Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

prezentare Gadinti

No description
by

Nadia Nastasa

on 5 November 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of prezentare Gadinti

SCOALA GIMNAZIALA GÂDINTI
CERCUL PEDAGOGIC nr. 12
Învatamânt primar
21 noiembrie 2013

Tratarea diferentiata
Organizarea diferentiata a predarii – învatarii – evaluarii la clasa
Metode si instrumente specifice
Principiul de baza este ca nu exista elevi buni si elevi slabi, ci exista elevi buni la lucruri diferite. De aici deriva necesitatea adaptarii dinamice a încarcaturii cognitive si actionale a continuturilor si strategiilor instructiv-educative atât la particularitatile psiho-fizice (aptitudini, interese cognitive, ritm si stil de învatare) ale fiecarui elev, cât si la particularitatile diferentiate, relativ comune unor grupe de elevi, în vederea dezvoltarii lor integrale ca personalitate si profesionalitate, înlesnindu-i astfel pregatirea la nivelul posibilitatilor si intereselor, creându-i o ambianta favorabila în cel mai înalt grad pentru formarea personalitatii în ansamblu. În acest sens ignorarea trasaturilor individuale, datorita unei atitudini nivelatoare pedagogice echivaleaza cu un „act de miopie educativa” (V.Filipescu).
Abordarea diferentiata a elevilor prin utilizarea strategiilor didactice adecvate
Tratarea diferentiataăpresupune adaptarea procesului instructiv-educativ la potentialitatile individuale, la ritmul si stilul de învatare al elevului, la interesele si abilitatile fiecaruia.
Tratarea diferentiata are la baza un
sistem centrat pe elev
.
Diferentierea ar trebui sa fie o practica incluziva normala în fiecare sala de clasa pentru ca:
- elevii învata în ritmuri diferite;
- elevii au stiluri de învatare diferite;
- profesorii trebuie sa asigure valorizarea potentialului fiecarui elev.
Cauzele care stau la baza tratarii diferentiate a elevilor pot fi structurate pe trei paliere:
din punct de vedere psihologic, elevii difera între ei sub aspectul dezvoltarii intelectuale, al aptitudinilor, al capacitatilor de învatare, al ritmului de învatare, al motivatiei, intereselor si atitudinilor fata de învatare;
din punct de vedere social, se stie ca mediul de provenienta provoaca mari diferente în adaptarea elevilor la activitatea din scoala si ca egalitatea de acces în învatamânt ramâne numai formala, atât timp cât nu e asigurata o egalitate a sanselor de reusita scolara, care presupune compensarea acestor diferente;
din punct de vedere pedagogic, modul în care este conceputa astazi eficienta învatamântului presupune atât realizarea fiecarui individ la nivelul maxim al posibilitatilor sale, cât si satisfacerea unor cerinte prestabilite de pregatire în vederea încadrarii într-o activitate social-utila conformă acestor posibilitati.
Spre deosebire de scoala traditionala care viza transmiterea unui volum cât mai mare de cunostinte elaborate si a unor procedee de operare, solicitându-le elevilor o activitate mintala de memorare, reproducere si imitare, astazi scoala pune accent pe latura formativa a învatarii, preocupându-se de identificarea unor modalitati eficiente de organizare si îndrumare a activitatii elevilor. Ea promoveaza ideea de efort personal, adica de a-l pune pe elev în contact direct cu sursa de informare, îndrumându-l la cautari, explorari, cercetari care sa-l conduca la redescoperirea adevarului pe cât posibil prin fortele proprii. Profesorul devine organizatorul unor experiente de învatare relevante, creând un mediu educational care încurajeaza angajarea elevilor în activitate si interactiunea pozitiva.
Relatia profesor-elev se schimba:
- profesorul sprijina elevul in invatare,
- stabileste continuturile si materialele necesare,
-el indruma si sintetizeaza rezultatele.
 Diferentele între elevi sunt studiate si acceptate ca baza de pornire în demersul instructiv-educativ. Profesorul trebuie sa se intereseze de nivelul potential la care se poate ridica elevul la un moment dat, ca urmare a unor activitati de învatare adecvate. Pentru a-l ajuta sa se dezvolte, sarcinile pe care el trebuie sa le adreseze elevului îi vor cere, nu ceea ce el este deja capabil sa realizeze în mod independent, ci acele lucruri pe care înca nu este capabil sa le faca singur.
Abordarea diferentiata se poate realiza la diferite nivele si componente:
Obiective educationale; obiectivul central al educatiei este dezvoltarea personala si pregatirea individului pentru viata sociala într-o societate în continua schimbare;
Curriculum, curriculum nucleu si curriculum la decizia scolii;
Forme de organizare a activitatii la clasa, frontal, pe grupe, pe echipe, individual;
Metode si strategii didactice: metode active-participative, de învatare prin cooperare alternate cu lucrul independent;
Metode si tehnici de evaluare.
Adaptarea continuturilor
- adaptarea continuturilor trebuie sa aiba în vedere atât aspectul cantitativ (volumul de cunostinte), cât si aspectul calitativ (procesele cognitive implicate dar si viteza si stilul de învatare al elevilor si conexiunile interdisciplinare);
- adaptarea planurilor si programelor scolare la potentialul de învatare al elevului, de exemplu:
plan de învatamânt adaptat prin alocarea unui numar mai mic de ore la anumite discipline;
adaptarea continuturilor din programa scolara prin aprofundare, extindere.
Adaptarea procesului de evaluare
Evaluare prin:
proiecte
produse (scrise, orale, vizuale, kinestezice –proiecte, portofolii etc.).

