Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

No description
by

Temeian-breban Adela

on 4 December 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

BAIA MARE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE LITERE
CENTRUL UNIVERSITAR
NORD DIN
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Conf. univ. dr.
MIRCEA IOAN FARCAŞ

CANDIDAT
: Prof. Breban (Temeian) V. Adela

Şcoala Gimnazială " PETRE DULFU", BAIA MARE
2014
MONOGRAFIA DIALECTALĂ A
SATULUI CHIUZBAIA.
APLICAŢII DIDACTICE VIZÂND
RAPORTUL LIMBĂ LITERARĂ-GRAI
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE
CAPITOLUL I. Chiuzbaia
- observaţii diacronice şi sincronice
1.1.

Satul Chiuzbaia
- aspecte generale
1.2.

Numele Chiuzbaia
- explicaţii şi ipoteze
1.3. Graiul localităţii Chiuzbaia
1.3.1. Fonetică
1.3.2. Morfologie şi sintaxă
1.3.3. Lexic
1.3.4. Onomastică. Toponimie. Hodonimie
PLEDOARIE PENTRU FOLCLOR
Capitolul II.

Aplicaţii didactice vizând raportul
limbă literară - dialect - subdialect - grai
2.1.De ce această temă?
2.1.1. Obiectivul principal al capitolului
2.1.2. Locul şi rolul regionalismelor în Curriculum-ul naţional
2.1.3. Analiza manualelor şcolare
2.1.4. Metode folosite în eleborarea capitolului. Analiza SWOT
2.2. Fundamentarea ştiinţifică


2.2.1. Vocabularul limbii române. Organizare şi clasificare
2.2.2. Definirea conceptului de regionalism
pentru obţinerea gradului didactic I
Capitolul III
Metode de predare - învăţare
3.1.Metode de învăţare - delimitări conceptuale
3.2 Sistemul şi clasificarea metodelor de instruire
3.3.Metode de predare - învăţare; caracterizare şi clasificare
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
ARGUMENT
Şi, iată, simt aşa cum scrie-n carte,
priviţi-mă, şi-o să vedeţi uşor
deşi, într-un fel, vă semăn tuturor.
că nu-s asemeni nimănui, în parte,

Că slav eram, de n-aş fi fost latin,
latin aş fi, de nu mi-ar zice dac -
dar a ieşit aşa : să fiu român -
şi vreau cu toata lumea să mă-mpac !

(Geo Dumitrescu,
Inscripţie pe piatră de hotar)



Copilul "modern" a uitat să mai aibă "ţară", bunici şi farmecul satului românesc.

Astăzi când satul românesc este european, nostalgia după tradiţie şi obiceiurile de odinioară se simte tot mai mult. De aceea este de datoria noastră morală să conservăm aceste "rămăşiţe", de o valoare inestimabilă, de a transmite tinerei generaţii, credinţa strămoşească, specificul nostru de viaţă, cultură, păstrate cu sfinţenie de moşii şi strămoşii noştri.

O modalitate ar fi îmbogăţirea şi activizarea vocabularului punând accent pe regionalisme, prin toate activităţile de tip şcolar. S-au observat carenţe în capacitatea de a identifica această noţiune şi mai ales de a o utiliza în sarcinile didactice propuse, elevii neavând posibilitatea să-şi lămurească toate incertitudinile de vocabular şi să se apropie ceva mai mult de spiritul limbii, "măsurariul civilizaţiunii unui popor" (cum bine se exprima Mihai Eminescu).
Capitolul I
1.1 Satul Chiuzbaia - aspecte generale
1.2.Numele localităţii
Chiuzbaia
Capitolul II
Chiuzbaia
- vechi centru minier, plin de tradiţii şi obiceiuri, cu legi ancestrale, nescrise, dar respectate cu sfinţenie. Este aşezat la 7 km de Baia-Sprie şi la 15 km de Baia Mare. Am prezentat câteva crâmpeie din viaţa de multe ori dură a chiuzbăienilor. Puţină istorie, puţină geografie, noţiuni de etnografie şi folclor şi mai mult din onoarea de a fi chiuzbăian. Primele atestări provin din anul 1329, când se dorea ca satul să fie afiliat, oraşului Baia-Sprie.
Ocupaţiile de bază ale locuitorilor din Chiuzbaia
Mănăstirea Chiuzbaia "Meteora de Maramureş"
"Doar vulturii şi cucuvelele ar mai hălădui pe aici,
dacă n-ar mai fi stareţul Varlam".
( Arhiepiscopul Justinian Chira)
Biserica din sat
Rezervaţia fosiliferă CHIUZBAIA
Prof. Givulescu Răzvan
Explicaţii şi ipoteze
KIZBAIA
KIUZBANYA
KISBANYA
CHIUZBAIA
CHIUZU- BAIA(1864)-
ÎNVĂŢĂTORUL NICOLAE BREBAN A FOLOSIT PENTRU PRIMA DATĂ ACEASTĂ DENUMIRE.
CHIUZ
- denumirea minereului scos din mină
Dealul Chiuz
BAIA -
mină de unde se extrăgeau minereuri feroase şi neferoase
(baie de plumb);
Apă chizoasă -
lichidul galben care se scurgea din minereu
1.3. Graiul localităţii Chiuzbaia

