Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Zona de silvostepa din RM

No description
by

Madalina Ciorescu

on 15 May 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Zona de silvostepa din RM

ZONA DE SILVOSTEPĂ
Poziția geografică
Zona de silvostepă cuprinde părțile de nord și centrală ale țării și continuă în sectoarele vecine din România și Ucraina. Spre sudul țării silvostepa trece treptat în stepă, iar limita coincide cu granița de răspândire a sectoarelor de păduri naturale.
Clima
Apele
Rețeua fluvială este densă, ceea ce favorizează dezvoltarea lumii organice îndeosebi în văile rîurilor. Zona este delimitată de cele două râuri – Nistru și Prut – care au mulți afluenți. În această zonă se află și cele mai mari lacuri de acumulare din țară, care au o utilizare complexă.

Un relief inedit are regiunea toltrelor Prutului și văile unor afluenți ai Nistrului: Răut, Râbnița, Saharna, Țâpova ș.a. Aici sunt văi în formă de defileuri și chei cu versanți abrubți, stâncoși, cu numeroase grote și peșteri , cu cascade și praguri. Bunăoară, râut Răut, în sectorul din aval de orașul Florești, și până la satul Căzănești (raionul Telenești), precum și în aval de orașul Orhei, traversează strate de calcare, formând o vale șerpuitoare, în formă de defileu și foarte pitorească.

Flora
Vegetația naturală dominantă este reprezentată de paduri de foioase, intercalate cu sectoare de stepă. Pădurile ocupă, de regulă, sectoarele cu altitudine mai ridicată, care sunt mai umede, iar vegetația ierboasă - sectoarele cu altitudine mai joasă, cele de versant cu expoziție sudică, unele lunci ale râurilor. Pădurile mai răspândite sunt de două tipuri:

de stejar-pedunculat cu cireș, în amestec cu frasin, tei și alte specii (pe podișurile din nordul țării), sub care s-au format soluri cenușii (pe sectoarele mai înalte) și cernoziom argiloiluvial;


de fag cu gorun
, în amestec cu
carpen, stejar-pedunculat
și alte specii (pe Podișul Codrilor), sub care s-au format soluri cenușii (pe sectoarele cu altitudinea de 150-300 m) și brune (pe sectoarele cu altitudinea de peste 300m).

Clima este mai caldaă șsși uscataă, comparativ cu zona paădurilor de foioase ale Eurasiei, situate mai spre nord de silvostepaă, însaă mai rece sși umedaă, comparativ cu zona de stepaă, situata mai spre sud. Temperatura medie anuala a aerului oscileazăa în jurul a +8,5 sși 9,5°C, iar amplitudinea anualaă a temperaturilor medii lunare este de circa 23-24°C, fiind mai redusaă comparativ cu valoarea respectivaă din zona de stepa. Cantitatea anualaă de precipitațiti este de 600-650 mm în sectoarele mai înalte sși 550 mm – în cele mai joase. O climaă mai raăcoroasaă șsși umedăa are partea de vest a Podisșului Codrilor, sectoarele cu expozitție nord-vesticaă primind circa 700 mm de precipitațiti pe an. În silvostepaă iarna este mai aspraă, iar vara mai răacoroasaă sși mai umedaă, comparativ cu zona de stepaă. Temperaturile minime iarna coboaraă la -20°C, iar minima absolutaă a înregistrat -35,5°C.
Relieful
Relieful zonei de silvostepaă, este, în ansamblu, mai înalt, comparativ cu relieful zonei de stepaă. Aceasta favorizeazaă o cantitate mai mare de precipitațiti, ca rezultat fiind dominantaă vegetatția de paădure. Procesele de modelare mai frecvente sunt eroziunea sși alunecaările de teren, iar pe versanțiti mai abruptți alcaătuțiti din roci dure – surpaările sși rostogolirile. Prezențta rocilor solubile(calcare, ghips) determinaă dezvoltarea intensăa a proceselor carstice.


Solul
Alcatuirea geologica este factorul determinant in aparitia peisajelor de stepa in Dealurile Ciulucurilor, unde sunt prezente argile saline, pe care se formeaza soluri sarate - solonet, cernoziom salinizat s.a. Aceste conditii nu sunt favorabile pentru speciile silvice de foioase, in schimb sunt prielnice pentru plantele ierboase, indeosebi negara si paiusul.
Negara
Paiusul
Aceste paduri oferăa condițtii favorabile de adapost si de hrana pentru animale, de aceea fauna este relativ bogatăa. Ea este reprezentata de:
mamifere robuste
cerbi
capriori
mistreti
diverse pasari, reptile, etc.
Animalele populeaza desisurile de padure, ducând un mod de viata terestru, altele vietuiesc pe copaci, in scorburi, vizuini, grote etc.
veverite
jderi
Vegetatia
Vegetatia este reprezentata deȘ:
arbusti
maces
caragana
migdal-pitic
plante ierboase
paius
barboasa
negara
firuta
Lumea animala
Fauna este specifica stepei:
popândau
potârniche
În secolul trecut era raspândita si
dropia
iepure-de-câmp
Valorificarea economica
Peisajele naturale de silvostepa s-au pastrat doar pe aproximativ 20% din suprafata zonei, fiind în mare parte înlocuite cu peisaje antropice (terenuri agricole, asezari umane). Aceasta se datoreaza conditiilor naturale favorabile pentru traiul si activitatea omului, de aceea se înregistreaza un grad ridicat de populare sși de valorificare economica a teritoriului. Cea mai mare parte a zonei a fost defrisata si destelenita pentru dezvoltarea agriculturii, îndeosebi Câmpia Baltilor. Terenurile agricole ocupăa în medie 60-70% din suprafata totala.
Popularea si valorificarea intensiva a teritoriului determina si un nivel sporit de degradare a peisajelor naturale: eroziunea solului, poluarea apelor, distrugerea lumii organice.
Full transcript