Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Utilizarea informației de tip cost la
o societate din sectorul hotelier
Nu toate costurile sunt usor de împărţit în aceste 2 categorii. Unele costuri pot fi o combinaţie între costuri fixe şi costuri variabile.
Unitatea este formată în prezent din trei case tradiționale, urmând ca încă două să fie aduse și reabilitate / modernizate. Pe lângă acestea, pe terenul larg deținut de propietari, mai este construită clădirea în care putem găsi restaurantul unității, zona de recepție și birourile/camerele unde se desfășoară activități administrative și de curățenie .
Termenul "cost marginal" este definit că sumă pentru orice volum dat al producției, prin care se modifică costurile agregate dacă volumul producției este mărit sau micșorat cu o unitate. Este un cost variabil al unei unități de produs sau serviciu, adică un cost care ar fi evitat dacă unitatea nu a fost produsă sau furnizată.
CONCLUZII
În turism, la fel că în oricare alt domeniu, luarea deciziilor joacă un rol crucial în dezvoltarea întreprinderilor. Managerii în general, au nevoie de îndrumare atunci când vine vorba de aprecierea diferitelor alternative, iar conducătorii unităților hoteliere nu fac excepție de la regulă. Aceștia trebuie să se poată baza nu doar pe datele și informațiile furnizate de contabilitate, ci să cunoască în ansamblu toate detaliile care îi pot ajută în luarea deciziilor.
În contabilitatea de gestiune noțiunea de cost este folosită într-o multitudine de scopuri. Există o diversitate de tipuri de costuri, iar acestea sunt clasificate , grupate în funcție de nevoile informaționale ale managementului. Utilizarea concepului de cost în conducerea entităţilor economice de către directori reprezintă o acţiune centrală, de prim interes. În condiţiile economiei actuale, marcate de globalizare şi creşterea concurenţei prin utilizarea de tehnologii moderne, cunoaşterea tehnicilor de conducere și gestiune prin utilizarea informaţiilor de tip cost reprezintă o necesitate. Pentru a optimiza relația dintre contabilitatea de gestiune şi conducerea firmei, managerii trebuie să-şi dezvolte competenţe teoretice şi practice privind costurile.
Costul de oportunitate poate fi definit că venitul pierdut prin faptul că nu se utilizează cea mai bună alternativă. Costurile ocazionale reprezintă venitul pierdut prin respingerea alternativelor. Acestea nu sunt, prin urmare, incluse în sistemele contabile oficiale deoarece nu includ încasări sau ieșiri de numerar.
Pentru a fi relevant, un cost trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- Să fie un cost viitor: dacă costul a apărut deja, nu este considerat relevant deoarece nu este influenţat de luarea deciziei şi este privit ca un cost „scufundat”.
- Să implice o ieşire de numerar şi nu doar o depreciere sau ajustare contabilă. Dacă ieşirile de numerar au aceeaşi valoare pentru toate alternativele, fluxul de numerar nu este relevant.
- Să fie o consecinţă directă a deciziei
- Să fie un cost de oportunitate (valoarea celei mai bune alternative pierdute ca rezultat al deciziei). Acest lucru accentuează faptul că deciziile se referă la alegeri şi la sacrificii.
Costul direct poate fi definit ca fiind acel cost care poate fi atribuit uşor unui singur obiect de cost (produs, serviciu, departament, lucrare etc.).
În schimb, costul care nu poate fi atribuit unui obiect de cost particular, se numeşte cost indirect. Acestea se alocă, de obicei, unui număr mai mare de obiecte de cost şi este dificil de atribuit cu exactitate unuia dintre ele (ex:costul electricităţii, chiria etc.).
Analiza mediului economic/ analiza SWOT pe baza chestionarului
Induistria turismului se caracterizează prin complexitatea produselor și serviciilor oferite, și reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se poate confruntă un contabil de gestiune.
