Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Copy of Prezentare lucrare grad

No description
by

marinescu eugenia

on 8 December 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Copy of Prezentare lucrare grad


UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I
METODE DIDACTICE FOLOSITE LA LIMBA ŞI
LITERATURA ROMÂNĂ
COORDONATOR:
Conf. univ. dr. VASILE MOLAN
CANDIDAT:
Prof. înv. primar EUGENIA MARINESCU
Liceul Teoretic "Ioan Petruş"


BUCUREŞTI 2014
CAPITOLUL I. Metode de predare.
Lămuriri conceptuale
CAPITOLUL III. Modalităţi de folosire a metodelor de predare la limba şi
literatura română
PLANUL LUCRĂRII
CAPITOLUL II. Particularităţi
psihologice ale şcolarului mic


Prin această lucrare am încercat să prezint câteva din multitudinea de metode care se pot folosi în învăţământ.
Tema aleasă vizează demersurile desfăşurate de către învăţător pentru inovarea şi modernizarea strategiilor de predare-învăţare în vederea creşterii motivaţiei şi interesului elevilor pentru învăţarea şcolară, pentru valorificarea potenţialului creativ şi intelectual al fiecărui copil. Am ales această temă deoarece cred eu, că în activitatea de învăţare importante sunt şi metodele pe care le folosim în dobândirea de cunoştinţe noi. Metodele folosite în procesul de învăţare pot să ne uşureze acest demers, sau din contră, pot să îl îngreuneze, dacă nu se foloseşte metoda adecvată în funcţie de vârstă, dezvoltarea gândirii, experienţa faptică a elevului, materie, precum şi de scopul urmărit.

Lucrarea este structurată în 5 capitole.



Primul capitol defineşte conceptele metodologiei instruirii, prezintă noţiunea de metodă, funcţiile metodelor, sistemul metodelor de instruire, caracteristici ale principalelor categorii de metode.


CONCLUZII
Folosirea în comun a metodelor didactice tradiţionale şi a celor active conduce la o învăţare mai bună şi mai temeinică, asigurând atât creşterea randamentului şcolar, cât şi asigurarea unui climat social propice dezvoltării viitoare.
Elevii m-au surprins încă o dată cu capacitatea lor de înţelegere şi mi-au demonstrat că dacă aplicăm aceste metode corect şi la nivelul lor nu putem să avem decât succes.
Fără a avea pretenţia că subiectul a fost epuizat în această lucrare, metodele didactice activ-participative fiind o temă de actualitate şi în curs de cercetare, închei spunând că investigaţia de faţă este foarte importantă pentru mine ca propunător, mai ales prin viziunea pe care o deschide asupra activităţii mele profesionale viitoare.



Din prezentarea activităţilor întreprinse se pot trage următoarele concluzii:
- utilizarea unui sistem de metode didactice tradiţionale îmbinate cu metode didactice active asigură creşterea eficienţei învăţării
- prin utilizarea metodelor didactice active se pot evidenţia atitudini, trăsături de personalitate care nu pot fi descoperite prin metodele tradiţionale;
- folosirea metodelor didactice active duce la formarea unor deprinderi de muncă (de învăţare) care facilitează atitudinea activă a elevului;
- lucrul în echipă are efecte benefice, atât pe planul învăţării, cât şi pe plan social;
- elevii preferă metodele didactice active;
- folosirea metodelor didactice active, cum sunt diamantul, scheletul de recenzie, învăţarea dramatizată, harta poveştii, mozaicul, au efecte benefice pe plan social, ajutând la integrarea în colectiv a elevilor izolaţi şi transformând clasa de elevi într-un colectiv înghegat.

