Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Tumorile amintite mai sus reprezintă, practic, masa ciupercii Ustilago maydis.
Când tumorile se sparg, sporii ciupercii sunt eliberați, răspândiți foarte rapid și pe o suprafață foarte mare de teren, astfel devenind compromisă toată recolta prin perturbarea metabolismului glucidic al plantei.
Dacă pământul nu este tratat după perioada de repaus din timpul iernii, ciuperca va continua să existe în sol, chiar dacă nu se mai pot găsi plante la suprafață.
În funcție de condițiile climatice, atacul se poate prezenta în mod diferit. Însă, în mod obișnuit, adică pe timp călduros și secetos, forma este cea de tăciune zburător moale, unde masa de teliospori se împrăștie cu ușurință prin vânt. Pe de altă parte, pe timp răcoros și umed, forma va fi cea de tăciune zburător tare, unde glumele nu sunt în întregime distruse.
1. Hulea Ana – ”Bolile neparazitare la plante: prevenire și combatere”, Editura Ceres, București, 1972
2. Rați Ioan Viorel, Răducanu Dumitra – ”Fitopatologie”, Editura Alma Mater, Bacău, 2008
* http://www.botanistii.ro/blog/boli-plante-taciunele/
* http://bioge.ubbcluj.ro/~marcel.parvu/ghid_practic_de_fitopatologie/pdf/ovazul.pdf
* http://en.wikipedia.org/wiki/Ustilago
În final, se poate spune că bolile date de agenții fitopatogeni din genul Ustilago pot fi tratate cu ușurință, accentul punându-se, însă, pe prevenirea acestora.
Pentru a se evita infecția, este recomandată atât o supraveghere continuă a terenului, în scopul tratării din timp a bolii, cât și respectarea câtorva factori de tip: rotația culturilor, cultivarea unor soiuri rezistente, ori evitarea producerii de răni la plante.
Recomandările sunt propuse pentru o gamă largă de prevenire și combatere a unor boli, nu doar pentru cele ale genului Ustilago.
1. Introducere
2. Tăciunele comun al porumbului: Simptome. Agent patogen. Măsuri de prevenire și combatere.
3. Tăciunele zburător al orzului: Simptome. Agent patogen. Măsuri de prevenire și combatere.
4. Concluzii
5. Bibliografie
Factorii care duc la apariția bolii sunt: umiditatea excesivă, căldura foarte mare, grindina și rănile adânci.
Plantele atacate sunt mai scunde și au o culoare mai deschisă față de cele sănătoase, fiind galben-verzui înainte de înflorire. Spiculețele vor fi în primă fază distruse, apoi, înlocuite de teliospori. Ramurile paniculului nu sunt atacate, având o poziție verticală.
Ciuperca are sporii de formă sferică, și cu un diametru de aproximativ 7 mm, ce pot rezista în solul afectat timp de 2-3 ani, sub forma unor teliospori.
Așadar, trebuie evitate rănile mecanice și manuale ale plantelor, iar culturile trebuie rotite la un interval de minimum cinci ani de zile. De asemenea, se mai pot cultiva hibrizi rezistenți.
În final, pentru combaterea bolii va fi necesară strângerea, urmată de arderea resturilor de plante atacate de boală după recoltare, în scopul evitării măririi rezervei de teliospori din sol.
În acest caz, agentul fitopatogen este denumit Ustilago avenae.
Teliosporul reprezintă o singură celulă sferică, cu un diametru de 5-9 μm, ori elipsoidală, cu un epispor verucos și brun. Ciclul biologic al acestei ciuperci este de doi ani.
În interior, conținutul tumorilor este mucilaginos. Mai apoi, acesta devine o masă umedă, brună-negricioasă, sub formă de pulbere.
Odată ce teliosporii ajung între palei și ovarul florii, germinează și formează o bazidie tetracelulară cu bazidiospori. Aceștia formează, la rândul lor, micelii. După ce miceliul devine activ, se răspândește în întreaga plantă și ajunge în panicul, unde formează sori ce sunt alcătuiți din mai mulți teliospori.
Aceasta se manifestă atât pe rădăcinile adventive ale plantei, cât și pe organele supraterane ale plantei.
În locurile infecției, vor apărea tumori de forme și mărimi diferite, ce au la exterior o membrană cenușie sau argintie-albicioasă, ajungând până la mărimea unui pumn.
Pentru prevenirea bolii este recomandată cultivarea de soiuri rezistente la Ustilago avenae.
Principala măsură de combatere a agentului o reprezintă tratarea cariopselor cu fungicide înainte de semănat.
Bolile infecțioase sunt produse de agenți fitopatogeni.
Boala de tip tăciune este întotdeauna dată de un agent fitopatogen cuprins în genul Ustilago. Acesta cuprinde aproximativ 200 de ciuperci parazite pe ierburi.
Tăciunele este o boală a plantelor cerealiere, ce se manifestă prin distrugerea parțială sau totală a plantei, în schimb apărând o pulbere de culoare neagră.