Alegerea bazei de repartizare atunci când vine vorba de împărțirea cheltuielilor indirecte, poate avea un impact major asupra calculării costului total, al rezultatelor și implicit asupra deciziilor luate de management.
Young, J. spunea că „Drumul spre faliment este pavat cu decizii proaste”. Însă acest lucru este doar parțial valabil. Managerii iau decizii pe baza informațiilor disponibile. Dar ce se întâmplă când aceste informațîi nu sunt juste? Există momente când decindentul alege varianta care pare cea mai bună, însă informațiile pe care se bazează sunt eronate. Aici intervine contabilitatea de gestiune, care vine în sprijinul managementului, și îi ajută să ia decizii optime pe baza unor calculi corecte.
În concluzie, impactul pe care îl are contabilitatea managerială și implicit calculația costurilor asupra dezoltării entităților economice, indiferent de industria în care activează acestea, este unul major și poate duce fie rezultate extraordinare, fie la o interpretare eronată și un eșec răsunător.
1.2 CONCEPTUL DE COST
Analiza avantajelor si dezavantajelor sistemului de calcul actual
Cuprins
INTRODUCERE 1
1. CONTABILITATEA MANAGERIALĂ ȘI CONCEPTUL DE COST 3
1.1 CONTABILITATEA MANAGERIALĂ - SUPORT AL PROCESULUI DECIZIONAL 3
1.2 CONCEPTUL DE COST 6
1.2.1 Cheltuielile – elementele constitutive ale costurilor 8
1.2.2 Tipuri de costuri pentru luarea deciziilor 10
1.3 METODE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR 14
2. PARTICULARITĂŢI ALE ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR DIN INDUSTRIA TURISMULUI 18
2.1 TURISMUL - CONCEPTE DE BAZA 18
- FUNCȚIILE TURISMULUI 19
- MANAGEMENTUL HOTELIER 20
3. STUDIU DE CAZ 23
Șura Dacilor 23
3.1 Obiectivul studiului de caz 23
3.2 Prezentarea unității hoteliere 23
Analiza mediului economic/ analiza SWOT 26
Interpretarea chestionarului: 27
Percepția turistilor privind aspecte legate de managementul hotelier 27
Analiza SWOT 34
3.2 Gestiunea costurilor în prezent 38
3.3 Sugestii 41
CONCLUZII 45
BIBLIOGRAFIE 47
ANEXE 49
Obiectivul acestui studiu de caz reprezintă analiza metodelor actuale de calculație a costurilor în unitatea hotelieră Sura Dacilor și ulterior încercarea îmbunătațirii informației de tip cost, pentru a ajuta managerii în luarea deciziilor, prin demonstrarea importanței alegerii bazei de repartizare a cheltuielilor indirecte.
Ați lua vreodată o decizie în afacerea dvs. fără să vă gândiți la costuri? Desigur că nu. Analiza costurilor legate de orice decizie se află în centrul procesului de gestiune al unei afaceri. Cu toate acestea, costurile au caracteristici de importanță diferite. Asigurați-vă că aveți în vedere costurile corecte pentru deciziile dvs.
Coordonator științific:
Conf. univ. dr.: ALBU Nadia
Student: PĂTRAŞCU
Mihaela-Adriana
Metoda pe centre de analiză
Recomandari
În engleză “The two stage allocation method”, reprezintă metoda de calcul a costurilor în care repartizarea se face în două etape. Costurile indirecte se repartizează inițial asupra centrelor de analiză ( departamentelor ) și mai apoi asupra produselor/serviciilor.
1.2.1 Cheltuielile = elementele constitutive ale costurilor
1.2.2 Tipuri de costuri pentru luarea deciziilor
a) Ce costuri sunt influențate de decizia în speță?
b) La ce renunţăm dacă vom alege o soluţie în favoarea alteia (să decizi înseamnă să renunţi)?
c) Ce comportament vor avea costurile care caracterizeaza opţiunile avute?
d) Cum putem acţiona asupra lor?
