Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

prezentare teza

No description
by

violeta caragea

on 18 April 2012

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of prezentare teza

Paradigma învățământului centrat pe student.
Abordarea etnografică a unei comunități profesionale. Propunător: drd. Violeta Maria Caragea (căs. Șerbu)
Coordonator științific: prof. univ. dr. Romiță Iucu De ce? Ce? Cum? Cum se produce schimbarea în educație.... 1. Abordează tema schimbării în educație, identificând o ruptură epistemologică în discursul științific asupra învățământului superior, în context multidisciplinar; Încotro? 2. Documentează și clarifică principalele elemente ale unui model educațional folosit în învățământul superior; 3. Prezintă alternative educaționale pentru învățământul superior; 4. Conține studiul unui caz – Construirea Modelul educațional Universitatea Alternativă (UA) - în stare incipientă și analiza culturii unei comunități – comunitatea membrilor Centrului de Resurse pentru Organizații Studențești (CROS); 5. Promovează cercetarea calitativă în educație, oferind formule practice de cercetare a unei paradigme la nivelul culturii unei comunități profesionale. 1. Interesul de cercetare a fenomenului de schimbare în educație și
a învățământului superior; 2. Orientarea calitativistă a cercetării în educație; 3. Observarea schimbării discursului asupra învățământului superior; 4. Implicarea directă în construirea unui model alternativ la învățământul superior tradițional, în România. 1. Structura lucrării 3. Tipologia cercetării 4. Obiective de cercetare 5. Metodologia cercetării 6. Rezultate 7. Concluzii generale Prima parte: EDUCAȚIA SUPERIOARĂ - abordează componenta clasică şi tradiţională a învăţământului superior. Partea a doua: PARADIGMA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI CENTRAT PE STUDENT. NOI MODELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR.
- tratează formele emergente ale învățământului superior. Partea a treia: MODELUL EDUCAȚIONAL UNIVERSITATEA ALTERNATIVĂ - descrie și explorează un
model educațional inovator. Capitole - componenta clasică:
C.2. Dimensiunea istorică
C.3. Dimensiunea sociologică
C.4. Dimensiunea educațională
C.5. Politici instituționale ce influențează funcționarea unui model de educație superioară
Capitole - forme emergente:
C.6. „Paradigma învăţării” – un model paradigmatic revoluționar pentru învăţământul superior
C.7. Curentul „Universitatea pe care ți-o construiești singur”
C.8. „Paradigma învățământului centrat pe student„ – succintă conceptualizare Capitole - model inovator:
C.9. Descrierea modelului UNIVERSITATEA ALTERNATIVĂ
C.10. Cercetare etnografică asupra comunității fondatoare a modelului educațional Universitatea Alternativă - Abordare calitativă (descriptivă și exploratorie) - Raționalizare de tip inductiv (Burton Clark) - Îmbină studiul de caz (de tip descriptiv) cu studiul etnografic 2. Fundamentare teoretică Istorie>>> Sociologie>>> Pedagogie>>> Psihologie>>> Epistemologie>>> Științe politice Terminologie specifică...
Educație superioară Centrare pe student
/ Centrare pe învățare Comunitate de practici Învățare auto-dirijată Model educațional Paradigma învățământului centrat pe student Universitatea pe care ți-o construiești singur ... o reprezentare descriptivă a modului de organizare şi specificului componentelor esenţiale pentru învăţare; acesta cuprinde răspunsul la întrebările: (1) care este finalitatea şi cu ce scop învăţăm?, (2) cum se produce învăţarea? și (3) care sunt gradul şi formele de organizare a procesului și rezultatelor de învăţare (inclusiv resursele angrenate)? ... vizează reconsiderarea modelului educațional tradițional, astfel încât să corespundă principiilor psihologice și educaționale ale centrării pe student. - Despre și pentru educație Studiul de caz Studiul etnografic SCOP: să descrie modelul educaţional Universitatea Alternativă, expunând „povestea” construirii acestuia. SCOP: să identifice nivelul de compatibilitate între aspectele culturale ale comunității inițiatoare a modelului UA și principiile Paradigmei învățământului centrat pe student. OBIECTIVE SPECIFICE DE CERCETARE:
