Lucrare metodico-stiintifica gradul I

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ pentru obţinerea gradului didactic I Candidat, Prof. Elena Rusu Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu Baia Mare Creşterea calităţii relaţiilor interpersonale în cadrul activităţilor sportive extracurriculare la nivel liceal Coordonator ştiinţific, Cnf. dr. Alexandru Mureşan Capitolul I: Introducere Obiectivul cercetării îl constituie procesul formării personalităţii elevilor (în plan psihomotric şi psihosocial), prin activităţi sportive (proiecte extracurriculare) şi a relaţiilor dezvoltate în cadrul grupurilor sportive. Rezultatele cercetării vor putea fi aplicate pentru îmbunătăţirea : aptitudinilor psihomotrice, climatului social şi relaţiile interpersonale, în perspectiva conturării personalităţii elevilor din învăţământul liceal prin activităţi extracurriculare sportive. Ele vor fi folosite în vederea perfecţionării acţiunii educaţionale pentru a îmbunătăţii relaţionarea, adaptarea şi coeziunea grupului . 1.ROLUL SOCIAL AL ACTIVITĂŢILOR SPORTIVE 2. SPORTUL PENTRU TOŢI 3. SPORTUL- EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ 4. MOTIVAŢIE PENTRU SPORT Caracterul educativ al sportului, mai ales în ceea ce priveşte perioada adolescenţei, este de necontestat. Menţinerea sănătăţii, obişnuinţa de a respecta reguli, disciplina, rolul estetic , funcţia psiho-igienică rolul recreativ şi nu în ultimul rând rolul social , unde constituirea sentimentului apartenenţei la grup are un rol deosebit în optimizarea relaţiilor sociale. 5. ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE BENEFICIILE REALE ALE ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE 6. RELAŢIILE SOCIALE Inovaţia ştiinţifică a acestei lucrări este reprezentată de abordarea temei de formare a personalităţii elevilor din învăţământul liceal în cadrul programei extracurriculare, a proiectelor şi activităţilor sportive. Argument Capitolul II REFLECTAREA TEMEI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE Capitolul I INTRODUCERE 1. implicarea elevilor într-un grup social 2. încurajarea muncii în echipă 3. creşterea respectului faţă de sine 4. dezvoltarea creativităţii şi rezolvarea de probleme 5. combaterea stresului 6. organizarea timpului 7. distracţia şi divertismentul 8. dobândirea de noi cunoştinţe şi informaţii 9. Creşterea interesului pentru şcoală 10. Stil de viaţă sănătos 7. GRUPUL SPORTIV GRUPUL MIC este o parte a sistemului social şi reprezintă un ansamblu de persoane reunite pe baza unei comunităţi de interese, concepţii, scopuri sau activităţi comune. ”Echipa”,ca şi grup mic, reprezintă unitatea psiho-socială în care se manifestă o foarte mare parte din dinamica vieţii sportive Integrarea grupului social mic este determinată de: tipul de activitate şi relaţiile sociale ce se formează în grup pe baza activităţii. Relaţiile interumane din grupul mic sunt extrem de numeroase şi variate şi se clasifică după mai multe criterii : •comunicaţional (oamenii comunică, fac schimb de informaţii unii cu alţii) •afectiv (se simpatizează, se resping, se preferă), •de cooperare ( bazate pe coordonarea eforturilor în vederea realizării unui obiectiv) •de competiţie (bazate pe rivalitatea partenerilor în atingerea unui obiectiv) •de conflict (ce au ca suport opoziţia raportată la un scop). FORMAREA ÎNCREDERII ŞI DEZVOLTAREA GRUPULUI Grupul îndeplineşte în organizaţie două funcţii: creează solidaritate între membrii şi asigură adaptarea mai rapidă. Pe măsură ce creşte încrederea, membrii grupului se simt mai liberi să ofere opinii, critici şi să laude. Problemele care preocupă grupul Probleme ale individului în grupul de lucru DINAMICA ŞI EFICIENŢA DE GRUP. GRUPURILE INEFICIENTE Atmosfera este tensionată , plictisitoare Discuţii sunt dominate de 1,2 persoane şi sunt adesea neimportante Nu există nici un obiectiv comun, sarcinile nu sunt corect impartite Membrii tind să nu asculte unii de alţii Conflictele sunt fie evitate fie li se permite să se dezvolte într-un război declarat Majoritatea simplă este considerată drept baza pentru deciziile grupului pe care minoritatea trebuie să le accepte Sentimentele personale sunt ţinute ascunse Nu există critici deschide Conducerea este asigurată de lider Grupul evită orice discuţie despre propriul comportament GRUPURILE EFICIENTE Atmosfera este relaxată, neoficială Discuţiile sunt importante, cu grad ridicat de participare Sarcinile şi obiectivele grupului sunt clar înţelese Există un angajament pentru atingerea lor Membrii grupului ascultă unii de alţii Există conflicte, dar ele sunt declarate şi sunt