Prezi

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in the manual

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Lucrare metodico-stiintifica gradul I

No description
by Rusu Elena on 4 April 2011

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Lucrare metodico-stiintifica gradul I

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
pentru obţinerea gradului didactic I
Candidat,
Prof. Elena Rusu

Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu
Baia Mare Creşterea calităţii relaţiilor interpersonale
în cadrul
activităţilor sportive extracurriculare
la nivel liceal
Coordonator ştiinţific,
Cnf. dr. Alexandru Mureşan
Capitolul I:
Introducere Obiectivul cercetării
îl constituie procesul formării personalităţii elevilor
(în plan psihomotric şi psihosocial),
prin activităţi sportive (proiecte extracurriculare)
şi a relaţiilor dezvoltate în cadrul grupurilor sportive. Rezultatele cercetării vor putea fi aplicate pentru îmbunătăţirea :

aptitudinilor psihomotrice,
climatului social şi
relaţiile interpersonale,

în perspectiva conturării personalităţii elevilor din învăţământul liceal prin activităţi extracurriculare sportive. Ele vor fi folosite în vederea perfecţionării acţiunii educaţionale pentru a îmbunătăţii relaţionarea, adaptarea şi coeziunea grupului .

1.ROLUL SOCIAL AL
ACTIVITĂŢILOR SPORTIVE 2. SPORTUL PENTRU TOŢI 3. SPORTUL-
EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ 4. MOTIVAŢIE PENTRU SPORT Caracterul educativ al sportului,
mai ales în ceea ce priveşte perioada adolescenţei, este de necontestat.
Menţinerea sănătăţii,
obişnuinţa de a respecta reguli,
disciplina,
rolul estetic ,
funcţia psiho-igienică
rolul recreativ şi nu în ultimul rând
rolul social ,
unde constituirea sentimentului apartenenţei la grup are un rol deosebit în optimizarea relaţiilor sociale.

5. ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE BENEFICIILE REALE ALE
ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
6. RELAŢIILE SOCIALE Inovaţia ştiinţifică
a acestei lucrări este reprezentată de abordarea temei de
formare a personalităţii elevilor din învăţământul liceal
în cadrul programei extracurriculare,
a proiectelor şi activităţilor sportive. Argument Capitolul II
REFLECTAREA TEMEI ÎN
LITERATURA DE SPECIALITATE
Capitolul I
INTRODUCERE

1. implicarea elevilor într-un grup social
2. încurajarea muncii în echipă
3. creşterea respectului faţă de sine
4. dezvoltarea creativităţii şi rezolvarea de probleme
5. combaterea stresului
6. organizarea timpului
7. distracţia şi divertismentul
8. dobândirea de noi cunoştinţe şi informaţii
9. Creşterea interesului pentru şcoală
10. Stil de viaţă sănătos









7. GRUPUL SPORTIV GRUPUL MIC

este o parte a sistemului social şi reprezintă un ansamblu de persoane reunite pe baza unei comunităţi de
interese,
concepţii,
scopuri sau
activităţi comune. ”Echipa”,ca şi grup mic,
reprezintă unitatea psiho-socială
în care se manifestă o foarte mare parte din dinamica vieţii sportive Integrarea grupului social mic este determinată de:

tipul de activitate şi
relaţiile sociale

ce se formează în grup pe baza activităţii. Relaţiile interumane din grupul mic sunt extrem de numeroase şi variate şi se clasifică după mai multe criterii :

•comunicaţional (oamenii comunică, fac schimb de informaţii unii cu alţii)

•afectiv (se simpatizează, se resping, se preferă),

•de cooperare ( bazate pe coordonarea eforturilor în vederea realizării unui obiectiv)

•de competiţie (bazate pe rivalitatea partenerilor în atingerea unui obiectiv)

•de conflict (ce au ca suport opoziţia raportată la un scop).
FORMAREA ÎNCREDERII ŞI
DEZVOLTAREA GRUPULUI
Grupul îndeplineşte în organizaţie două funcţii:

creează solidaritate între membrii şi
asigură adaptarea mai rapidă.