O1: Să identifice principalele momente ale procesului de construire a modelului;
O2: Să descrie modul în care s-a dezvoltat şi se dezvoltă modelul (procese şi factori);
O3: Să identifice şi analizeze actorii care au influenţat acest proces;
O4: Să descrie contextul iniţierii acestui proces de construcţie;
O5: Să identifice perspectivele de dezvoltare ale modelului;
O6: Să identifice filosofia şi teoriile care stau la baza modelului;
O7: Să identifice principalele elemente constituente ale acestui model şi modul în care acestea se interconectează;
O8: Să identifice modul de percepere a rezultatelor modelului, de către actorii co-interesaţi;
O9: Să analizeze gradul de încredere pe care acest model îl generează în rândul diverşilor actori co-interesaţi. OBIECTIVE SPECIFICE DE CERCETARE:
O1: Să identificăm în ce măsură aspectele culturale ale comunității inițiatoare a modelului UA relevă principii ale Paradigmei învățământului centrat pe student;
O2: Să identificăm asemănări sau deosebiri între modul în care este conceput modelul UA de către fondatorii săi și Paradigma învățământului centrat pe student;
O3: Să identificăm gradul de uniformitate a viziunii paradigmatice a învățământului centrat pe student în rândul membrilor comunității de fondatori și a altor actori direct implicați în dezvoltarea acestui model;
O4: Să formulăm moduri de descriere a manifestării în practică a Paradigmei învățământului centrat pe student. Colectarea datelor Analiza și interpretarea datelor Studiul de caz Studiul etnografic Studiul de caz Studiul etnografic PRESUPOZIȚII:
a) este un model incomplet, în fază de construcţie;
b) este un model emergent, se dezvoltă în mod organic, de la o experienţă la alta;
c) este atractiv – generează interes, entuziasm şi încredere, în rândul actorilor co-interesaţi PREMISĂ:
O paradigmă poate fi cel mai bine descifrată doar în urma unei atente analize a culturii unei comunități. METODE ȘI INSTRUMENTE - construite pe baza liste de întrebări de cercetare (23 întrebări):
- ghid de interviu (de tip semistructurat, cu iniţiatorii modelului),
- grile pentru observare (participativă, de tip semistructurat și nestructurat, a unor secvenţe din experienţele cheie ale modelului educaţional),
- grile de analiză a documentelor (a acelor documente scrise, relevante pentru întrebările de cercetare ale studiului de caz). RIGOAREA CERCETĂRII:
- triangularea metodelor de colectare, dar și a surselor de date (validitate de construct);
- bază de date electronică, online (stocarea tuturor datele culese și codificarea lor corespunzătoare);
- succesiune logică de dovezi (interviuri - analiza celorlalte surse de date). METODE ȘI INSTRUMENTE - construite pe baza operaționalizării modelului Shein (2010) - 11+4 variabile, și a modelului conceptual Paradigma învățământului centrat pe student (53 variabile):
- ghiduri de interviu (interviul de tip etnografic),
- grile de observare (observația participativă),
- grile de analiză a documentelor și artefactelor (analiza de conținut),
- notițe electronice în jurnalul de teren. RIGOAREA CERCETĂRII:
- traingularea metodelor de colectare a datelor,
- participarea la viața comunității studiate,
- consistența datelor colectate,
- neutralitate în colectarea datelor (în general, date neprovocate). STRATEGIE: dezvoltarea descrierii de caz (Yin, 2005) TEHNICI: compararea modelelor; analiza seriilor de timp. PAȘI: codificare, revizuirea categoriilor descriptive, tabelare, extragerea și potrivirea datelor relevante, formularea rezultatelor de cercetare. METODE ȘI TEHNICI DE ANALIZĂ INTEGRATĂ A DATELOR:
1. Analiza primară, la nivel de element constituent;
2. Analiza secundară, la nivel de categorie;
3. Analiza terțiară, de încadrare în una dintre cele două structuri conceptuale luate ca referință – cea a elementelor unei culturi organizaționale, expusă de Edgar Schein (2010) și cea a principiilor Paradigmei învățământului centrat pe student, formulată de autoare. PREZENTAREA DATELOR:
structură compozițională liniar-analitică și cronologică PREZENTAREA DATELOR:
raport descriptiv, structurat în funcție de variabilele cercetate Model complex / în pilotare și șfeluire / se dezvoltă organic / generează interes, entuziasm și încredere;
Transferabilitatea rezultatelor (practici inovatoare pentru învățământul superior; fundament pentru analiza noii paradigme). Specificul cultural al comunității membrilor CROS: cele 11 elemente și cele 4 trăsături după Schein (2010):
Corelarea principiilor PICS operaționalizată cu elementele culturale ale CROS: CONCLUZIE: Compatibilitate de aproximativ 85% .
Mai degrabă completează PICS, decât să o contrazică. Transformările discursului despre învățământul superior nu sunt de neglijat. Paradigma învățământului centrat pe student pare să sintetizeze acest nou discurs.
Inițiativa Universitatea Alternativă este reprezentativă pentru PICS.
Diseminarea rezultatele obținute Vă mulțumesc pentru atenție! Istoric Procese și factori... Actori... Contextul... Perspectivele... Filosofia educațională și teoriile învățării... Structura modelului...
Perceperea
rezultatelor modelului... Gradul de încredere generat... - 2007-2011 Reflecție Abordare investigativă Consultări Evaluări continue Planificări strategice Testarea în practică a ideilor Implicarea în valuri de integrare a membrilor CROS Construirea unei organizații bazate pe valori; Presiunile de transformare puse asupra învățământului superior, la nivel global; Dezvoltarea învățământului superior românesc după Revoluția din 1989; Dezvoltarea organizațiilor studențești din ultimele două decenii și a rolului acestora de a oferi o educație superioară complementară studenților înscriși în învățământul tradițional; Nașterea unui grup de inițiativă format din foști membri ai acestor organizații, pasionați de educație și cu o viziune pe termen lung în privința acesteia; Testarea unei noi forme educaționale de educație superioară. Pilotare și construire continuă a modelului educațional Viziune liberală, centrată pe individ, pe auto-cunoașterea și desăvârșirea lui: Teorii constructiviste ale învățării / centrate pe student și pe învățare; constructivism social (comunități de practici). Citare de autori mai radicali din științele educației și dezvoltare durabilă (teme predilecte – viitorul educației, rolul motivației pentru învățare sau cum se produce efectiv învățarea, ex. Sir Ken Robinson, Daniel Pink, Ivan Illich, Daniel Greenberg, Etienne Wenger, George Siemens sau Malcolm Knowles) Designul mediilor de învățare Preocupare constantă a fondatorilor Interesul pentru testarea de practici de identificare, evaluare și recunoaștere a rezultatelor învățării: Entuziasm Speranțe investite Încrederea acordată de un actor generează încredere în rândul altor actori (<<ambasadori ai modelului>>) Altele... Necesitatea construirii unui model de afaceri pentru susținerea modelului educațional Organizație bazată pe valori Principii – calitate, colaborare, autonomie Climat informal, prietenos, suportiv Atitudini – optimism, bună dispoziție, inițiativă Perspectiva apartenenței la grup este de lungă durată Cultură autentică, puternică, dar cu istorie organizațională scurtă CORELAȚII PUTERNICE:
autonomie, responsabilitate, reflexivitate, motivația autentică, abordare holistă, flexibilitate, colaborare, valorificarea potențialului etc. CORELAȚII SLABE:
gândirea critică, flexibilitatea timpului, evaluarea performanțelor, alocarea resurselor după rezultate, condițiile de acces etc. ELEMENTE NOI:
idealul omului fericit, măiestria, scopul înalt, teoria conectivismului, identitatea personală, rețeaua profesională, repartizarea costurilor, certificarea etc. proiecte educaționale naționale din 2003 statutul organizației CROS
(nov. 2007) lansarea
comunității HRemotion
(mart. 2008) și anul universitar 2008-2009 lansarea comunității NewMediaSchool și anul universitar 2009-2010 anul
universitar
2010-2011