Acest grai , care formează obiectul lucrării de faţă, constituie o unitate lingvistică în partea centrală a judeţului Maramureş.
EMIL PETROVICI
propunea în 1954, ( în studiul său
Repartiţia graiurilor dacoromâne pe baza ALR
), recunoaşterea celui de-al cincilea subdialect, cel
MARAMUREŞEAN.
1.3.1.FONETICĂ
1. ACCENTUL
Ca în majoritatea graiurilor din Maramureş şi în graiul din Chiuzbaia accentul este mutat pe prima silabă.
2.VOCALISMUL
EXEMPLE:
TĂIET
ÎMBATAT
SOPON
PEMINTE
FOGĂDĂU

CÎN'E
TATĂ-SO
ŞEPTE
GRIJĂSC
BEUTOR
SLUJÎTOR
TĂLT'
UĂRB
BOSÎIOC
MÎNÎNŢEL
SAMĂ
ŞORICE
LOCOMOS
AM DURNIT
3. CONSONANTISMUL

APOCOPA
ASIMILAŢIE
EPENTEZĂ
CONTAMINAŢIA
EXEMPLE:
UĂRD'
ZD'ARĂ
PT'ICIOR
LUMN'INĂ
H'ERBINTE
MORCOZ'
H'INĂ
D'INT'E
VED'E
SĂRIN
MN'INOS
ŞĂLATĂ
SK'INTEI
H'IREŞ
T'AMĂ
(1. Cheamă; 2. Teamă)
JÎN'ERE
TIGN'I
FEREASTĂ
ÎNT-ON
ARVOCAT
PALATALIZARE
DISIMILARE
EPENTEZA
CONTAMINAŢIA
APOCOPA
1.3.2.MORFOLOGIE ŞI SINTAXĂ
1. Substantivul -
- plural deosebit:
două căsucă
mînur'
păhară
fraţ'
2. Articolul - formă nearticulată pentru nume
proprii feminine:
Ană
Mărie
Frăsînă
3. Pronumele - dumn'ata, călălalte, orece, amucine
4.Adverbul - niciun=nimic
:"nu i-o folosît nimic leac"
5. Verbul: - căderea sufixelor(APOCOPA):
ascuţă, topt'e;

- forme perifrastice:
o fo mărs;


6. Interjecţia - cea mai frecventă este "NO"
7. Sintaxa - verb+ verb:
dă a spăla blide; trebe a da la marhă
1.3.3. LEXICUL
1. Formarea cuvintelor:
conversiune, derivare, compunere
2. Influenţe din alte limbi:
Maghiară
ticlăzău "
călcător";
mărtaş
"sos";
levegheu
"aer";
ţucrazdă
"dulciuri"
t'istaş
"curat"
Ucraineană
a zăhăi
" a supără"
zadie "
1.şorţ, 2. batic
"
holtei
"fecior neîsurat"
Germană
credenţ
"dulap"
şuştăr
"pantofar"
Slavă veche
poniohos
" murdar"
Bulgară
zgârci
" zdronţ"
zdroabă
"oboseală"
obdială
"pânză pentru opinci"
optincă "încălţăminte"
Albaneză

grumaz
"gât"
rînză
"stomac"
3. Neologisme
funcţii şi poziţii sociale
familia şi ceremonii familiale
Alimentaţia
Îmbrăcăminte
Locuinţă
1.3.4. ONOMASTICA.