Pe măsură ce creşte încrederea, membrii grupului se simt mai liberi să ofere opinii, critici şi să laude. Problemele care preocupă grupul Probleme ale individului în grupul de lucru DINAMICA ŞI EFICIENŢA DE GRUP. GRUPURILE INEFICIENTE

Atmosfera este tensionată , plictisitoare
Discuţii sunt dominate de 1,2 persoane şi sunt adesea neimportante
Nu există nici un obiectiv comun, sarcinile nu sunt corect impartite
Membrii tind să nu asculte unii de alţii
Conflictele sunt fie evitate fie li se permite să se dezvolte într-un război declarat
Majoritatea simplă este considerată drept baza pentru deciziile grupului pe care minoritatea trebuie să le accepte
Sentimentele personale sunt ţinute ascunse Nu există critici deschide
Conducerea este asigurată de lider
Grupul evită orice discuţie despre propriul comportament
GRUPURILE EFICIENTE

Atmosfera este relaxată, neoficială
Discuţiile sunt importante, cu grad ridicat de participare
Sarcinile şi obiectivele grupului sunt clar înţelese
Există un angajament pentru atingerea lor
Membrii grupului ascultă unii de alţii
Există conflicte, dar ele sunt declarate şi sunt rezolvate constructiv
Majoritatea deciziilor sunt luate prin consens general cu un vot minimum sau formal
Ideile sunt exprimate liber şi deschis
Conducerea nu aparţine întotdeauna liderului şi tinde să fie corespunzător imparţială
Grupul îşi examinează propriul progres şi comportament
Calităţile echipei eficiente :
Coeziunea grupului se referă la abilitatea membrilor grupului de a sta uniţi. Se referă de asemenea şi la capacitatea grupului de a atrage noi membri.

Factorii care determină coeziunea sunt:
atracţia interpersonală;
aderarea la normele şi valorile grupului instituţiei;
creşterea interacţiunii;
experienţele de succes.

Studiile din domeniul psihologiei organizaţionale acordă o importanţă deosebită fenomenului coeziunii, apreciindu-se că el are implicaţii asupra comportamentului membrilor din grupurile de lucru.
Grupurile coezive sunt mai performante în atingerea scopurilor. COEZIUNEA DE GRUP Capitolul III
ORGANIZAREA CERCETĂRII Capitolul IV
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR Concluzii SUBIECŢII CERCETĂRII

Lucrarea de faţă se concentrează pe analiza grupurilor de elevi care au participat la activităţile extracuriculare sportive din cadrul Grupului Şcolar Aurel Vlaicu (C.T.Aurel Vlaicu) din Baia Mare.

Elevii au fost împărţiti pe grupe în funcţie de activitatea sportivă sau proiectul educativ la care au participat .
PREZENTAREA
ACTIVITĂŢILOR SPORTIVE
din cadrul C.T. AUREL VLAICU din Baia Mare
HANDBAL FETE şi BĂIEŢI FOTBAL BĂIEŢI ŞAH TENIS DE MASĂ PREZENTAREA
PROIECTELOR EDUCATIVE SPORTIVE
din cadrul C.T. AUREL VLAICU din Baia Mare
Măsurarea coeziunii de grup

Pe lângă mecanismul formării şi funcţionării coeziunii trebuie să se cunoască şi modul în care poate fi masurată.

Acesta a fost adaptat cerinţelor existente în şcoală.
Chestionarul a fost elaborat de Gheorghe Aradavoaice şi conţine 15 itemi.

Metoda identificării şi consemnării relaţiilor socioafective este simplă.

Într-o primă etapă s-a dat spre completare subiecţilor chestionarul pentru determinarea coeziunii de grup şi li s-a cerut să înconjoare varianta de răspuns (Da, NU, UNEORI) cea mai apropiată de realitatea climatului în care aceştia îşi desfăşurau activitatea (în cadrul activităţilor extracurriculare).

