Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Pielea posedă o inervaţie extrem de bogată , care constă în fibre senzoriale şi fibre neurovegetative. împreună,aceste fibre formează plexuri nervoase situate în dermul profund şi superficial.Din aceste plexuri pleacă fibre nervoase,care fie că îşi pierd teaca de mielină cu care sunt învelite şi ajung până în epiderm,fie că dau naştere unor corpusculi specializaţi în a recepta stimulii externi sau se grupează în jurul corpusculilor piloşi.
Contactul direct şi permanent al pielii cu mediul extern face ca pielea să recepţioneze şi să transmită influxuri nervoase spre centrii din măduvă şi baza creierului.
Pe baza acestor informaţii , în scoarţa cerebrală se realizează senzaţia de frig , cald , tactilă şi de durere.în funcţie de aceste senzaţii şi de intensitatea stimulilor,centrii nervoşi elaborează răspunsuri adecvate care sunt transmise organelor efectoare (exemplul muşchilor erectori ai firului de păr).
Spre deosebire de primele trei senzaţii , senzaţia de durere se formează şi pe baza excitaţiilor terminaţiilor nervoase libere ,care peste un anumit prag reacţionează la stimuli extream de diverşi şi nespecifici ( chimici , termici, electrici ).
Fibrele senzoriale transmit influxul nervos , rezultat în urca acţiunii agenţilor externi , spre măduvă ; de aici impulsul ajunge la o formaţiune de la baza creierului numită talamus , ulterior fiind dirijat spre scoarţa cerebrală unde iau naştere senzaţiile ( durere , cald , frig)
Fibrele neurovegetative sunt fibre efectorii , care se grupează în jurul glandelor sudoripare , muşchilor ridicători ai firului de păr ,vaselor de sânge , determinând activitatea acestor formaţiuni în funcţie de comanda dată de centrii nervoşi superiori.
Pielea posedă o serie de receptori specifici rezultaţi din încapsularea unor fibre nervoase în ţesut conjunctiv. Aceste formaţiuni sunt: corpusculii Meissner şi discurile Merkel pentru sensibilitatea tactilă , corpusculii Krause pentru frig , corpusculii Ruffini pentru cald şi corpusculii Vater-Pacini pentru presiune.
Pielea este un organ cu o reţea de vase extrem de bogată. Vasele de sânge se găsesc în derm şi hipoderm, epidermul fiind lipsit de vase, hrănindu-se prin imbibiţie. în afară de nutritie, vasele de sânge din piele asigură funcţia de termoreglare şi de rezervor de sânge.
Infectiile fungice cutanate pot fi provocate de
dermatofiti, care produc infectarea tegumentara superficiala si a anexelor cutanate(par, unghii) sau de levuri din genul Candida ce
pot afecta si mucoasele. Transmiterea infectiei se face de la persoana la persoana sau de la animale la om.Tratamentul este, de regula, local, iar prevenirea raspandirii infectiei se face prin tratarea persoanelor bolnave si prin masuri riguroase de igiena.
Mai multe ciuperci au întrebuințări în medicină și industrie. Cercetările micologice au dus la descoperirea unor antibiotice: penicilina, streptomicina și tetraciclina. Studiile micologice au aplicații practice și în medicina umană și veterinară, industria de prelucrare a laptelui și a produselor lactate, în industria vinului și în panificație.
1. Factorii mecano-fizici
Factorii mecano-fizici cuprind în primul rând factori traumatici, precum și diferiți factori termici și electrici care pot determina diverse suferințe la nivelul organelor nervoase.
Factorii mecano-fizici pot provoca:
comoții cerebrale (accidente în care nu se produc leziuni anatomice ale creierului).
Trepidațiile cu frecvența mare, precum și radiațiile luminoase de intensitate puternică și prelungită, determină tulburări nervoase care se manifestă prin epuizare treptată, respectiv prin alterarea senzațiilor luminoase.
Radiațiile X sau ionizate pot provoca distrugeri de țesut nervos
2. Factorii chimici
Factorii chimici cei mai numeroși provin din consumul exagerat de medicamente calmante sau somnifere care se administrează când activitatea sistemului nervos este perturbată de alți factori (oboseală, suprasolicitare psihică, situații șocante etc.). Ca factori nocivi sunt citați și alcoolul, nicotina, diferitele droguri etc.
3. Factorii biologici
Factorii biologici pot provoca perturbări grave, mai ales dacă acționează în copilărie sau chiar înainte de naștere. De exemplu cei mai mulți copii cu anomalii fizice și cu un intelect subnormal dezvoltat (oligofreni) au suferit în viață intrauterină anumite boli infecțioase (rubeolă, meningită, encefalită etc. care au lezat grav diferiți centri de relație din scoarța cerebrală importanți pentru viață: centrii auzului, văzului, vorbirii, locomoției etc.).
Unii agenți patogeni, ca de exemplu, virusul tulburării, al polimielitei, microbul sifilisului etc. au o afinitate deosebită pentru sistemul nervos, urmările fiind cele mai dezastruase. Termeni ca encefalita, mielita, poliemita, nevrita etc. exprimă afecțiuni grave ale sistemului nervos, determinate de fxarea și înmulțirea unor microorganisme pe diferitele organe care alcătuiesc acest sistem.
În afară de acești fatori intervin și factorii de suprasolicitare psihică care duc la obosirea sistemului nervos. Când nu muncim in mod sistematic și planificat, supunând organismul la suprasolicitări psihice (de exemplu, pregătirea în ultimul moment pentru teze, examene, evaluări etc.) apare surmenajul psihic și nevrozele.
Proiect realizat de:
Henea Cezar
Barbu Bogdan
Birnoveanu Alexandru