Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading…
Transcript

JOCUL DIDACTIC LA LECŢIILE DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI IMPLICAŢIILE LUI ÎN DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII ELEVILOR

Jocul didactic este un tip specific de activitate care, dacă este utilizat în procesul de învăţământ, cu dibăcie, dobândeşte funcţii psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a elevului la lecţie, sporind interesul acestuia pentru studiu.

Din punct de vedere cognitiv jocurile didactice facilitează procesul de asimilare, fixare şi consolidare a cunoştinţelor, iar datorită caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii elevilor .

,,Cum putem vedea aerul?”

,,Morişca”

,,Micii ingineri”

,,Ce pot face două mâini dibace”(schimbări ale caracteristicilor corpurilor si materialelor)

,,Trenuleţul”( Corpuri – proprietăţi)

,,Umbrele”(fenomene comune care implică lumina)

1. fluiditatea – posibilitatea de a-ţi imagina, în timp scurt, numeroase imagini sau idei, unele fără utilitate, dar printre ele găsindu-se şi cele potrivite soluţiei căutate.

2. plasticitatea – uşurinţa de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a unei probleme, când un procedeu se dovedeşte nepotrivit.

3. originalitatea – reprezintă noutatea, inovaţia; reprezintă raritatea unui răspuns, a unei idei (desigur, ceva util pentru ca altfel am aprecia ideile bizare ale celor bolnavi mintali)

  • Blocaje sociale - conformismul
  • Blocajele metodologice

- rigiditatea algoritmilor anteriori

- critica prematură

- “fixitate funcţională”

  • Blocajele emotive

Metode de stimulare a creativităţii

  • Brainstormingul
  • ,,6-3-5 "
  • Explozia stelară
  • Pălăriile gânditoare
  • Frisco
  • Asocierea liberă a ideilor (sinectica)
  • Studiul de caz
  • Philips 6/6

Ipoteze:

a) potenţialul creativ este variabil distribuit la nivelul elevilor;

b) jocul didactic este metoda cea mai potrivită pentru dezvoltarea potenţialului creativ

Metode folosite:

analiza statistică, studiul produselor activităţii, metoda autoaprecierii şi a aprecierii din partea altora (colegi); observarea conduitei subiectului în timpul rezolvării unei teme ce solicită creativitate.

Am oferit copiilor o foaie pe care erau desenate aşa zise ,,starting shapes’’(imagini de început). Le-am explicat apoi că pot folosi aceste forme pentru a realiza un desen cât mai năstruşnic (să fie original) având la bază trei termeni: foloseşte, combină, completează.

  • la 80% din copii predomină originanalitatea, la 65% o flexibitate a gândirii, iar la 70% predomină fluiditatea. Cei originali au realizat cel puţin un desen cu multe elemente fanteziste. Flexibilitatea au exprimat-o combinând figurile în diverse moduri, unele dintre ele extreme de inventive, dar şi relevante. Prin numărul de desene realizat am putut măsura fluiditatea gândirii.

1. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE!

2. ÎN CE ANOTIMP?

3. CE ÎMI TREBUIE?

4. CURCUBEUL FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR

5. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT?

6. DESCOPERĂ!

7. POTRIVEŞTE!

8. ŞTIŢI CÂND?

  • raritatea unui răspuns
  • relevanţa

,, Descoperă’’ , ,, Potriveşte’’, ,, În ce anotimp’’ jocurile care au cerut implicarea cea mai mare a originalităţii.

12 copii din 30 se exprimă prin ambele caracteristici ale originalităţii şi la majoritatea dintre ei predomină relevanţa şi nu raritatea.

Acest lucru dovedeşte prezenţa unei creaţivităţi mature unde predomină importanţa realului, copiii desprinzându-se încet de perioada preşcolară condusă mai mult de o imaginaţie a fantasticului.

  • numărul total de categorii diferite în care se pot încadra răspunsurile la un item

Jocuri aplicate

,, Gustă şi ghiceşte’’, ,,Ce îmi trebuie?’’, ,,Ghiceşte din ce este făcut’’, ,,Ştiţi când?’’

40 % din elevii clasei au avut răspunsuri de nivel maxim, reuşind să rezolve cu succes o mare parte din cerinţe (ex: ,,Având la dispoziţie un creion găseşte cel puţin o altă utilizare a lui’’).

