Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Războiul pentru independenţa României

No description
by

Ioana Bugau

on 17 March 2012

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Războiul pentru independenţa României

Independenţa naţională
Cauze:
plata tributului
stăpânirea Dobrogei
lipsa unei politici externe proprii
obiectiv major al românilor după 1859
Situaţia internaţională
1875-1876-"Criza orientală"
-răscoale antiotomane în Bosnia, Herţegovina, Bulgaria
-Serbia declară război Imperiului Otoman
Problemele cu care se confrunta Imperiul Otoman din cauza mişcării “Junilor Turci”.
Rusia intervine în favoarea creştinilor din Balcani, având interese proprii: obţinerea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele
România încearcă să obţină o recunoaştere diplomatică a independenţei, semnând Convenţia româno-rusă de la Livadia(1877).
Rusia garanta integritatea teritorială a României.
Otomanii bombardează oraşe româneşti de pe malul Dunării.
Alexandru al II-lea, ţarul Rusiei
Carol I
România răspunde bombardamentelor otomane; armata română este mobilizată
La 9 mai 1877 este votată în Camera Deputaţilor, independenţa României
Pentru recunoaşterea independenţei, România este interesată de o alianţă militară cu Rusia, pe care aceasta din urmă o refuză iniţial.
Cauzele refuzului:
obţinerea unei victorii rapide
dorea să preia sudul Basarabiei
În prima etapă (iunie – august 1877), armata română a desfăşurat operaţii auxiliare, în sprijinul armatei ruseşti:
a)susţinerea trecerii trupelor ruseşti pe malul drept al Dunării.
b) Flotila românească a contribuit la distrugerea flotei turceşti care patrula pe Dunăre.
Rândunica
Marele duce Nicolae (fratele ţarului Alexandru al II-lea) solicită intervenţia armatei române, printr-o telegramă adresată lui Carol
Principele Carol primeşte comanda trupelor de la Plevna, propune asediul acesteia, însa Marele Duce Nicolae, refuză asediul.
Românii cuceresc reduta Griviţa
Noiembrie 1877- în urma asediului Plevnei, comandantul Osman Paşa capitulează, predându-se colonelului român Mihai Cerchez
Românii cuceresc reduta Rahova
Armata română atacă Vidinul şi Smârdanul, cucerindu-le, iar armata rusă porneşte spre Constantinopol. Imperiul Otoman capitulează.
Tratatul de pace de la San-Stefano-
19 februarie 1878
Negocierile s-au purtat doar între partea rusă, respectiv cea otomană.
Românii nu au fost chemaţi să participe la tratative.
Tratatul instaura dominaţia Rusiei în Balcani, ceea ce duce la nemulţumirea Marilor Puteri, dar şi a României.

Este recunoscută independenţa României, Serbiei, Muntenegrului

Românii nu au fost chemaţi să participe la tratative.

Congresul si tratatul de pace de la Berlin
1 iunie-1 iulie 1878
delegaţilor români, Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu, nu li se permite să ia parte la lucrări
este recunoscută independenţa României cu condiţia ca aceasta să modifice articolul 7 din Constituţie
Rusia primeşte Sudul Basarabiei, România primea în schimb Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor



Pierderi
În anul 1881 România îşi ia titlul de regat, urmând să joace un rol important în lumea balcanică.
Full transcript