Tema aleasă şi expusă în lucrarea de faţă ce vizează metodele folosite la limba şi literatura română în scopul eficienţei învăţării, mi-a permis şi m-a obligat să desfăşor o investigaţie, atât în plan teoretic, în prima parte a lucrării, cât şi pe planul practic al activităţilor şcolare, demers expus în partea a doua a lucrării. Elevul nu-şi dezvoltă priceperi şi deprinderi dacă nu este antrenat sistematic în activitatea de învăţare.
De aceea am introdus strategii didactice interactive care au declanşat acţiuni educaţionale noi, ale căror rezultate le-am înregistrat şi prelucrat în vederea demonstrării valorii pe care o au în procesul instructiv- educativ.


În cel de-al treilea capitol sunt expuse modalităţi de folosire a metodelor de predare la limba şi literatura română - metode de comunicare orală, metode de exprimare scrisă.





Activizarea predării învăţării presupune folosirea unor metode, tehnici şi procedee care să-l implice pe elev în procesul de învăţare urmărindu-se dezvoltarea gândirii, dezvoltarea creativităţii, dezvoltarea interesului pentru învăţare în sensul formării lui ca participant activ la procesul de educare. Astfel, elevul este ajutat să înţeleagă lumea în care trăieşte şi să aplice în diferite situaţii de viaţă ceea ce a învăţat.
Ipoteza de la care am pornit a fost: dacă voi introduce în activitatea instructiv educativă la clasa a III-a la care predau, metode noi, active îmbinându-le cu cele tradiţionale, atunci voi reuşi să stârnesc interesul elevilor, voi reuşi să-i implic activ în propria lor formare şi astfel se va asigura o creştere a eficienţei activităţii didactice, atât în planul învăţării, cât şi pe plan social. Se va asigura si o creştere a rezultatelor şcolare şi implicit succesul şcolar.
În şcoală, elevul este învăţat să devină agent activ la propria sa devenire, coparticipant la actul de învăţare. Şcoala bună este aceea în care elevul devine din obiect, subiect al actului de învăţare, aşa cum spune Nicolae Iorga : « Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru.» Acesta este şi sensul afirmaţiei paradoxale a lui E. Boutroux: « Profesorul bun trebuie să-l înveţe pe elev cum să se dispenseze de el.»

DESFĂŞURAREA EXPERIMENTULUI
În semestrul I, după aplicarea testării iniţiale, care a avut un caracter constatativ, am urmărit transmiterea şi consolidarea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor de a identifica biletul – scurtă comunicare scrisă.

În semestrul al II-lea am aplicat metode şi tehnici diverse cu valoare formativă în stimularea proceselor psihice şi a personalităţii elevilor prevăzute în programa şcolară, pentru clasa a III-a.

Testele de evaluare sumativă de la sfârşitul fiecărui semestru au fost prelucrate statistic şi comparate cu rezultatele înregistrate în urma evaluării iniţiale, în scopul evidenţierii progresului şi a stabilirii eficienţei utilizării metodelor şi tehnicilor utilizate, în formarea deprinderii vizate .

DESCRIEREA EŞANTIONULUI

Pentru a studia pe mai multe planuri aspectele ce particularizează activitatea instructiv-educativă, am desfăşurat cercetarea pe un număr de 28 de elevi din clasa a III-a D, de la Liceul Teoretic "Ioan Petruş", unde îmi desfăşor activitatea, aceasta realizându-se pe parcursul anului şcolar, la limba şi literatura română. Am discutat cu ei, le-am sondat opinia în diferite situaţii, interesul şi preocupările, anumite stări sufleteşti, aspiraţii. Am organizat şedinţe periodice, dându-le părinţilor şi câte un chestionar.



DESFĂŞURAREA CERCETĂRII PE ETAPE

ŞI
INTERPRETAREA DATELOR
Cercetarea a cuprins trei etape:
Etapa iniţială care a avut un caracter constatativ;
Etapa intervenţiei ameliorative cu valoare formativă în stimularea proceselor psihice şi a personalităţii elevilor;
Etapa evaluării ce a avut un caracter comparativ, cu privire la rezultatele obţinute în urma demersului experimental formativ.

