania americana si a redenumit-o ENTel (Empresa Nacional de Telecomunicaciones)

Cele doua companii au fost achizitionate de o companie britanica, Union Telefonica del Rio de la Plata

1990

2000

COMPANII

- monopolurile de stat inregistrau o productivitate scazuta, un management deficitar si aveau un sistem corput

- satisfactia clientilor atingea un grad de doar 10%

RETEAUA DE TELECOMUNICATII

- linii de telefonie fixa: 3 milioane

- teledensitatea: 11% (doar vocala)

- gradul de digitalizare: 11%

- telefoane neutilizate: 7,5%

- timp mediu de reparare: 40 zile

- timp mediu de instalare: 4 ani

- costul unei noi linii: 1500 - 2500$

- linii mobile: 15.000

COMPANII

- noi competitori apar pe piata lunar

- restructurare corporativa si fluidizare a activitatilor

- satisfactia clientilor atingea un grad de 92%

RETEAUA DE TELECOMUNICATII

- linii de telefonie fixa: 8 milioane

- teledensitatea: 21% (vocala, video si transfer date)

- gradul de digitalizare: 100%

- telefoane neutilizate: 0,1%

- timp mediu de reparare: 10 ore

- timp mediu de instalare: 10 zile

- costul unei noi linii: 90$

- linii mobile: 3,3 milioane

concurenta

SUA

America Latina

Cartel international

- Argentina - Uruguay

- Brazilia - Bolivia

- Chile - Peru

DATORII = 95 mld $

Bunge&Borne (Bunge Limited) - corporatie multinationala care se ocupa cu prelucrarea produselor alimentare si comertul international cu cereale si seminte oleaginoase

Export pentru ASIA (China)

Realizator: STOICESCU CRISTINA, grupa 1058

Masterul de Cibernetica si Economie Cantitativa

Indrumator: ALDEA ANA-MARIA

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi