Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Ochiul si defectele de vedere

No description
by

AS Foggy

on 12 December 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Ochiul si defectele de vedere

Ochiul si defectele de vedere
Alcatuirea ochiului
Formarea imaginii
Lumina patrunde in ochi prin cornee, strabate cele 3 medii transparente si ajunge pe retina, unde se formeaza o imagine mai mica, reala si rasturnata a obiectelor. Ramificatiile nervului optic de pe retina transforma imaginile in semnale, care ajung la creier, acesta le analizeaza si creeaza senzatia de vaz.
Vedem obiectele aflate la distante diferite fata de ochi, datorita capacitatii de acomodare a cristalinului. La un ochi normal distanta vederii optime este la aproximativ 25 cm.
Defecte de vedere
Uneori ochiul nu functioneaza cum trebuie, adica a aparut un defect de vedere.
Aceste defecte de vedere pot aparea la oameni, dar si la animale.
Vederea stereoscopica
Oamenii sunt capabili sa focalizeze ambii ochi asupra unui singur obiect (au vedere stereoscopica).
Principiul consta in prezentarea unei imagini din doua unghiuri diferite, pentru ca apoi ochiul sa contopeasca aceste imagini intr-o singura imagine tridimensionala.
Mediile transparente prin care trece lumina:
-corneea transparenta
-umoarea apoasa (lichid hranitor pentru ochi)
-pupila, fereastra ochiului
-cristalinul, lentila care se modifica mereu dupa distanta
-umoarea sticloasa

Miopia
Ochiul miop nu vede clar obiectele îndepărtate, imaginea punctelor de la”infinit” se formează în faţa retinei, fie fiindcă ochiul e mai alungit, fie datorită bombării remanente a cristalinului.

Dar vede foarte bine obiectele situate la distanţă mică de ochi. Acesta inconvenient major se corectează cu lentile divergente (ochelari sau lentile de contact) si prin interventie chirurgicala.
Hipermetropia
Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit.

Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica (lentile convergente), iar a doua, interventie chirurgicala.
Prezbitismul
Presbitismul este fenomenul de diminuare a puterii de acomodare a ochiului datorat îmbătrânirii.
Prezbitul vede prost obiectele de aproape si citeste cu greutate un text prea apropiat de ochi.
Presbitismul nu poate fi tratat, dar pierderea abilităţii de focalizare a ochilor poate fi corectată prin folosirea de lentile de corecţie, fie sub forma ochelarilor ori a lentilelor de contact(lentile convergente).
Astigmatismul
Astigmatismul este o boală oftalmologică manifestată printr-o deformare de cornee. Pentru persoanele cu astigmatism, toate obiectele, atat apropiate cat si indepartate, sunt deformate.

Imaginea formată pe retină este neclară la ochiul care suferă de această afecţiune( care poate să apară la naştere).

Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale, cat si corectie externa (prin ochelari cu lentile cilindrice).

Daltonismul
Este incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales rosul de verde). Este o boala congenitala cauzata de defectiunea retinei sau a unei portiuni a nervului optic.

Daltonismul poate fi corijat folosind o lentila acoperita cu un strat specific, care sa schimbe spectrul luminii ce-l traverseaza .

Un daltonist nu percepe cifra scrisa alaturat:
Lentilele de contact
Pot fi folosite la orice varsta.
Te bucuri de libertatea de a face ce vrei.
Nu restrictioneaza campul vizual.
Ofera protectie in fata televizorului si a calculatorului.
Trebuie sa stiti
Lentilele pot cauza serioase probleme ale ochiului.Pentru evitare trebuie urmate indicatii simple de curatire si purtare a acestora.
Ce trebuie sa faci:
-spala-te pe maini inainte de a manevra lentila;
-utilizeaza solutie proaspata pentru intretinerea si pastrarea lentilelor;
-respecta instructiunile specialistului oftalmolog.
Ce trebuie sa nu faci:
-NU atinge lentilele cu unghiile;
-NU dilua sau refolosi solutia;
-NU clati cu apa de la robinet lentilele;
-NU imprumuta lentilele la/de la alte persoane.
Stiati ca:
La ora actuala din ce in ce mai multe persoane folosesc lentile de contact pentru a scapa de ochelari (lentile de contact cu dioptrii) ,ori din motive estetice (colorate).

Unele lentile de contact sunt neobisnuite, chiar socante.
Bibliografie:
http://images.google.ro
http//www.didactic.ro
http//www.referat.ro
http//www.calificativ.ro
http://colegiultehnicpn.3x.ro
Realizatori:
Agrigoroaei Stefan
Pascareanu Andreea
Lucas Ionut-Serban

clasa a XII-a F
Profesor coordonator: Lunca Gheorghe

Colegiul National "Grigore Ghica" Dorohoi
Corneea transparenta este nevascularizata, bogat inervata prin terminatii nervoase libere. Mediile transparente ale ochiului
Umoarea apoasa din camera anterioara este un lichid transparent, secretat permanent de procesele ciliare si drenat prin sistemul venos.
Cristalinul este o lentila biconvexa, transparenta, invelita intr-o capsula-cristaloida. Este situat in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Nu este vascularizat si nici inervat
Corpul vitros este un gel transparent. El umple cavitatea posterioara a globului ocular intre cristalin si retina.
Constituita din zece straturi celulare. Stratul profund, format din celule pigmentare, are functii de protectie si metabolice, asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili. Al doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.
Celulele cu conuri, aproximativ 7 mil/retina, predomina in pata galbena (macula lutea) si constituie in exclusuvitate fovea centralis, zona cu acuitate vizuala maxima. Pigmentul fotosensibil este iodopsina. Celulele cu conuri au rol important in vederea diurna, in perceperea culorilor si a formelor.
Celulele cu bastonase, aproximativ 130 mil/retina, sunt mai numeroase la periferie, mai putine in pata galbena si lipsesc din foveea centralis. Pigmentul fotosensibil este rodopsina. Celulele cu bastonas asigura vederea la lumina slaba, vederea nocturna.
Primul neuron al caii optice este reprazentat de celulele bipolare din retina. dendrritele Segmentul central al analizatorului vizualacestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare. Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene. Axonii lor formeaza nervii optici. Fibrele acestora se incruciseaza partial in chiasma optica, apoi continua sub numele de tracturi optice pana la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa cu al treilea neuron. Axonii neuronilor metatalamici de releu au proiectie corticala.
Din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III, IV, VI spre maduva cervico-dorsala, spre coliculii cvadrigemeni superiori si spre SAA. Acestea constituie caile reflexelor optice de orientare, adaptare si acomodare.
Segmentul de conducere
Receptorul sau retina
Aparatul optic cuprinde mediile transparente:
Full transcript