(CROS Camp 2010) Misiunea Universității Alternative este de a <<forma oameni capabili să trăiască vieţi fericite şi împlinite, descoperindu-şi şi cultivându-şi talentul şi pasiunea>>. Principii: Autonomia în învăţare – fiecare decide ce, cât şi cum învaţă; Personalizare – nu există curriculum prestabilit, fiecare îşi construieşte singur propriul traseu; Învăţarea este un proces organic şi neliniar; Învăţarea este un proces social şi colaborativ; Atunci când este integrată cu realitatea, învăţarea dobândeşte relevanţă şi motivaţie autentică; Motivaţia pentru învăţare trebuie să vină din interior. Perspectivă umanistă, postmodernistă asupra educației - Consiliere pentru autonomie în învățare;
- Consilierea de tip coaching;
- Mentorat;
- Atelier permanent de networking şi branding personal.
Spațiul individual Spațiul social - Școala de vară CROS Camp;
- Întâlniri de schimb de experienţă;
- Training-uri şi ateliere practice;
- Cursuri 2.0;
- Întâlniri informale, evenimente sociale şi jocuri de socializare;
- Platformă online pentru comunicare şi colaborare;
- Biblioteca CROS şi programul <<3 cărţi pe lună>>;
- Acces la oportunităţi externe. Flexibilitate Relevanță Non-directivitate Experiențe practice, reale Echilibrul individual-social Practici de acces și de progres Portofoliul profesional Certificările acordate de asociații profesionale Echivalarea educației nonformale în credite ECTS Dezvoltarea unui model de management organizațional - organizație bazată de valori Resursele umane și partenerii organizației Spații și logistică Strategie financiară Roluri dinamice Parteneriate strategice, orientate către valorile comune Spații informale Design flexibil Tehnologii informatice portabile Platformă de informare și comunicare personalizată Biblioteca flexibilă și socială Finanțare hibridă - companii, donații, granturi. Surse noi - antreprize sociale, servicii, taxe... Costuri - resurse umane, consumabile, echipamente, investiții Pași previzionați: Pilotarea tuturor programelor educaționale până la finalul anului universitar 2011-2012 150 participanți în toate cele 3 niveluri de dezvoltare din modelul educațional Noul sediu - un complex educațional (începutul anului universitar
2011-2012) Construirea sistemului de evaluare, recunoaștere formală și acreditare a competențelor dobândite de membrii comunităților (anul universitar 2011-2012) Pilotarea celei de-a treia comunități a Universității Alternative (primăvara anului 2012) Altele:
- parteneriate pentru învățare
- comunicare și imagine
- management Universitatea Alternativă se dorește a fi o universitate mică (mai puţin de 1.000 de studenţi), axată preponderent pe învăţare, educația oferită având ―o componentă puternică de dezvoltare personală‖. Plasarea în sistemul de învățământ superior Fondatori Beneficiari Parteneri Proactivitate și inițiativă Grijă și atenție Curaj și ambiție Entuziasm și optimism Entuziasm ridicat Încredere Atitudini: Rezultate estimate în faza de pilotare: Energie Cazuri de succes Auto-cunoaștere A învăța să înveți / autonomie în învățare Încredere și autodeterminare Portofoliu profesional Competențe profesionale și transversale Atitudini pozitive Rețea de contacte profesionale Gradul de influențare depinde în mare măsură de vechimea în organizație Foști membri de organizații studențești și de tineret Încredere și prietenie Responsabilitate și Lucru bine făcut Pasiune Creativitate pentru progres 1. Obișnuințe comportamentale
2. Norme de grup
3. Valorile îmbrățișate
4. Filosofia formală
5. Regulile jocului
6. Climatul 7. Abilitățile încorporate
8. Obișnuințele de gândire, modelele mentale și/sau paradigmele lingvistice
9. Sensurile comune
10. Metafore primare (de tip “rădăcină”) sau simboluri integratoare
11. Ritualuri și celebrări formale TRĂSĂTURI ALE CULTURII

1. Stabilitate structurală
2. Profunzime
3. Amploare
4. Adoptarea tiparului sau integrarea ELEMENTE ALE CULTURII Dezvoltarea unei cercetări-acțiune (programul de consiliere pentru autonomie în învățare) CONCLUZII STUDIU DE CAZ: (rețele sociale profesionale - online și offline) Orice schimbare a unui sistem depinde de contextul cultural al indivizilor vizaţi de acea schimbare
Full transcript