În continuare s-a calculat indicele de coeziune grupală pentru fiecare activitate extracurriculară, după care s-a stabilit gradul de coeziune al fiecărui grup participant.
Instrumentul propus în această lucrare este
Chestionarul pentru determinarea coeziunii de grup
DEFSĂŞURAREA CERCETĂRII 1. În prima fază am elaborat un chestionar despre activităţile extracurriculare desfăşurate la nivelul şcolii, care a urmărit creşterea interesului elevilor pentru aceste activităţi, informarea şi descoperirea competenţelor, calităţilor şi abilităţilor personale.

Chestionarul cuprinde un număr de 7 întrebări simple care se pot aplica pentru orice domeniu.

Sondajul s-a efectuat pe un număr de 100 de elevi din toate clasele (a IX , X, XI şi XII –a).
1. Ce înţelegeţi prin activităţile extracurriculare ?

2. De unde credeţi că puteţi obţine informaţii despre aceste activităţi?

3. Daţi 3 exemple de activităţi extracurriculare despre care aţi auzit.

4. Aţi fost vreodată implicat în astfel de activităţi? Ce activitate ? Pentru cât timp ?

5. Doriţi să luaţi parte la vreo activitate extracurriculară?

6. La ce fel de activităţi v-ar interesa să luaţi parte ?

7. Sunt activităţile extraşcolare un lucru bun sau rău pentru educaţia ta? De ce?
CHESTIONAR PRIVIND
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE
DIN ŞCOALĂ
2. În etapa a doua a cercetării am aplicat chestionarul privind coeziunea de grup, la începutul şi la sfârşitul activităţii extracurriculare desfăşurate.

De asemenea un rol important l-au avut :
discuţiile cu elevii şi profesorii participanţi,
observaţia directă şi
mijloacele moderne de înregistrare şi observare:

• Scrise (referate, rapoarte ),
• video (prin realizare de videoclipuri sau filme) care au fost
analizate împreună cu elevii şi apoi au fost postate pe internet
• fotografii
5. ,,Healthy Backs’’(Un spate sănătos)
2009-2010 4 Sportivi faimoşi din ţara noastră
(Famous sportsmen from our region)
2. Timpul nostru liber (OUR FREE TIME)
2007-2008 3. Sport şi Cultură (SPORT and CULTURE)
2008-2009 1. ,,TRANSEUROPEAN DANCE PROJECT’’
2007-2009
1. Proiectele europene
eTwinning – LLP 6. Proiectul COMENIUS ,,EUROPA +,,
2006-2009 7. ,,FESTA DELLA SCUOLA’’
2005-2008 CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA COEZIUNII DE GRUP

1. Apreciaţi ca fiind importante obiectivele grupului de activitate din care faceţi parte?

2. Ai mulţi prieteni printre colegii de grup?

3. Îţi ajuţi colegii atunci când au de rezolvat o sarcină grea?

4. Îţi face plăcere să munceşti împreună cu colegii tăi la realizarea unor sarcini colective?

5. Eşti mulţumit că faci parte din acest grup de lucru?

6. Dacă ţi s-ar oferi posibilitatea de a fi în alt grup, ai accepta cu plăcere?

7. Te simţi încurajat să faci propuneri, sugestii sau să prezinţi problemele care te frământă
în faţa colegilor?
8. În discuţiile cu colegii din alte grupuri, aperi prestigiul grupului din care faci parte?

9. Când lucrezi în grup, ai randament mai mare decăt atunci când lucrezi de unul singur?

10. Atunci când sesizezi că anumite treburi nu se desfăşoară bine în grup, semnalezi problema
profesorului?

11. Te angajezi din proprie iniţiativă la îndeplinirea unor sarcini dificile ale gupei?

12. Dacă ţi s-ar propune să lucrezi la realizarea unei sarcini "în grup" sau "singur" ai alege
prima variantă?

13. Când un coleg greşeşte îi spui deschis părerea despre fapta lui?

14. Activitatea din cadrul grupului îți oferă satisfacţii?

15. Colegii tăi te ajută atunci când ai nevoie?
Din analiza rezultatelor se disting câteva
concluzii: Coeziunea grupului este destul de redusă la :

• grupurile de clasa a IX, X a (elevii nu se cunosc foarte bine)
• grupurile nou înfiinţate, pentru activităţi noi
• grupurile vechi, dar la care se alătură participanţi noi
• grupurile cu număr mai mare de participanţi
• grupurile cu elevi de vărste diferite
Coeziunea creşte pe măsură ce :

• participanţii înaintează în vârstă,
• aparţin aceleaşi clase (elevii se cunosc foarte bine între ei)
• proiectul (activitatea) se întinde pe o durată mai mare de timp
• aceiaşi elevi participă la activitate
Prin observaţie, s-au evidenţiat şi aici câteva aspecte pozitive:

• membrii nu lipseau la întîlniri şi activităţi
• participanţii grupului îşi expuneau ideile direct şi sincer
• toţi membrii grupului erau încurajaţi să vorbească iar grupul
lua deciziile împreună,
• obiectivele erau bine înţelese şi se stabileau nişte linii directoare
pentru realizarea lor
• participanţii erau fericiţi pentru succes şi trişti pentru eşec
Se remarcă de asemenea o legătură între grupurile cu coeziune crescută şi performanţă.

Vedem că aceste grupuri au o motivaţie crescută pentru participarea la activităţi, ceea ce duce implicit la realizarea obiectivelor şi în cele din urmă la performanţă. De asemenea se remarcă, la unele grupuri,

o creştere a gradului de coeziune

pe parcursul derulării activităţilor, ceea ce însemnă îmbunătăţirea relaţiilor sociale între membrii grupului. Din discuţiile cu elevii şi profesorii s-au remarcat deasemenea câteva aspecte pozitive : elevii s-au cunoscut mai bine în afara cadrului formal al clasei ceea ce a dus la o motivaţie mai mare de participare la activităţi.

În cele mai multe cazuri s-au stabilit relaţii de prietenie şi simpatie între membrii grupului

s-au descoperit interese comune,care a dus la întâlnirea membrilor şi în afara şcolii, eleviii participând împreună la petrecerea timpului liber

s-au creat legături deosebite între elevi dar şi între ei şi profesori, ceea ce a dus ulterior la o mai bună implicare în viaţa şcolară a elevilor .
PROPUNERI
PRIVIND COMPORTAMENTUL PROFESORULUI
în cadrul activităţilor extracurriculare
Activităţile extracurriculare desfăşurate la nivelul şcolii au un puternic impact pozitiv nu numi asupra elevilor,dar şi a profesorilor.

Aceste preocupări extraşcolare :

• stimuleză motivaţia şi respectul de sine,
• modelează caracterul şi personalitatea,
• dezvoltă capacităţile critice şi analitice ale elevilor
• impun respectul pentru diversitatea culturală, religioasă, rasială
• dezvoltă creativitatea, toleranţa, onestitatea
• formează relaţii sociale putermice şi stabile

Nu trebuie să uităm că aceste activităţi sunt o parte foarte importantă în educaţia elevilor. Resursele nelimitate pe care le oferă acestea în petrecerea timpului liber în mod plăcut, dar şi util, trebuie să ne ajute la implicarea în organizarea şi desfăşurarea unor astfel de activităţi in cadrul liceului. SKANDENBERG REZULTATE Festival Scolar International

Italia - Rodi Graganico ROMANIA , ITALIA , ANGLIA Proiect de cercetare european bazat pe
Tehnicile PILATES pentru corectarea deficienţelor de coloană UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
Cluj -Napoca VIZITAŢI pagina website-ului
,,SPORT - Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu Baia Mare,,
la adresa :



http://sites.google.com/site/sportctaurelvlaicubm realizat în urma activităţilor extracurriculare derulate în şcoală. ECHIPA DE
MAJORETE şi DANS Vă mulţumesc pentru atenţie !
See the full transcript