1.3 METODE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR
În cadrul aceste metodei, pentru repartizarea cheltuielilor indirecte pe obiectele de cost, se utilizează una sau mai multe baze de repartizare ( CA, Costul direct al produselor/serviciilor etc.)
A. Metoda repartizării globale
B. Metoda pe centre de analiză
C. Metoda ABC
Metoda ABC
“Activity based costing” crează un sistem de calculare a costurilor bazat pe activități. Prin această metodă se recunoaște relația dintre costuri, activități generale și produse fabricate iar prin această relație, se atribuie costurile indirecte produselor ( într-un mod mai puțin arbitrar decât metodele tradiționale).
TURISMUL - CONCEPTE DE BAZĂ
În această lucrare ne vom îndrepta atenția către unul dintre cele mai importante componente ale turismului: activitatea hotelieră. Vom analiza în detaliu costurile, așa cum sunt ele percepute într-o unitate hotelieră, și vom vedea cum pot fi acestea gestionate și transformate într-un indicator de măsurare a performanței. În primul capitol ne vom axa pe definirea conceptului de contabilitate de gestiune si al celui de cost în general: definiții, clasificări, metode de calcul etc. În cel de-al doilea capitol vom medita asupra câtorva aspecte legate de managementul hotelier pornind de la funcțiile pe care le îndeplinește o unitate hotelieră, serviciile oferite de aceasta și terminând cu cheltuielile si activitățile specifice care necesită a fi desfășurate de fiecare department în parte. În partea a treia a lucrării vom studia în amănunt modul în care sunt gestionate costurile în unitatea hotelieră Sură Dacilor. Vom examina de asemenea cum sunt gestionate informațiile despre venituri și vom încerca să vedem cum pot fi îmbunătățite metodele de calcul și analiză, astfel încât antrepenorii să se poată baza pe informațiile de tip cost, atunci când iau decizii.
Turismul se referă la totalitatea activităților ce se pot realiza într-o deplasare de scurtă durată (până la un an consecutiv conform definiției lui W. Hunziker formulate în 1940) și al cărei scop nu reprezintă o stabilire permanentă.
Fie că este vorba despre vizita unei alte localități sau descoperirea unei alte tări, industria turistică denumită și “industria timpului liber” se angajează la satisfacerea tuturor cerințelor turiștilor, în încercarea de a face acest lucru în condiții calitative de cel mai înalt nivel și de cele mai multe ori protejând și conservând mediul înconjurator și resursele turistice.
Turismul reprezintă în prezent cel mai complex și poate cel mai dinamic fenomen, pe plan mondial. Evoluția uluitoare în timp a acestui fenomen s-a datorat unor factori atât de diverși și numeroși, încât aceștia au făcut din turism cea mai puternică ramură economică și socială. Turismul este în primul rând o activitate economică prin care sunt aduse beneficii atât antreprenorilor care activează în acest domeniu, cât și locurilor geografice în care se desfășoară. În al doilea rând, turismul reprezintă o manifestare socio-culturală, care acoperă diverse nevoi umane, cum ar fi: relaționare, recreere, relaxare, odihnă, refacere fizică, cultură, uniune cu natura și cu sine etc. Progresele înregistrate în acest sector se datorează modificării comportamentului și viziunii consumatorilor vis-à-vis de acest domeniu. Factori precum: venituri mai ridicate, diversificarea așteptărilor și nevoilor turiștilor, creșterea nivelului cererii etc, au dus la creșterea calității și a numărului de servicii oferite de industria “timpului liber”. Astfel, produsul turistic, în prezent, este format dintr-o multitudine de elemente, pe cât de diferite, pe atât de bine interconectate și interdependente.
FUNCȚIILE TURISMULUI
Principalele funcții îndeplinite de turism în cadrul unei economii naționale, sunt următoarele:
1. Funcția economică
2. Funcția socio-culturală
3. Fucntia ecologică
MANAGEMENTUL HOTELIER
Metoda repartizării globale