ANTROPONIME -
prenumele cel mai des întânite, în localitatea Chiuzbaia sunt:

ANA, EUFROSINA, MARIA, ANASTASIE, DOMNICA, PARASCHIVA; ANTONIE, MANOILĂ, ONISÎM, IRIMIE,VASILE,GRIGORE,PAMFIL,TEOFIL;
NUME DE FAMILIE -
BABICI, BREBAN, AVRAM, BELE, BENEA, CHERECHEŞ, BILŢ
;
PORECLE
- CÎŞ-BÎŞ, ŞORICU, GUZU, CÎTILIN, CORDALĂU, CLONŢU; BALMOŞ, BARABĂ, CĂPUŞĂ;
TOPONIME -
BORCUT, DîMB, FĂGĂDĂU, RîT, TĂU, CHIUZ, MĂGURA, CIONCA, SĂCĂDAŞ, BOURIŞTELE; GROAPELE, VALEA ARŞIŢEI, PĂŞUNEA CIUNTULUI, POCA, JIDOAIA, HLUBE, PUJINĂ;
HODONIME -
ULIŢA HENDRII, ULIŢA MALULUI, ULIŢA POCHII, DRUMUL CHIUZBĂII;
APLICAŢII DIDACTICE VIZÂND RAPORTUL LIMBĂ LITERARĂ - GRAI
LIMBA LITERARĂ -
FORMA ÎNGRIJITĂ, NORMATĂ ŞI CULTIVATĂ A UNEI LIMBI NAŢIONALE.
DIALECTUL
- PRIMA DIVIZIUNE A LIMBII, AVÂND O SERIE DE PARTICULARITĂŢI DIFERITE DE ALTE UNITĂŢI ÎNVECINATE ŞI ÎNRUDITE.
SUBDIALECTUL -
SUBDIVIZIUNE A UNUI DIALECT (ARII).
GRAI
- PRIMA SUBDIVIZIUNE A SUBDIALECTULUI.
DACOROMÂN
AROMÂN
MEGLENOROMÂN
ISTROROMÂN
MUNTENESC
MOLDOVENESC
BĂNĂŢEAN
CRIŞEAN
MARAMUREŞEAN
!
Necesitatea îmbogăţirii vocabularului, punând accent pe regionalisme, prin toate activităţile de tip şcolar.
Limba - "măsurariul civilizaţiunii unui popor". ( Mihai Eminescu)
Obiectivul principal al
capitolului
CARENŢE:
exprimare dificilă şi săracă;
asocieri eronate de cuvinte;
clişee verbale;
pleonasme, tautologii;
poziţia "vitregită" a regionalismelor în manualele şcolare;
E
L
E
V
I
Utilizarea de METODE ACTIV-PARTICIPATIVE, PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI;
VOCABULARUL
ACTIV
PASIV
LITERAR
NELITERAR
DE UZ GENERAL
CU UTILIZARE LIMITATĂ
(POPULAR ŞI FAMILIAR)
( REGIONAL, ARHAIC, NEOLOGIC, SPECIAL, PROFESIONIST)
VOCABULAR DE BAZĂ
MASA VOCABULARULUI
ARHAISME
CUVINTE REGIONALE
CUVINTE ARGOTICE
NEOLOGISME
2.2.2. Definirea şi clasificarea conceptului de REGIONALISM
REGIONALISM - Fapt de limbă existent numai într-o anumită regiune, caracteristic unui anumit grai;
REGIONALISME
:
Fonetice
Gramaticale
morfologice
sintactice
Lexicale
Semantice
Funcţie de evocare;
Efecte estetice;
Autenticitate şi vigoare în exprimare;
Elemente de sugestie;
Scriitorul
care a îmbogăţit şi mlădiat limba română, în cel mai înalt grad -
ION CREANGĂ.
2.2.1.
2.1.1.
CAPITOLUL III
METODE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
METODA - "o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, printr-un efort comun al elevului şi al profesorului".
Metoda
(axa istorică)
Tradiţionale
Moderne
Specifice limbii române
Specifice literaturii române
Comune în predarea limbii şi literaturii române
3.3. Metode de predare - învăţare; caracterizare şi exemplificare
Conversaţia euristică
- clasa a VII-a, lecţia
Vocabularul
(recapitulare şi sistematizare);
Explicaţia -
Clasa a V-a, lecţia
Vocabularul- Arhaisme şi Regionalisme;
Strategia de utilizare a dicţionarului
- folosirea
Dicţionarului de regionalisme;
Metoda învăţării prin descoperire
- Clasa a V-a, lecţia
Amintiri din copilărie
, de Ion Creangă
Modelarea figurativă
-lecţia
Florin scrie un roman
,
de M. Cărtărescu,
cl. a VII-a
;
Scrierea liberă
- Ce părere aveţi despre folosirea regionalismelor în lectura
Florin scrie un roman
, de M. Cărtărescu?, cls. a VII-a;
Teoria inteligenţelor multiple - lecţia Regionalismele în poemul Călin (file din poveste), de Mihai Eminescu,
cls a