În lecţiile pregătitoare testului final am acordat o atenţie deosebită eliminării lacunelor existente în pregătirea elevilor la limba şi literatura română pentru receptarea textelor non-literare prin continuarea utilizării metodelor moderne, a jocurilor didactice pentru receptarea textelor utilitare, aplicarea lecturii explicative pe texte non-literare, crearea suportului afectiv şi motivaţional necesar participării active la lecţii, aplicarea unui curriculum diferenţiat, stimulări şi aprecieri pozitive în caz de reuşită, jocuri diverse, concursuri pe echipe cu sarcini antrenante.
ETAPA INIŢIALĂ
ETAPA INTERVENŢIEI AMELIORATIVE
ETAPA FINALĂ
Capitolul IV. Cercetare pedagogică. Noi abordări ale metodelor de predare în lecţiile de limba şi literatura română
IV.1. Cercetare pedagogică. Concept IV.2. Tipuri de cercetare
IV.3. Metode de cercetare
IV.4. Ipoteza de lucru
IV.5. Descrierea eşantionului IV.6. Obiectivele cercetării
IV.7. Desfăşurarea cercetării

Capitolul V: Instrumente de evaluare a nivelului de
pregătire a elevilor

III.1. Metode de comunicare orală III.2. Metode de exprimare scrisă

II.1. Aspecte ale dezvoltării fizice între 6-10 ani
II.2. Dezvoltarea psihică a şcolarului mic

I.1. Delimitări conceptuale ale metodologiei instruirii
I.2. Noţiunea de metodă
I.3. Funcţiile metodelor didactice
I.4. Sistemul metodelor de instruire
I.5. Caracteristici ale principalelor categorii de metode

.
În al patrulea capitol este expusă cercetarea pedagogică – concept, tipuri de cercetare, metode, ipoteza de lucru, descrierea eşantionului, obiective, analiza rezultatelor.

În capitolul al doilea sunt prezentate particularităţile psihologice ale şcolarului mic. Transformările organice, cele ale sistemului nervos în interacţiune cu influenţele mediului şcolar şi ale învăţării sistematice vor produce schimbări în toate planurile vieţii psihice a copilului, în cogniţie, afectivitate, motivaţie, voinţă şi personalitate.

În capitolul al cincilea sunt prezentate câteva instrumente de evaluare a nivelului de pregătire a elevilor.




Pe baza ipotezei formulate, mi-am propus următoarele obiective:
a) identificarea gradului de folosire a metodelor noi la clasă (eficiența acestor metode);
b) observarea comportamentului elevului şi a cadrului didactic în timpul aplicării metodelor de predare;
c) descoperirea relaţiilor pozitive ale elevilor şi părinţilor faţă de unele metode de predare;
d) promovarea învăţării prin cooperare ca modalitate optimă de realizare a cunoaşterii şi de dezvoltare,
prin exersare, a gândirii elevilor.
e) înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevi la testarea iniţială şi testarea
finală; analiza relaţiei dintre rezultate şi învăţare prin metode noi: interpretarea rezultatelor elevilor la
testele administrate, analiza climatului educaţional, a climatului interpersonal, a motivaţiei şi satisfacţiei
în activitatea didactică.
Am urmărit reluarea unor aspecte semnificative legate de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. Am considerat necesar acest demers investigativ pentru că în procesul de învăţământ nu se poate realiza cu adevărat diferenţierea activităţii didactice şi nu se poate pune accentul pe dezvoltarea acestor capacităţi intelectuale aşa cum ne dorim prin folosirea metodelor moderne, decât în măsura în care aceasta este fundamentată pe cunoaşterea concretă a fiecărui elev în parte. În acelaşi timp, în funcţie de particularităţile planului intelectual al fiecărui copil, se poate desfăşura o activitate didactică adaptată acestor particularităţi.




