Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Modele ale Democrației 1

Octombrie 2012, Dragoș Nechita Arend Lijphart - Modele ale Democrației, Capitolele 1-3
by

Dragos Bogdan Nechita

on 7 October 2012

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Modele ale Democrației 1

Majoritatea, dar cine e majoritatea? Cine conduce? Modelul Majoritarist „Suficienți cât să fim cei mai mulți!” Democrația Consensualistă „Cât mai mulți posibil” Majoritarist vs consensualist: Guvernare centralizată și unitară

Legislativ unicameral

Constituții flexibile

Control constituțional slab

Bănci centrale dependente de executiv Dimensiunea federal-unitar Guvernare descentralizată și federală

Legislativ bicameral

Constituție rigidă

Control constituțional puternic

Bănci centrale independente Cabinete majoritare monocolore

Executiv dominant

Sistem bipartidist

Sistem electoral majoritar

Grupuri de interese pluraliste Dimensiunea executiv-partide Cabinete de coaliție


Echilibru între executiv și legislativ

Sistem pluripartidist

Reprezentare proporțională

Grupuri de interes corporatiste FEDERALISM (ce este?) CONSTITUȚIE
(de care? de ce?) CONTROL CONSTITUȚIONAL
(de care? de ce?) BICAMERALISM
(de ce?) Modelul Majoritarist/
Westminster Cabinete monocolore EXECUTIV legislativ Partidul Conservator Partidul Laburist Partidul liberal Partidul Social-Democrat Sistem electoral majoritar și disproporționat „First past the post”
„Winner takes all” Circ. 1 Parlament Circ. 4 Circ. 3 Circ. 2 Pluralismul grupurilor de interese De ce? Guvernare centralizată și unitară Parlament Bicameral
(or is it...?) Camera Comunelor
v.s.
Camera Lorzilor (cu excepții, dar...) Constituție Magna Charta
Bill of Rights etc. Amendabilă cu majoritate simplă Control Constituțional „Admirabil, sublim, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire” Bancă Centrală Pe deplin dependentă până la reglementările CE UK Noua Zeelandă Cabinete monocolore Exclusiv cabinete monocolore! Dominanța executivului Exclusiv exclusiv dominanța executivului! Sistemul bipartidist Partidul Laburist
Partidul Național Sistem electoral majoritarist Disproporționalități flagrante
Excepție: Circumscripțiile Maori
În 1996 a fost schimbat în RP Pluralismul grupurilor de interese Exemplu mai bun decât UK Stat centralizat și unitar Garantat ca fiind federal de către UK inițial, dar a trecut ulterior organizare unitară
Firesc pentru dimensiunea sa Parlament unicameral Bicameral până în 1950 Constituție Există un set de legi fundamentale, amendabile doar cu majoritate calificată Control constituțional La fel de absent ca în UK Independența Băncii Centrale Cotată ca fiind cea mai slabă BC, până în 1989 Barbados Cabinete majoritar monocolore Alternanță la guvernare Dominanța executivă Augmentată de numărul mic al reprezentanților legislativi Sistem bipartidist Cel mai scăzut număr efectiv de partide Sistem electoral Disproporționalități ridicate
Niciodată un partid nu a câștigat majoritatea locurilor cu mai puțin de majoritatea voturilor Grupurile de interese Tendința spre corporatism Stat unitar Prea mic să poată fi organizat federal Legislativ bicameral Asimetric, precum cel al UK Constituție scrisă Amendabilă cu majoritate calificată
Oferă formal organelor judecătorești puterea ce Control Constituțional Banca Centrală Grad mediu de autonomie Elveția și Belgia Cabinete de coaliție: Consiliul Federal e format din membrii fiecărui partid, respectându-se și proporția lingvistică
Constituția belgiană obligă proporționalitatea cu limba vorbită Echilibrul legislativ-executiv În Elveția Consiliul Federal nu este dependent de încrederea legislativului
în Belgia executivul depinde de legislativ - durată relativ scurtă de viață Multipartidism Firesc societăților plurale, cele două state au partide divizate pe linii de clivaj religioase, lingvistice, economice etc.
În 1995, 16 partide au prins loc în Parlamentul elvețian Reprezentare proporțională Dacă un partid a obținut 45% din voturi, primește 45% din locurile din parlament Corporatismul
grupurilor de interese Corporatism social/corporatism liberal
Concertare tripartită
grupuri de interese puține
Proeminența asociațiilor reprezentative State federale și descentralizate Elveția e împărțită în 20 de cantoane și șase semicantoane, fiecare cu autonomie garantată constituțional
Belgia a fost stat unitar până în 1970, când au fost create cele 3 regiuni: Flandra, Valonia și capitala bilingvă Bruxelles. Parlamente bicamerale Elveția: Consiliul Național, ales prin vot popular, și Consiliul Statelor, unde fiecare canton are câte doi reprezentanți;
Belgia: bicameralism slab - cele două camere nu au prerogative egale și nu suprareprezintă minoritatea germană Rigiditate constituțională Ambele state au constituție scrisă, cu proceduri speciale de modificare;
Elveția: referendum, majorități în majoritatea cantoanelor;
Belgia: majoritate calificată în ambele camere, plus acceptarea în interioriul comunităților vorbitoare de franceză și olandeză în cazul unor legi; Control constituțional Elveția deviază de la model, Tribunalul Federal neavând drept de control constituțional;
Belgia nu a avut control constituțional până în 1984, când a fost înființată Curtea de Arbitraj, a cărei prerogative de control cCabinete de coaliție Banca centrală Banca Centrală Elvețiană e una dintre cele mai puternice bănci centrale din lume;
Banca Centrală belgiană a avut o independență redusă până la începutul anilor '90 Cabinete de coaliție Comisia Europeană reunește oameni din tot spectrul politic al țărilor membre, deoarece fiecare stat desemnează doi sau zece membri, de cele mai multe ori din partide diferite Echilibrul executiv-legislativ Comisia
Europeană Parlamentul European Consiliul
Uniunii
Europene Multipartidism În 1996 au existat opt partide în Parlamentul European, dar partidele europene sunt mult mai puțin coezive decât cele naționale, și deci numărul efectiv de partide este mai mare; Reprezentare Proporțională Toți membrii Parlamentului European sunt aleși prin Reprezentare Proporțională, cu excepția primilor membrii din Marea Britanie, care au fost aleși în urma unui scrutin majoritar.
Statele mici sunt suprareprezentate Corporatismul grupurilor de interese Dificil de implementat la nivelul unei organizații supranaționale, dar toate tendințele arată spre crearea unui euro-corporatism Stat federal descentralizat Comparativ mai unitară și centralizată decât alte organizații supranaționale, dar tot caracterizată ca un stat federal și descentralizat Legislativ bicameral Parlamentul European

Consiliul Uniunii Europene Rigiditate constituțională Are statut de tratat internațional, și nu poate fi modificat decât cu acordul tuturor semnatarilor; Controlul Constituțional Curtea Europeană de Justiție exercită activ controlul constituțional și se poate pronunța atât asupra constituționalității legilor emise de către legislativul European, cât și asupra celor emise de către statele membre Independența Băncii Centrale The Economist: „Constituția sa o face cea mai independentă bancă centrală din lume” nechitadragos@gmail.com
http://healthpolicy.ro/Lijphart_Dahl.pdf
Full transcript