VII-a
;
Cvintetul -
: REGIONALISMUL
Interesant, pitoresc
Supravieţuind; moştenind; primind;
Regionalismul aparţine unei zone.
GRĂIND

I
Definiţia vocabularului; IIPărţile vocabularului;


III
Mijloacele de
îmbogăţire
a vocabularului; IV Clasele lexicale;






CUBUL
Boierul şi Păcală
- SNOAVA
Cadranele
- clasa a VI-a;
Brainstorming
- lecţia
D-l Goe,
de

I.L.Caragiale, tema

Limbajul personajelor schiţei,
clasa a V-a
;
Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat -
lecţia
Vocabularul(actualizare)
,
la clasa a VI-a

SINELG
- lecţia
Regionalismu
l, la clasa a VI-a;
Explozia stelară -
lecţia
Regionalismele şi arhaismele,

la clasa a VI-a;
Tehnica mozaicului

Amintiri din copilărie
,

de Ion Creangă, la clasa a VII-a
R. A. I. -
lecţie de final
Arhaisme şi regionalisme,
la clasa a V-a;
Proiectul
- teme pentru opţionalul de
FOLCLOR ;
I. A. C.
(Instruirea asistată de calculator) - lecţia
O scrisoare pierdută,
de I.L.Caragiale, la clasa a VIII-a;
Metoda pălăriilor gânditoare
- fragmentul
Pupăza din tei
(
Amintiri din copilărie
, de Ion Creangă), la clasa a VI-a;
Lucrare metodico-ştiinţifică
Bibliografie
Papahagi, Tache,
Graiul şi folklorul Maramureşului,
Bucureşti, 1925.
Teaha, Teofil,
Graiul din Valea Crişului Negru
, Editura Academiei, Bucureşti, 1961.
Farcaş, Mircea,
Graiurile maramureşene actuale în cadrul dacoromânei
, Bucureşti, 2007, (Teză de doctorat).
Frăţilă, Vasile,
Probleme de dialectologie română
, Timişoara, TUT, 1982.
Giosu, Ştefan,
Subdialectul maramureşean
, în SCŞT (Iaşi), XVI, 1963, nr. 1.
Iancu, Victor,
Palatalizarea dentalelor în limba română
, Timişoara, Facla, 1975.
Emil, Petrovici,
Studii de dialectologie şi toponimie
, Editura Academiei, Bucureşti, 1970.
Suciu, Coriolan,
Dicţionar istoric al numirilor de localităţi din Transilvania,
vol. I, II, Bucureşti, 1999.
Todoran, Radu,
Contribuţii de dialectologie română,
E. Ş. E., Bucureşti, 1984.
Capitolul II
Bocoş, Muşata,
Instruire interactivă,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002.
Bontaş, Ioan,
Pedagogie
, Editura ALL, BUcureşti, 1994.
Cerghit, Ioan,
Metode de învăţământ
, E.D. P. Bucureşti, 1997.
Cucoş, Constantin,
Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice,
Editura Polirom, 1998.
Miron, Ionescu,
Instrucţie şi educaţie,
Arad, 2007.
Pamfil, Alina,
Limba şi literatura română
, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004.
Păcurari, Otilia,
Strategii didactice inovative
, Editura Sigma, Bucureşti, 2003.
Stanciu, Mihai,
Didactica modernă,
Editura Universităţii, Suceava, 2003.
Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, E. D. P., Bucureşti, 2002.
Crăciun, Corneliu,
Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu
, Editura, Emia, Deva, 2004.
Cerghit, Ioan,
Perfecţionarea lecţiei în şcoală modernă
, E.D.P., Bucureşti, 1983.
Capitolul III
Capitolul I
Manuale şi Programe Şcolare;
Lucrări de specialitate;
Metodici şi Lucrări de Psihopedagogie;
Materiale auxiliare (Culegeri de texte şi exerciţii);
Dicţionare;
ANEXE
1. Hărţi
2. Glosar dialectal
- 242 de cuvinte, specifice localităţii anchetate, folosindu-se în acest scop, un chestionar redus, adaptat după Chestionarul NALR, (2543 de întrebări);
3. Texte dialectale(5)
4. Fişe de lucru (4)
5. Proiecte didactice(3)
6. Poze
ÎN CĂUTAREA SATULUI ROMÂNESC....
clasa a V-a
clasa a V-a
Full transcript