În urma aplicării evaluării iniţiale am ajuns la concluzia că un procent de 80 % din numărul de elevi ştiu să noteze titlul, autorul şi personajele principale din cadrul textului, găsesc sinonime şi antonime pentru cuvintele date, ştiu să redacteze un scurt text şi să completeze semnele de punctuaţie.
Pentru elevii care au luat calificativul Suficient, au fost organizate lecţii de recuperare, tratare diferenţiată, iar pentru ceilalţi, lecţii de aprofundare şi studiu individual.
OBIECTIVELE CERCETĂRII
IPOTEZA DE LUCRU
Această etapă a constat în introducerea metodelor interactive în cadrul lecţiilor de limba şi literatura română. Ele au avut drept scop stimularea învăţării, exersarea capacităţilor de analiză, dezvoltarea creativităţii şi a capacităţilor copiilor de a lucra împreună. Am vrut să promovez interacţiunea dintre şcolari, schimbul de idei, de cunoştinţe, asigurând un demers interactiv al actului de învăţare-predare-evaluare. Lucrul în echipă oferă elevilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa, ideile, strategiile personale de lucru, informaţiile.
Prin folosirea acestor metode, elevii depun un efort intelectual, de exersare a proceselor psihice, de asumare a unor responsabilităţi, de formulat şi de verificat soluţiile căutate. Aceste metode au presupus respectarea particularităţilor de vârstă, îmbinarea diferitelor forme de activitate, îmbinarea muncii individuale cu munca pe grupuri şi activitatea frontală, evaluarea corectă a rezultatelor obţinute şi reconstituirea relaţiei învăţător-elev.
METODE INTRODUSE ÎN CADRUL
ACTIVITĂŢILOR

Învăţarea dramatizată
Explozia stelară
Metoda cubului
Scheletul de recenzie
Harta poveştii
Cadranele
Diamantul
Ciorchinele
Jocul didactic


ETAPA FINALĂ

Centralizând răspunsurile, am observat că activităţile în cadrul cărora sunt incluse metode interactive determină elevii să fie mai atenţi, mai receptivi. Colectivul este mai unit şi închegat. Prin folosirea lucrului în echipă era inevitabil să nu apară modificări în plan social şi aceste modificări au fost pozitive.
Acest mod de predare transformă elevul într-un actor, participant activ în procesul învăţării, pregătit să-şi însuşească cunoştinţele prin efort propriu, o angajare optimă a gândirii, mobilizându-l în raport cu sarcinile de învăţare date.
INSTRUMENTE DE EVALUARE
a nivelului de pregătire a elevilor

Portofoliul
reprezintă "cartea de vizită" a elevului, urmărindu-i progresul de la un semestru la altul, de la un an şcolar la altul şi chiar de la un ciclu de învăţământ la altul.
Această metodă de evaluare am folosit-o şi eu la colectivele de elevi la limba şi literatura română.
Evaluarea portofoliilor realizate de către elevii mei a fost foarte dificilă deoarece aceştia s-au întrecut pe ei atunci când şi-au prezentat munca. Astfel, am descoperit copii talentaţi la literatură, copii care au adunat materiale ce depăşeau foarte mult cerinţele unei teme. Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de autoevaluare.
Avantajele folosirii portofoliului:
- este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei şi condiţiilor concrete ale activităţii;
- permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care, în mod obişnuit, nu sunt avute în vedere. Acest fapt încurajează exprimarea personală a elevului, angajarea lui în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative, diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate;

Proiectul
presupune un demers evaluativ amplu. Proiectul începe în clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinii de lucru, eventual şi prin începerea rezolvării acesteia - se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni, timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul şi se încheie tot în clasă, prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi, dacă este cazul, a produsului realizat. Proiectul are mai multe etape şi poate fi realizat individual sau în grup:
- alegerea temei
- planificarea activităţii
- cercetarea propriu-zisă
- realizarea materialelor
- prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create
- evaluarea
Full transcript