Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ PRIN METODE ŞI PROCEDE

No description
by

Lucia Verde

on 12 March 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ PRIN METODE ŞI PROCEDE

STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ PRIN METODE ŞI PROCEDEE MODERNE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :
Conf.dr. ECATERINA CRETU
 
CANDIDAT :
Prof. MOISA LUCICA




INTRODUCERE - Argument
CAPITOLUL I – Lectura= activitate fundamentală în învăţarea limbii române
I.1 Definirea termenului. Implicaţii teoretice de natură estetică, didactică şi literară
I.2 Tipuri de lectură
I.3 Rolul cititorului în lectură
I.4 Funcţiile şi tehnica lecturii
I.5 Textul şi imaginea. Literatura şi celelalte arte
CAPITOLUL II - Stimularea interesului pentru lectură
II.1 Importanţa şi necesitatea stimulării lecturii
II.2 Metode şi procedee moderne
II.3 Elemente de curriculum
II.4 Lectura digitală, inovaţie şi necesitate
II.5 Modalităţi de valorificare a lecturii particulare

CUPRINS


CAPITOLUL III - Metodologia cercetării pedagogice
III.1 Precizarea obiectivelor şi formularea ipotezei
III.2 Metodologia cercetării
III.2 a. Descrierea lotului de elevi
III.2.b. Descrierea metodelor de cercetare
III.2.c. Etape
III.3 Metode, mijloace şi forme de realizare a lecţiilor de lectură la clasa a X-a
CAPITOLUL IV - Prezentarea şi analiza rezultatelor
IV.1 Evaluarea iniţială
IV.2 Evaluarea formativă
IV.3 Evaluarea finală
IV.4 Formularea unor concluzii, sugestii pentru performanţa activităţilor viitoare
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

Dezvoltarea plăcerii de a citi se realizează prin acţionarea asupra raportului dintre obiect şi necesitate, astfel încât obiectul – în cazul nostru cartea – să răspundă unei necesităţi intelectuale şi afective a elevului. Printre componentele procesului de învăţământ, domeniul stimulării lecturii a fost mereu deschis înnoirilor. Într-o lume invadată de informaţie şi cunoaştere este necesar să înţelegem competenţa de comunicare in limba română, formată pe parcursul întregului proces didactic şcolar.

a] Dacă metodele de stimulare a lecturii sunt diversificate, atunci interesul pentru lectură creşte;
b] Dacă profesorul conectează lectura la interesul şi disponibilităţile intelectual-afective ale elevilor, atunci eficienţa lecturii este uşor observabilă;


Ipoteze

Abordarea lecturii interdisciplinar, prin activităţi extracurriculare :„cercul de lectură”, activităţi literar-culturale, prin metode şi procedee moderne (cubul, ciorchinele, debate-ul, brainstorming etc.)
De asemenea, lectura poate fi stimulată şi prin iconic, textul însoţit de imagine având un puternic impact vizual şi mintal. Prin iconic, lectorul va pătrunde în text, în lumea în care găseşti adesea fără să cauţi.
Programele actuale au deschidere spre o perspectivă semiotică mai largă, care propune atât texte literare, cât şi alte tipuri de simboluri ale lumii moderne: texte nonliterare şi alte forme artistice (film, teatru, muzică, pictură


Perspectiva metodico-ştiinţifică

Lectura este un mijloc esenţial de educare a omului. Scrierea beletristică ca mod de existenţă obiectivă, parcurge drumul de la stadiul de carte la acela de univers sensibil, intrând în relaţie cu un receptor-lector. Această operaţie este posibilă prin actul descifrării sensurilor cărţii, adică al lecturii. Iniţierea elevilor în tehnica lecturii conştiente, contribuie la disciplinarea timpurie a gândirii, a voinţei şi atenţiei. Instrument de educaţie, informaţie, distracţie, lectura trece dincolo de utilitatea curentă. Oricine citeşte o carte, prin faptul că îi este stimulată gândirea critică şi imaginaţia, devine critic într-un fel empiric, elementar.

Definirea termenului “lectura”

„• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice;
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare;
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a
argumentelor celorlalţi;
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română;
• Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală;”


„Valori si atitudini”

Lectura este activitatea de înţelegere a unei informaţii scrise.
Ea face să dispară din jurul nostru orice obiect fizic, însă ea înlocuiește această obiectivitate externă cu o mulțime de obiecte mentale.
Viziunea modernă extinde conceptul de text dinspre literar spre non-literar și așază, într-un câmp fără ierarhii, creația literară alături de banda desenată, textul publicitar sau articolul de presă.
Paul Cornea tipuri de lectură: „lectura liniară, lectura receptivă, lectura literară, lectura informativă- globală, lectura exploratorie, lectura de cercetare și lectura rapidă”

Definirea termenului

Primul rol este simplu și se adresează oricărui tip de cititor, pentru că sarcina înțelegerii lecturii, mesajului scris, este una adecvată cerinţei, cât se poate de simplă. Al doilea rol al evaluării lecturii sub aspect afectiv-emoțional, de a emite judecăți în legătură cu conținutul acestuia. Al treilea rol se referă la cooperarea dintre emițător și receptor, la anticiparea trăirilor receptorului de către emițător, ceea ce poate fi foarte dificil în cazul literaturii.


Rolul cititorului

Sistemul de referinţe al cititorului depinde de cărţile pe care le-a citit, de posibilităţile intelectuale, de orizontul său filosofic,spiritual, cultural, de conduita sa socială şi profesională, experienţa de viaţă şi afectivă, biografia. Fiecare generatie de cititori reţine aceeaşi operă într-un mod diferit, datorită timpului în care trăiesc, felului în care societatea le influenţează gustul pentru lectură şi pregătirea lor anterioară momentului lecturii.
Există stadii diferite ale lecturii, începând din primii ani de viaţă până la vârsta senectuţii

Inregistrarea literelor de pe o pagină este prima funcţie a lectorului. Există tipuri diferite de lectori şi de lecturi: un astronom care citeşte harta cerului, un arhitect care citeşte planul unei construcţii impunătoare, un vânător care citeşte urma animalelor, un jucător care citeşte in ochii partenerului cărţile pe care le are, o dansatoare care citeşte indicaţiile coregrafului, un psihiatru care citeşte in ochii pacienţilor diagnosticele ,un profesor ce citeşte pe chipul elevilor săi răspunsurile pe care le caută, o mamă care citeşte în inima copilului adoraţia si siguranţa.

Funcţiile lecturii


Lectura este că și respirația, nu ai cum să nu respiri, deci nu ai cum să nu citești.
Numeroasele funcții pe care le poate avea lectura: de culturalizare, de socializare, de instruire, de informare, de documentare, de plăcere, de umplere a unui gol, fac din ea o cerință și un scop esențial al activităţii școlare din învățământul modern.


Iconotext-o unitate indisolubilă a textului cu imaginea, în care nici textul, nici imaginea nu au funcție ilustrativă și care se prezintă sub forma unei cărți.
Orice considerație asupra operei simbolice porneşte de la dublă întemeiere pe care o are în psihicul nostru: nevoia de a vizualiza abstractul și nevoia de a transcede vizibilul.
Iconotextul pornește de la o viziune interdisciplinară. O reprezentare plastică a unui fragment trebuie să se bazeze pe cunoașterea elementară a specificului acesteia, cunoaștere la care se poate ajunge atât cu ajutorul manualelor și a auxiliarelor școlare, cât și cu îndrumarea atentă a profesorului. Observarea dirijată de profesor poate fi folosită cu succes în cadrul orelor de limbă și literatură română. Atunci când profesorul recurge la creația literară pentru ilustrații și pentru a asigura o mai bună înțelegere de către elevi a fenomenelor psihice și a trăsăturilor de personalitate, el trebuie să își ia anumite măsuri de precauție, întrucât scriitorul nu-și propune nici explicația cauzală, nici dezvăluirea legității. Există situații în care, în literatură, ne sunt înfățișați oameni care gândesc, simt și acționează, dar trăsăturile lor sunt atât de îngroșate, atât de exagerate, încât devin neverosimile pentru cititor, care, de multe ori, refuză să accepte un asemenea comportament, o asemenea trăsătură, o anume relație de ordin psihologic.

Textul şi imaginea

Iconotextul pornește de la o viziune interdisciplinară. O reprezentare plastică a unui fragment trebuie să se bazeze pe cunoașterea elementară a specificului acesteia.
Observarea dirijată de profesor poate fi folosită cu succes în cadrul orelor de limbă și literatură română. Atunci când profesorul recurge la creația literară pentru ilustrații și pentru a asigura o mai bună înțelegere de către elevi a fenomenelor psihice și a trăsăturilor de personalitate, el trebuie să își ia anumite măsuri de precauție. Există situații în care, în literatură, ne sunt înfățișați oameni care gândesc, simt și acționează, dar trăsăturile lor sunt atât de îngroșate, atât de exagerate, încât devin neverosimile pentru cititor

Profesorul de limbă și literatură română are sarcina de a crea contexte noi, inedite de învățare, care să valorifice potențialul creativ al elevului, abilitățile sale de analiză și interpretare prin prismă proprie.
Profesorul de limbă și literatură română trebuie să ofere elevilor săi un model de receptivitate literar - artistică: sensibilitate față de frumos în general și față de frumosul artei, în particular; spirit de observație; imaginație; gândire nuanțată, deschisă față de marea diversitate a perspectivelor filosofice; vast orizont cultural, care să permită stabilirea spontană de asociații și disocieri pe terenul amplu al literaturii; gust estetic nuanţat; capacitatea de a da expresie propriilor impresii de lectură în formulări precise, clare și concise și talent literar.
Stimularea lecturii a constituit și va constitui mereu un imperativ al școlii și al profesorului de literatură.

Stimularea interesului pentru lectură

a) Metode de predare - învățare: tradiționale (expunerea, conversația, demonstrația, observația, lucrul cu manualul) și moderne (algoritmizarea, problematizarea, studiul de caz, pălăriile gânditoare, explozia stelară, jocul de rol, discuţia panel, dezbaterea, învăţarea prin descoperire etc)
b) Metode de evaluare: tradiționale (verificarea curentă, verificarea scrisă, verificarea cu caracter global) și moderne (verificarea scrisă sau orală la sfârșit de capitol, verificarea prin teste docimologice etc)


Metode şi procedee moderne

Limba română îşi propune o abordare a limbii: ca set de reguli formale,ca vehicul al comunicării,ca demers de cunoaştere a identităţii noastre.
Accentul pus pe caracterul limbii de vehicul al comunicării interumane presupune : receptarea mesajului oral/scris și emiterea/producerea mesajului oral/scris.
Aplicarea aceste dimensiuni presupune cunoaşterea unor elemente de ordin fonetic, lexical, morfologic şi sintactic, şi a logicii textului, prin identificarea instanţelor comunicării narative, a descrierii, a argumentării.


Elemente de curriculum

Scopul cercetării este descoperirea metodelor şi procedeelor didactice de stimulare a interesului pentru lectură.
Obiectivele cercetării
- cunoaşterea nivelului de cunoştinţe al elevilor;
- analiza comparativă a datelor;
- dezvoltarea gustului pentru lectură
- folosirea descriptorilor de performanţă;
-dezvoltarea competenţei de lectură prin intermediul interdisciplinarităţii;
- evaluarea sumativă şi finală a achiziţiilor
desprinderea unor concluzii;


Metodologia cercetării pedagogice

Cercetarea a fost organizată în anul şcolar 2012-2013 pe un eşantion de 33 de elevi de clasa a X- a C a Liceului cu Program Sportiv, Roman. Elevii cu vârste între 15-16 ani provin din mediul urban şi din cel rural. Stimularea interesului pentru lectură este unul dintre imperativele subiective ale receptării operei, deoarece formulează în mintea cititorului întrebări de genul „Ce comunică textul? Care este tema lui? Care sunt lecțiile pe care le învăț din acestă operă literară?


Cercetarea aplicativă de tip observaţional

În utilizarea metodelor didactice în lecțiile de limbă și literatură română se impune respectarea următoarelor condiții:
Să se sprijine pe fapte clare de limbă;
Să se ridice de la fapte, la noțiuni, definiții, reguli;
Să implice argumentarea răspunsurilor;
Să fie clar și corect formulate;
Să aibă aplicabilitate;


Metode, mijloace şi forme de realizare a lecţiilor de lectură folosite cu elevii clasei a X-a


Răspunsuri ale elevilor la chestionare:prima frază înseamnă primul eveniment reținut de copil, de conștiința lui, care acum se trezește la viaţă” (George G.)
„Este vorba despre cum își începe el cu adevărat viața. Pentru el aventura conștiintei nu a început în prima zi de viață, când a deschis ochii într-o lume nouă, necunoscută, ci atunci când, pe lângă pâinea pe care o avea, i s-a mai oferit una. Atunci a înțeles că există ca individ și că viața este ca o pradă pe care dacă nu știi să o apuci îți scapă...” (Beatrice L.)
„Tatăl îi oferă o pâine prin care personajul înțelege că există, conștiință lui se trezește la viață și începe să vadă, așa cum nu văzuse până atunci.” ( Diana B.)


Prezentarea şi analiza rezultatelor

Scopul : stimularea interesului pentru lectură, formarea gustului estetic, critic și etic, promovarea lecturii „de plăcere”, popularizarea experiențelor personale de lectură și stimularea curiozității colegilor, formarea unei deprinderi de lectură prin motivare şi implicare.

Temele:
„Atelier de poezie”;
Celebrarea unor scriitori precum: Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Nichita Stănescu, etc.;
„Cel mai bun povestitor”
„Ce mai citim?”
„In cărți caut să dau de mine”, dezbatere literară;



Cercul de lectură

Full transcript