Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Zaharul. Culturi de sfecla de zahar

No description
by

Lidia Amarandi

on 1 June 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Zaharul. Culturi de sfecla de zahar

Zaharul. Culturi de sfecla de zahar
Zaharul
-Formula moleculara: C12H22O11
-Zaharul este o dizaharida. Acestea se formeaza prin eliminarea unei molecule de apa intre 2 monozaharide.
-Zaharul se formeaza prin condensarea alfa-glucozei cu beta-fructoza.
-Zaharul se gaseste in natura in: trestia de zahar, sfecla de zahar, tomate, morcov.
Culturi de sfecla de zahar
.
THANK YOU!
Name: Amarandi Lidia-Marta
Macariu Camelia
Vasilache Diana


Obtinere industriala
Importanta
Sfecla de zahar se spala, se toaca sub forma de taitei. Se trateaza cu apa calda. Zaharoza difuaza in apa formand o solutie diluata. Dupa filtrare si purificare, solutia este concentrata si supusa unui proces de cristalizare prin evaporarea apei. De aici, apare zaharul brut, care este din nou purificat, prin filtre din carbun. Taietii si melasa sunt folosii in hrana animalelor ca adaos sau in obtinerea etanolului
-pe plan mondial este a doua sursa de zahar dupa trestia de zahar, produs indispensabil pentru alimentatia omului, datorita valorii energetice mari (4000 cal./kg fata de carne si pâine 1500, respectiv 2200 cal./kg).
-Sfecla furnizeaza aproximativ 40-45 % din productia mondiala de zahar.
-zaharul constituie o materie prima pentru:

Produsele secundare din procesul de fabricare a zaharului sunt:
Melasa
– 4-5 % din greutatea sfeclei industriale contine: 50 % zaharoza, 10-12 % substante extractive nezaharoase, 5-10 % proteine, 7-9 % cenusa si 20 % apa
Spuma de defecare
(namolul) contine 92,5 CaCO3 si 2,15 % MgO, se foloseste ca amendament pe terenurile acide.
Borhotul
, se utilizeaza în hrana animalelor singur sau amestec cu furaje grosiere.
Taitei
– se utilizeaza în hrana animalelor în stare proaspata, însilozati sau uscati.
Frunzele si coletele
reprezinta 40-50 % din productia totala de sfecla. Se folosesc în hrana animalelor ca nutret verde, murat sau uscat.

-Prin hidroliza acida/ enzimatica se formeaza numar egal de molecule de alfa-glucoza si beta-fructoza.
-Prin eterificare (CH3)2SO4/CH3I se formeaza un eter octametilat, (are 8 grupari hidroxil de aceeasi reactivitate).
-Solutia de zahar nu are caracter reducator (nu se oxideaza), deoarece nu contine gruparea hidroxil glicozidica (functiunea aldehidica).
Raspandire
-cunoscuta si folosita în alimentatia omului înca din antichitate (4000 de ani î.Ch
-in 1802 s-a înfiintat prima fabrica de zahar în Prusia.
-isi are originea în bazinul mediteranean de unde s-a rsspândit în zonele nordice ale Europei.
-suprafata mondiala cultivata cu sfecla este de cca. 8 mil. ha din care peste 85 % se gaseste în Europa. Cei mai mari cultivatori de sfecla sunt: Franta, Germania, Polonia, Turcia, Italia etc.
-in România, sfecla pentru zahar a fost introdusa în cultura în jurul anului 1831 (în Transilvania). În perioada 1875-1876 s-au construit primele fabrici care obtineau zaharul din sfecla (Sascut si Chitila).
-România a dispus în anul 1990 de cca. 33 de fabrici de zahar, în prezent fiind în functionare 4-5 si acelea lucreaza mai mult zahar brut provenit din trestie.

Sfecla de zahar este o planta bienala, cultivata pentru obtinerea zaharului.

Radacina este pivotanta, groasa, galbuie la exterior si alba în interior.
Tulpina este în primul an scurta si înconjurata de un buchet de frunze mari, lucioase. În al doilea an este ramificata si mai lunga, pe care cresc florile. Florile sunt mici, grupate în inflorescenta, pe tipul 5 (5 sepale, 5 stamine si un pistil).
Florile nu au petale, se numesc apetale.
Polenizarea este facuta de vânt si de insecte. Fructele sunt mici, sub forma de ghemulete, care se numesc glomerule. Fiecare fruct are o samânta în interior.
Plante înrudite cu sfecla de zahar sunt: sfecla rosie, spanacul, loboda. Din radacina se extrage zaharul si resturile de la industrializarea zaharului sunt folositoare în fabricarea spirtului.
trestia de zahar
sfecla de zahar
tomate
morcovi
obtinerea glicerinei


producerea de alcool etilic

obtinerea acizilor lactic si citric

obtinerea carburantilor speciali
realizarea lactoprenului (material plastic vulcanizibil) si dextranului (pentru plasma artificiala)
ca mediu de cultura pentru obtinerea penicilinei
Full transcript