Evaluarea trebuie sa vizeze identificarea progresului realizat de elev luând ca punct de plecare rezultatele evaluarii initiale (evaluarea individualizata).
Adaptarea proceselor didactice
În procesul de predare putem adapta:
• marimea sarcinii;
• gradul de dificultate al sarcinii (numarul de sarcini de învatare pe care sa le realizeze elevii, tipul de probleme de rezolvat, reguli de rezolvare a sarcinii, modul de realizare al sarcinii, de exemplu, acceptarea raspunsului oral daca elevul nu reuseste în scris etc);
• metodele de predare (metode de învatare prin cooperare, metode activ –participative, jocul didactic etc):
• forme de organizare (elevii cu capacitati de invatare sa fie instruiti pe grupe dar cu teme diferentiate; individualizarea prin munca independenta diferentiata; in activitatile frontale elevii cu dificultati sa fie tratati individual);
• timpul de lucru alocat (cresterea sau scaderea timpului de lucru alocat rezolvarii unei sarcini);
• nivelul de sprijin (asigurarea sprijinului suplimentar pentru unii elevi).
Abordarea diferentiata presupune:
Beneficii ale utilizarii activitatii diferentiate
toti elevii vor participa la activitatile propuse la clasa si vor fi implicati in rezolvarea tuturor sarcinilor;
fiecare elev va fi implicat in activitate si va avea ceva de realizat;
fiecare elev va reusi sa rezolve sarcina propusa si cadru didactic va sti cum/când sa-i sprijine pe cei care au nevoie de ajutor suplimentar;
toti elevi vor primi sprijinul necesar atunci cand vor avea nevoie;
colectivul clasei va fi un colectiv inchegat, iar elevii vor lucra impreuna si se vor sprijini unii pe altii in invatare prin cooperare;
lacunele nu se vor constitui in bariere in invatarea elevilor si nu vor produce probleme majore mai tarziu;
toti elevii de la clasa vor trai succesul si vor fi motivati pentru invatare;
activitatea cadrului didactic va deveni mai eficienta si va economisi timp in predare pentru ca nu va fi nevoie sa revina frecvent asupra continuturilor sau sa realizeze programe de pregatire suplimentara pentru elevii care au lacune in invatare.
Palariile ganditoare
Cel ce poarta palaria alba trebuie sa redea pe scurt continutul textului "Cheile", oferind o privire obiectiva a informatiilor.
Palaria rosie permite ganditorului sa exploreze sentimentele celorlalti, intrebandu-i care este parerea lor in legatura cu personajele povestirii (Mitu si Barutu), din punct de vedere emotional si afectiv.
Palaria neagra este palaria avertisment, concentrata in special pe aprecierea negativa a lucrurilor. Ganditorul palariei negre puncteaza ce este rau, incorect si care sunt erorile, explica ce nu se potriveste, care sunt riscurile, pericolele, greselile facute de cei doi copii.
