Copy of O ora de istorie pentru Basarabia

Raptul Basarabiei

Rusificare şi deznaţionalizare

Moldova lui Stefan cel Mare

Principatul Moldovei este un fost stat românesc ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.

Ştefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare ,fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, țara a dus multe lupte pentru independență împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei.

Republica Moldova este un stat românesc situat în sud-estul Europei, între România (vest) și Ucraina (est).

Populaţia republicii Moldova este de peste trei milioane de locuitori din care peste 75% sunt români.

Pe toată perioada ocupaţiei, românii au fost supuşi unui proces dur de rusificare, care a avut drept scop pierderea identităţii româneşti.

Rusificarea s-a făcut prin : crime împotriva celor care s-au opus, eliminarea limbii române din comunicarea oficială(în 1829), introducerea limbii ruse in comunicarea oficială, deportarea si arestarea celor care se opuneau, asasinarea intelectualităţii româneşti, scoaterea limbii române din şcoli(în 1842),utilizarea limbii române a fost interzisă în biserici(1833) si alte represiuni.

În urma războiului ruso-turc din 1806 – 1812, câștigat de Imperiul Țarist, rușii cereau „ambele țări românești” (Țara Românească și Moldova). Doar iminența atacului lui Napoleon a făcut ca pretențiile rusești să se limiteze la teritoriul dintre dintre Nistru și Prut (Basarabia).

La 16 mai 1812 s-a semnat pacea de la Bucureşti prin care din Moldova s-a "rupt" partea de est (Basarabia) şi a fost dată ruşilor.

Cedarea de către Imperiul Otoman a părții de răsărit a Moldovei s-a făcut cu încălcarea tratatelor în vigoare și a dreptului internațional (valabil în epocă), deoarece Moldova nu era provinice turcă.

Deportarea sau colonizarea românilor moldoveni a fost acompaniată de strămutarea slavilor în Basarabia, în special a rușilor și ucrainienilor, dar și a evreilor.

Unirea Basarabiei cu România

27 martie 1918

Marea Unire

1 Decembrie 1918

“Moldovenii care au tăcut timp de 106 ani, trebuie să vorbească astăzi mult mai tare, să li se audă glasul nu numai până la Petrograd, ci până la Londra, la Paris și la Roma.

Căci ei sunt români, numai rușii i-au degradat la rolul de "moldoveni". Și ei vor să-și ceară acum toate drepturile. Mai mult – ei vor să și le ieie singuri. De aceea-i revoluție acum, ca să luăm îndărăt tot ce ne-au furat tâlharii timp de 106 ani”.

Emanoil Catelli

Unirea a fost realizată după sfârşitul primului război mondial;

S-a realizat pe fondul destrămării imperiului ţarist şi a revoluţiei din Rusia;

Unirea cu România a fost hotărâtă de Sfatul Țării la 27 martie 1918 prin 86 de voturi, 36 contra(pentru menținerea independenței) și 3 abțineri.

Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României și totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor din granițele vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 și Ziua Națională a României.

Nota ultimativă din1940

Am cedat fără luptă

Pe 23 august 1939 se semnează pactul de împărţire a lumii între Germania şi Rusia.

Pe 26 iunie 1940 România primeşte ultimatum din partea Rusiei de a ceda Basarabia şi Bucovina de Nord.

Pe 27 iunie 1940 Consiliul de Coroană hotăreşte cedarea fără a se trage un singur foc de armă.

„Consiliul are loc şi am ieşit din el amărât şi dezgustat, toţi acei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, am fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii româneşti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu”.

Jurnalul lui Carol al II-lea.

Ocupaţia sovietică de după 1940

Recucerirea Basarabiei

7 aprilie 2009

Carol al II-lea abdica şi în locul lui conduce ţara Mareşalul Ion Antonescu.

Aproximativ 300 mii persoane din Basarabia au fost supuse jafurilor, torturilor, deportărilor și asasinatelor din partea comandourilor comuniste;200 000 de cetățeni au decis să se refugieze în grabă în România.

22 iunie 1941- România intră în război cu Rusia pentru a elibera Basarabia.

“Ostaşi! Vă ordon treceţi Prutul”

În ciuda opoziţiei politice din Ţară, Mareşalul Ion Antonescu a hotărât ca armata română să lupte alături de aliaţii săi până la Stalingrad.

Basarabia s-a întors în componența statului român, însă bucuria a fost de scurtă durată, fiindcă în vara anului 1944, sovieticii reocupă Basarabia și instaurează regimul comunist în zonă.

Apropierea relațiilor dintre București și Chișinău

Bucuresti, 2012

Chisinau, 2012

www.actiunea2012.ro

În R.M. – comuniștii

Basarabia Pamant Romanesc

„Podurile de flori”

Nașterea Republicii Moldova

URSS

Instabilitate

economică și politică

Au urmat:

După dezmembrarea Uniunii Sovietice, în 1991, fosta Republica Sovietică Socialistă Moldovenească se declară independentă la 27 august 1991 sub numele de Republica Moldova, iar la 2 martie 1992 a fost recunoscută și de Organizația Națiunilor Unite.

România a fost primul stat care a recunoscut Republica Moldova.

Pe toată durata de existență a URSS-ului, aproximativ 2.344.000 persoane originare din Basarabia, Bucovina de nord și RSSA Moldovenească au fost victime ale arestărilor, persecuțiilor politice, deportărilor, condamnărilor la muncă silnică, 703.000 dintre ei pierind.

În Basarabia, limba rusă a înlocuit româna.

În România – UE