rezolvate constructiv Majoritatea deciziilor sunt luate prin consens general cu un vot minimum sau formal Ideile sunt exprimate liber şi deschis Conducerea nu aparţine întotdeauna liderului şi tinde să fie corespunzător imparţială Grupul îşi examinează propriul progres şi comportament Calităţile echipei eficiente : Coeziunea grupului se referă la abilitatea membrilor grupului de a sta uniţi. Se referă de asemenea şi la capacitatea grupului de a atrage noi membri. Factorii care determină coeziunea sunt: atracţia interpersonală; aderarea la normele şi valorile grupului instituţiei; creşterea interacţiunii; experienţele de succes. Studiile din domeniul psihologiei organizaţionale acordă o importanţă deosebită fenomenului coeziunii, apreciindu-se că el are implicaţii asupra comportamentului membrilor din grupurile de lucru. Grupurile coezive sunt mai performante în atingerea scopurilor. COEZIUNEA DE GRUP Capitolul III ORGANIZAREA CERCETĂRII Capitolul IV ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR Concluzii SUBIECŢII CERCETĂRII Lucrarea de faţă se concentrează pe analiza grupurilor de elevi care au participat la activităţile extracuriculare sportive din cadrul Grupului Şcolar Aurel Vlaicu (C.T.Aurel Vlaicu) din Baia Mare. Elevii au fost împărţiti pe grupe în funcţie de activitatea sportivă sau proiectul educativ la care au participat . PREZENTAREA ACTIVITĂŢILOR SPORTIVE din cadrul C.T. AUREL VLAICU din Baia Mare HANDBAL FETE şi BĂIEŢI FOTBAL BĂIEŢI ŞAH TENIS DE MASĂ PREZENTAREA PROIECTELOR EDUCATIVE SPORTIVE din cadrul C.T. AUREL VLAICU din Baia Mare Măsurarea coeziunii de grup Pe lângă mecanismul formării şi funcţionării coeziunii trebuie să se cunoască şi modul în care poate fi masurată. Acesta a fost adaptat cerinţelor existente în şcoală. Chestionarul a fost elaborat de Gheorghe Aradavoaice şi conţine 15 itemi. Metoda identificării şi consemnării relaţiilor socioafective este simplă. Într-o primă etapă s-a dat spre completare subiecţilor chestionarul pentru determinarea coeziunii de grup şi li s-a cerut să înconjoare varianta de răspuns (Da, NU, UNEORI) cea mai apropiată de realitatea climatului în care aceştia îşi desfăşurau activitatea (în cadrul activităţilor extracurriculare). În continuare s-a calculat indicele de coeziune grupală pentru fiecare activitate extracurriculară, după care s-a stabilit gradul de coeziune al fiecărui grup participant. Instrumentul propus în această lucrare este Chestionarul pentru determinarea coeziunii de grup DEFSĂŞURAREA CERCETĂRII 1. În prima fază am elaborat un chestionar despre activităţile extracurriculare desfăşurate la nivelul şcolii, care a urmărit creşterea interesului elevilor pentru aceste activităţi, informarea şi descoperirea competenţelor, calităţilor şi abilităţilor personale. Chestionarul cuprinde un număr de 7 întrebări simple care se pot aplica pentru orice domeniu. Sondajul s-a efectuat pe un număr de 100 de elevi din toate clasele (a IX , X, XI şi XII –a). 1. Ce înţelegeţi prin activităţile extracurriculare ? 2. De unde credeţi că puteţi obţine informaţii despre aceste activităţi? 3. Daţi 3 exemple de activităţi extracurriculare despre care aţi auzit. 4. Aţi fost vreodată implicat în astfel de activităţi? Ce activitate ? Pentru cât timp ? 5. Doriţi să luaţi parte la vreo activitate extracurriculară? 6. La ce fel de activităţi v-ar interesa să luaţi parte ? 7. Sunt activităţile extraşcolare un lucru bun sau rău pentru educaţia ta? De ce? CHESTIONAR PRIVIND ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE DIN ŞCOALĂ 2. În etapa a doua a cercetării am aplicat chestionarul privind coeziunea de grup, la începutul şi la sfârşitul activităţii extracurriculare desfăşurate. De asemenea un rol important l-au avut : discuţiile cu elevii şi profesorii participanţi, observaţia directă şi mijloacele moderne de înregistrare şi observare: • Scrise (referate, rapoarte ), • video (prin realizare de videoclipuri sau filme) care au fost analizate împreună cu elevii şi apoi au fost postate pe internet • fotografii 5. ,,Healthy Backs’’(Un spate sănătos) 2009-2010 4 Sportivi faimoşi din ţara noastră (Famous sportsmen from our region) 2. Timpul nostru liber (OUR FREE TIME) 2007-2008 3. Sport şi Cultură (SPORT and CULTURE) 2008-2009 1. ,,TRANSEUROPEAN DANCE PROJECT’’ 2007-2009 1. Proiectele europene eTwinning – LLP 6. Proiectul COMENIUS ,,EUROPA +,, 2006-2009 7. ,,FESTA DELLA SCUOLA’’ 2005-2008 CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA COEZIUNII DE GRUP 1. Apreciaţi ca fiind importante obiectivele grupului de activitate din care faceţi parte? 