Palaria galbena este simbolul gandirii pozitive si constructive, al optimismului. Copiii vor raspunde la intrebarea: "Credeti ca pentru cei doi copii hotararea luata de unchiul Sesis este considerata o pedeapsa?"
Palaria verde simbolizeaza gandirea creativa, cautarea alternativelor. Cei ce poarta aceasta palarie trebuie sa gaseasca solutii la urmatoarea problema: "Cum ai fi procedat daca ai fi fost in locul unchiului Sesis?"
Palaria albastra este palaria responsabila cu controlul demersurilor desfasurate. Ganditorul palariei albastre defineste problema, conduce intrebarile, formuleaza ideile principale si concluziile la sfarsit.
- metoda-joc pentru stimularea creativitatii participantilor si se bazeaza pe interpretarea de roluri in functie de palaria aleasa.
Exemplu: Limba româna - clasa a II-a
Textul Ț"Cheile", de Tudor Arghezi
Metoda
Stiu-Vreau sa stiu-Am invatat
- este o strategie de constientizare de catre elevi a ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la un subiect, si totodata a ceea ce nu stiu si ar dori sa stie sau sa invete;
- activeaza elevii si ii face constienti de procesul invatarii;
- ofera elevilor posibilitatea de a-si verifica nivelul cunostintelor.
Exemplu: Comunicare in limba româna - clasa I
Tema: Primavara
Prin acest exercitiu se incurajeaza participarea fiecarui elev, constientizarea eventualelor lacune si motivarea acoperirii acestora.
Jurnalul dublu
- este o tehnica folosita pentru a-i determina pe elevi sa reflecteze la semnificatia pe care o are un text pentru fiecare dintre ei. Elevii sunt provocati sa coreleze noile informatii cu experienta lor personala, cu cunostintele lor anterioare.
Exemplu: Limba româna - clasa a IV-a
Text: "Ghiocelul", de H. C. Andersen
Aceasta metoda asigura elevilor o mai buna intelegere a textului, o lectura activa si permite decodificarea textelor pe care le citesc.
Instrumentele necesare acestei activitati în conditiile unui învatamânt organizat pe clase si lectii sunt fisele de lucru si caietele de munca independenta. Folosirea fiselor îi stimuleaza pe elevi, dar ne si ajuta sa constatam progresul acestora, nivelul la care se afla fiecare.
Tipuri de fise:
I. Fise de lucru pentru consolidarea cunostintelor – sunt alcatuite în asa fel încât sa cuprinda numai ceea ce elevii au învatat.
II. Fisele de recuperare – pentru elevii cu goluri în cunostinte. Înainte de elaborarea lor, profesorul trebuie sa cunoasca exact care sunt golurile din pregatirea fiecarui elev.
III. Fisele de dezvoltare – se alcatuiesc pentru elevii dotati.
IV. Fisele-exercitiu cuprind exercitii gradate si adaptate pentru toti elevii din clasa.
Temele cuprinse în astfel de fise se refera la cunostintele de baza din programa scolara. Gradul de dificultate este mediu.
Instrumente de lucru
Full transcript