  • numărul total de răspunsuri la o probă

Joc didactic aplicat - ,,Curcubeul fructelor şi legumelor’’

18 copii din 30 au reuşit să deseneze 15 fructe şi legume obţinând punctajul maxim. Niciunul nu a greşit culoarea cerută. Asta dovedeşte că, pe lângă nivelul ridicat de informaţii pe care îl deţin – referitor la conţinutul studiat – copiii deţin o fluenţă a gândirii care se va dezvolta pe masură ce se va îmbogăţii bagajul de cunoştinţe.

Imaginaţia

Imaginţia poate poate fi definită ca acel proces psihic al cărui rezultat este obţinerea unor reacţii, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor.

Modalităţi de dezvoltare a potenţialului creativ la şcolarul mic

Omul fiinţă creatoare

O capacitate (proprietate, dimensiune) complexă şi fundamentală a personalităţii, care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare, în îmbinarea cu investigaţii şi date noi, produce ceva nou, original, de valoare şi eficienţă ştiinţifică şi social-utilă.

Momentele jocului didactic

  • Introducerea în joc
  • Anunţarea titlului şi scopului
  • Prezentarea materialului
  • Explicarea şi demonstrarea regulilor jocului
  • Fixarea regulilor
  • Executarea jocului de către elevi
  • Complicarea jocului (introducerea unor variante noi)
  • Încheierea jocului şi evaluarea lui

Componenţa principală a creativităţii o constituie imaginaţia la care se adaugă motivaţia şi nu în ultimul rând voinţa.

CREATIVITATEA

Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare şi se succed în ordinea implicată de logica cunoaşterii şi a învăţăturii.

Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constitutive :

  • conţinuturi
  • sarcina didactică
  • regulile jocului
  • acţiunea de joc

Folosirea jocului didactic în cadrul procesului de învăţare ne va demonstra că :

- randamentul orei este mai mare, verificarea cunoştinţelor făcându-se în mod plăcut, activ, temeinic ;

- gândirea elevilor este mereu solicitată şi astfel în continuă formare ;

- independenţa, creativitatea se formează de timpuriu ;

- iniţiativa copiilor creşte, în joc devine mai curajos, mai degajat ;

- prin jocuri îi putem cunoaşte pe copii mai repede şi mai bine ;

- prin varietatea lor, prin crearea unor situaţii-problemă, ele dezvoltă spiritul de observaţie, de analiză, de judecată, înlătură, monotonia, rutina, stereotipia, dau posibilitatea elevilor să-şi dezvolte vocabularul, comunicarea devine mai permisivă .

Jocul didactic – aspecte teoretice si practice

ARGUMENT

,Racheta”

,,Ce s-ar întâmpla dacă…..?”

,,La meteo”(fenomene ale naturii)

,,În cosmos”(Pământul în Sistemul Solar)

,,Micii ecologişti”(influența omului asupra mediului de viată )

,,Aşa da! Aşa nu!”

,,În ce anotimp?”

,,Descoperă”

,,Potriveşte”

,,Roata anotimpurilor”

,,Ce e bine, ce e rău?”

,,La meteo”

,,Descoperă şi potriveşte”(medii de viaţă, animale, plante)

,,Cercul naturii”(legătura dintre plante şi animale)

,,Uscat, aer, apă”(medii de viaţă)

,,Doctorii şi pacienţii”

,,Piramida alimentelor”

Conţinuturile învăţării la ştiinţele naturii

Cercetarea

Ştiinţele vieţii

Ştiinţele pamântului

Ştiinţele fizicii

An şcolar 2014-2015

Clasa pregătitoare

30 elevi

Jocul didactic având ca mijloc de învăţare soft - ul educaţional

Flexibilitatea

Originalitatea

2. Etapa propriu-zisă

Jocuri didactice aplicate

Fluiditatea

Etapele desfăşurării cercetării

1. Etapa iniţială

Rezultate obţinute:

Jocurile didactice la lecţiile de ştiinţe ale naturii sunt cu atât mai utile pentru că în desfăşurarea lor se lucrează cu informaţii direct observate în lumea înconjurătoare.

Jocul didactic reuşeşte, cu succes, să implice procedeele emoţional-imaginative (esenţiale pentru creativitate) şi nu prezintă rigurozitatea unei lecţii obişnuite lăsând copiii să se desfăşoare spontan.

CONCLUZIE

Concluzia finală a acestei lucrări este însăşi ideea de educabilitate a creativităţii. Dovadă stau şi toate metodele de stimulare a imaginaţiei creatoare larg utilizate în ultimul timp în procesul de predare-învăţare.

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi