Comunicarea si creatia

Comunicarea şi creaţia –

acte de iniţiere socioculturală a copilului

____________

Proiectul nostru, „Să învăţăm româneşte prin joc” a sprijinit îmbunătăţirea procesului de predare - învăţare, la elevii de gimnaziu şi liceu, prin activităţi extracurriculare.

________________________________________ ____

Obiectivul de bază a vizat îmbunătăţirea performanţelor de comunicare în limba română ale copilului de etnie maghiară integrat în sistemul de protecţie socială în scopul integrării sale în societate.

Am urmărit:

1. formarea şi consolidarea abilităţilor de comunicare în limba română prin interdisciplinaritate;

2. însuşirea de către elevi a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor de care au nevoie, pentru a fi mai independenţi în reflecţiile lor, în scopul de a deveni mai responsabili şi mai cooperativi în relaţiile cu alte persoane;

3. susţinerea morală a copilului integrat în sistemul de protecţie socială prin joc şi joacă;

4. responsabilizarea copilul integrat într-o echipă;

5. dezvoltarea atitudinii de empatie culturală şi interculturală la elevii români şi de etnie maghiară.

_____________ ____________

Copiii instituţionalizaţi în casele sociale ale

Fundaţiei "Sfântul Francisc" din Salonta

Majoritatea activităţilor au urmărit utilizarea ludică a limbii române.

Considerăm că folosind limba pentru joc sau creativitate reuşim să realizăm învăţarea şi perfecţionarea elevilor.

Printre metodele didactice utilizate în cadrul activităţilor de la Salonta se numără:

• activitatea în grup,
• jocul didactic,
• stabilirea succesiunii evenimentelor,
• Care-i părerea ta?,
• diagrama Venn,
• dezbaterea,
• exerciţiul etc.

Pentru început... am făcut cunoştinţă...

Activitate în grup : Exprimarea grafică.

• încurajarea exprimării mai uşoare (sau mai dificile) în cadrul grupului de copii nou format,
• ruperea de inerţia schimburilor verbale,
• folosirea unui instrument neobişnuit de comunicare: desenul.
• repartizarea participanţilor în grupuri de 7 copii de vârste diferite,
• echipa a trebuit să aleagă o temă dintr-o serie,
• fiecare copil din echipă s-a exprimat grafic, individual pe un carton comun cu ajutorul creioanelor colorate, însă fără a comunica între ei verbal,
• au avut la dispoziţie 30 de minute pentru realizarea desenului,
• nu li s-au impus tehnici de desen sau anumite culori, nu s-a urmărit calitatea artistică a desenelor.

Grupul a trebuit să se sincronizeze şi să îşi creeze un ritm propriu; să acţioneze ca un tot unitar.

La final grupul a discutat despre desen alături de lider (aprox. 10 min.). Acesta din urmă a explicat ce a observat în legătură cu membrii echipei sale, cu implicarea fiecărui copil în realizarea desenului (a inclus şi aprecieri verbale). De asemenea, s-au discutat semnificaţiile elementelor figurative din desen cu membrii fiecărei echipe.

Activităţi care au urmărit consolidarea echipelor

aspirator

sau computer

Activităţi care au vizat exprimarea emoţiilor, intereselor, dorinţelor, preocupărilor personale ale copiilor

Jocul cu vocabularul limbii române

Prin metoda exerciţiului am avut ca obiective:

• recapitularea, consolidarea unor elemente de ortografie şi de morfologie care creează dificultăţi elevilor de gimnaziu şi liceu,
• corectarea greşelilor frecvente de scriere şi exprimare.

Etape:

1. parcurgerea suportului teoretic (regula, principiul) ce stă la baza unui anumit exerciţiu dat,

2. indicarea performanţelor de atins;

3. explicarea şi demonstrarea în prealabil a modelul acţiunii;

4. executarea repetată a modelului propus;

5. crearea de situaţii de exersare cât mai variate;

6. gradarea exerciţiilor, după complexitate şi grad de dificultate;

7. realizarea unor verificări (întăriri) imediate şi posibilităţi de autocontrol.

...iar concursul de limbă nu a întârziat să apară!

Activitatea în grup: Exerciţiu de imaginaţie.

• stimularea imaginaţiei prin elaborarea, cu ajutorul unor operaţii combinatorii, a unor compuneri pornind de la nişte cartoane cu imagini diferite,
• colaborarea între coechipieri.

Materiale: şapte teancuri de cartoane cu diverse imagini aşezate cu faţa în jos pe masă.

Fiecare lider de echipă a extras câte un carton din fiecare din cele şapte pachete. Finalitate: realizarea în echipă a unei compuneri pornind de la imaginile de pe cartoane (să existe: timp, loc, acţiune, moduri de expunere diferite, personaje, un narator subiectiv sau obiectiv, figuri de stil etc.).

Profesoarele de limba română au corectat şi explicat ortografierea, punctuaţia şi corectitudinea exprimării folosite în textul creat.

Activitatea: "Cuburile"

• comunicarea se poate face verbal sau nonverbal, sau chiar paraverbal.
• subsistemul nonverbal cuprinde gesturile, mimica feţei şi ţinuta fizică a profesorului, care însoţesc limbajul verbal, adăugând semnificaţii suplimentare mesajului predat.
• importanţa în comunicarea educaţională a nonverbalului (mimica, gestica, privirea, distanţa, starea de bucurie sau nervozitate) şi a paraverbalului (tonul vocii, pronunţia, intensitatea vocii, debitul, pauzele.

Având în vedere aceste considerente, activitatea "Cuburile" a urmărit comunicarea cu ajutorul elementelor non-verbale şi para-verbale. Fiecare echipă a primit două cuburi:

• un cub conţinea imagini cu diverse profesii: pilot, balerină, profesor, medic, tâmplar, medic veterinar etc
• celălalt cub primit conţinea adjective precum: somnoros, agitat, nervos, vesel, calm, nedumerit etc.

Fiecare membru din echipă a trebuit să arunce cu aceste zaruri iar asocierea dintre imagine şi adjectiv (de ex. pilot - somnoros) trebuia să o mimeze.

Activitatea: Teren minat.

Obiective:

• evidenţierea rolului planificării în munca de echipă,
• implementarea strategiilor de echipă în condiţii de stres,
• conştientizarea forţei echipei vs. forţa individului.

Activitatea a constat în formarea de 5 echipe, fiecare condusă de un lider. Membrii echipelor au trebuit să parcurgă un „teren minat” legaţi la ochi. Aceştia au trecut peste diferite obstacole fiind ghidaţi verbal de liderul lor şi au recuperat la finalul traseului un obiect pe care trebuia să îl dea arbitrilor.

Activitatea a favorizat:

• creşterea încrederii în lider,
• munca în echipă,
• responsabilizarea fiecărui membru din echipă.

S-a urmărit folosirea corectă a limbii române în ghidarea participanţilor printre obstacole. Înainte de această activitate s-a desfăşurat „o şedinţă” de limbă în care s-a exersat direcţionarea în limba română: „Opreşte-te!”, „Întoarce-te la stânga!”, „Întoarce-te la dreapta!”, „Ridică-te!”, „Apleacă-te!” etc.

Jocul didactic este o activitate cognitivă care asigură o asimilare activă şi conştientă a noţiunilor, categoriilor şi regulilor.

Punând elevii să relaţioneze între ei, jocul de rol îi activizează din punct de vedere cognitiv, afectiv şi motric-emoţional, iar interacţiunile dintre participanţi dezvoltă autocontrolul eficient al conduitelor, comportamentelor şi achiziţiilor.

Jocul de rol evidenţiază modul corect sau incorect de comportare în anumite situaţii şi reprezintă o metodă eficientă de formare rapidă şi corectă a convingerilor, atitudinilor şi comportamentelor.

Elevii îşi asumă roluri, luate fie din viaţa cotidiană, fie din lumea operelor literare.

Activitatea: Să jucăm teatru!

• fiecare echipă în parte a avut ca sarcină realizarea unui scenariu de film de scurt metraj în care trebuiau să redea o întâlnire între ei şi profesorii coordonatori ai proiectului,
• s-au dat indicaţii şi modele ca exemplificare.

După realizarea scenariului, profesorii de limba română au corectat împreună cu beneficiarii scenariile.

Elevii şi-au distribuit rolurile, a fost ales un regizor şi li s-a dat timp de lucru o oră pentru a realiza filmul de scurt metraj.

Fiecare seară s-a încheiat cu discuţii, evaluare, premii dulci, diplome colorate şi pupături înfocate...

Succesul proiectului s-a datorat şi faptului că profesorul a fost un consilier, evaluarea lui nepresupunând sancţionare ci stimulare.