2. Ai mulţi prieteni printre colegii de grup? 3. Îţi ajuţi colegii atunci când au de rezolvat o sarcină grea? 4. Îţi face plăcere să munceşti împreună cu colegii tăi la realizarea unor sarcini colective? 5. Eşti mulţumit că faci parte din acest grup de lucru? 6. Dacă ţi s-ar oferi posibilitatea de a fi în alt grup, ai accepta cu plăcere? 7. Te simţi încurajat să faci propuneri, sugestii sau să prezinţi problemele care te frământă în faţa colegilor? 8. În discuţiile cu colegii din alte grupuri, aperi prestigiul grupului din care faci parte? 9. Când lucrezi în grup, ai randament mai mare decăt atunci când lucrezi de unul singur? 10. Atunci când sesizezi că anumite treburi nu se desfăşoară bine în grup, semnalezi problema profesorului? 11. Te angajezi din proprie iniţiativă la îndeplinirea unor sarcini dificile ale gupei? 12. Dacă ţi s-ar propune să lucrezi la realizarea unei sarcini "în grup" sau "singur" ai alege prima variantă? 13. Când un coleg greşeşte îi spui deschis părerea despre fapta lui? 14. Activitatea din cadrul grupului îți oferă satisfacţii? 15. Colegii tăi te ajută atunci când ai nevoie? Din analiza rezultatelor se disting câteva concluzii: Coeziunea grupului este destul de redusă la : • grupurile de clasa a IX, X a (elevii nu se cunosc foarte bine) • grupurile nou înfiinţate, pentru activităţi noi • grupurile vechi, dar la care se alătură participanţi noi • grupurile cu număr mai mare de participanţi • grupurile cu elevi de vărste diferite Coeziunea creşte pe măsură ce : • participanţii înaintează în vârstă, • aparţin aceleaşi clase (elevii se cunosc foarte bine între ei) • proiectul (activitatea) se întinde pe o durată mai mare de timp • aceiaşi elevi participă la activitate Prin observaţie, s-au evidenţiat şi aici câteva aspecte pozitive: • membrii nu lipseau la întîlniri şi activităţi • participanţii grupului îşi expuneau ideile direct şi sincer • toţi membrii grupului erau încurajaţi să vorbească iar grupul lua deciziile împreună, • obiectivele erau bine înţelese şi se stabileau nişte linii directoare pentru realizarea lor • participanţii erau fericiţi pentru succes şi trişti pentru eşec Se remarcă de asemenea o legătură între grupurile cu coeziune crescută şi performanţă. Vedem că aceste grupuri au o motivaţie crescută pentru participarea la activităţi, ceea ce duce implicit la realizarea obiectivelor şi în cele din urmă la performanţă. De asemenea se remarcă, la unele grupuri, o creştere a gradului de coeziune pe parcursul derulării activităţilor, ceea ce însemnă îmbunătăţirea relaţiilor sociale între membrii grupului. Din discuţiile cu elevii şi profesorii s-au remarcat deasemenea câteva aspecte pozitive : elevii s-au cunoscut mai bine în afara cadrului formal al clasei ceea ce a dus la o motivaţie mai mare de participare la activităţi. În cele mai multe cazuri s-au stabilit relaţii de prietenie şi simpatie între membrii grupului s-au descoperit interese comune,care a dus la întâlnirea membrilor şi în afara şcolii, eleviii participând împreună la petrecerea timpului liber s-au creat legături deosebite între elevi dar şi între ei şi profesori, ceea ce a dus ulterior la o mai bună implicare în viaţa şcolară a elevilor . PROPUNERI PRIVIND COMPORTAMENTUL PROFESORULUI în cadrul activităţilor extracurriculare Activităţile extracurriculare desfăşurate la nivelul şcolii au un puternic impact pozitiv nu numi asupra elevilor,dar şi a profesorilor. Aceste preocupări extraşcolare : • stimuleză motivaţia şi respectul de sine, • modelează caracterul şi personalitatea, • dezvoltă capacităţile critice şi analitice ale elevilor • impun respectul pentru diversitatea culturală, religioasă, rasială • dezvoltă creativitatea, toleranţa, onestitatea • formează relaţii sociale putermice şi stabile Nu trebuie să uităm că aceste activităţi sunt o parte foarte importantă în educaţia elevilor. Resursele nelimitate pe care le oferă acestea în petrecerea timpului liber în mod plăcut, dar şi util, trebuie să ne ajute la implicarea în organizarea şi desfăşurarea unor astfel de activităţi in cadrul liceului. SKANDENBERG REZULTATE Festival Scolar International Italia - Rodi Graganico ROMANIA , ITALIA , ANGLIA Proiect de cercetare european bazat pe Tehnicile PILATES pentru corectarea deficienţelor de coloană UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI Cluj -Napoca VIZITAŢI pagina website-ului ,,SPORT - Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu Baia Mare,, la adresa : http://sites.google.com/site/sportctaurelvlaicubm realizat în urma activităţilor extracurriculare derulate în şcoală. ECHIPA DE MAJORETE şi DANS Vă mulţumesc pentru atenţie !