Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Modelul hipertext

seminar
by

G Lili

on 29 November 2012

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Modelul hipertext

-Daca exista noduri, exista comunicare- Modelul hipertext Contextul aparitiei modelului Definirea hipertextului Exemple de situatii
de comunicare Comparatia cu modelul orchestrei Liliana Gabriela Gînju
Lidia Mariana Rusu
Grupa a II-a Ted Nelson (1965)

Hipertextul = “material scris sau grafic interconectat într-o manieră complexă care în mod convenţional nu poate fi reprezentat pe hârtie. El poate conţine cuprinsuri ale propriului său conţinut şi relaţiile dintre diverse părţi componente. Poate conţine adnotări, adăugiri şi note de subsol pentru cei care doresc să-l examineze”. Vannevar Bush(1945)- Memex - viziune timpurie a unei interfete hipertext

Acesta ar fi trebuit să fie un birou mecanic, interconectat cu o arhivă de microfilme si capabil să redea diferite cărti, scrieri sau orice document dintr-o bibliotecă.
Ted Nelson - Xanadu - proiect neterminat

-> crearea unui sistem care să cuprindă literatura universală integrală, fiind completată cu alte informatii si stocată într-un singur depozit
-> în 1989, Xanadu a fost întrecut de Web (World Wide Web), care a fost propus de fizicianul Tim Berners-Lee. După W. Weiland şi B. Shneiderman: tehnică pentru organizarea informaţiei textuale printr-o metodă complexă, neliniară pentru a facilita explorarea rapidă a unei mari cantităţi de cunoştinţe; După Gerard Genette: „derivare” a unui text din altul, voit sau nevoit, prin imitaţie sau transformare, valorificând prin transpoziţie ideile care îi leagă pe creatorii dintr-o anumită epocă sau din alta precedentă. După S. Weiss: formă de
document electronic, o
metodă de organizare a
informaţiilor în care
datele sunt memorate
într-o reţea de noduri şi legături, putând fi
accesată prin intermediul
programelor de navigare
interactivă şi manipulată
de un editor structural. Încadrarea modelului hipertext într-o paradigma Alex Muchielli: modelele sunt clasificate în pozitiviste, sistematice si constructiviste.

Hipertextul genereaza un model constructivist:sensul final dat comunicarii în cauza este rezultatul ansamblului de comentarii facute.

Paradigma tehnologica (Marshall McLuhan,1962):
tehnologia mass-media modeleaza felul de a gândi, de a simti si de a actiona al indivizilor si modeleaza însasi societatea.

Fiecare epoca se caracterizeaza prin dezvoltarea unui mediu (mijloc) de comunicare ce structureaza interactiunile sociale, procesele de comunicare si mentalitatea sociala. Reprezentarea grafica a modelului Sistemul hipertext: noduri (concepte) si legaturi (relatii).
Nodul reprezinta o idee unica (orice tip de informatie). El este conectat de alte noduri prin intermediu legaturilor. Nodul sursa al unei legaturi se numeste referinta, iar cel de destinatie poarta numele de referent sau ancora. În comunicarea scrisa: note de subsol, liste, figuri, tabele (pentru a prezenta ideile într-o ordine mai putin lineara).
Trucuri pentru a semnaliza ramificarea in textul traditional: comentarii în paranteza, referinte intersectionale (trimiteri la alte capitole), referinte bibliografice.
Toate acestea permit autorului să spună “aici este un gând legat, în cazul în care sunteti interesat”. Decriptarea hipertextului se face de către mai multe persoane care analizează toate textele din reteaua celui explicat initial . Aplicând pe societatea franceza, de exemplu, putem spune ca înţelegerea colectivă a constituţiei se face zilnic, nu doar din textul propriu-zis, ci şi din comentariile făcute de Consiliul Constituţional, experţi, politicieni(exemplu dat de Alex Muchielli). Theodore Zeldin a utilizat o metoda inedita pentru a analiza dezbaterile din Franţa de la începutul secolului al XX-lea.

Juxtapunerile

Zeldin se foloseşte de articole din ziare, texte de opinie, de discursurile liderilor politici şi a oamenilor de ştiinţa, de reglementarile adoptate, de procese, de piesele de teatru şi romanele de succes, de expoziţii remarcabile ale epocii, de construcţiile publice marcante, cladiri, teatre, strazi, magazine, de testamente.

Toate aceste elemente sunt folosite din moment ce fac aluzie, într-un fel sau altul la problema considerata. WEB-ul: faciliteaza cautarea si gasirea mai usoara a informatiilor.
În procesul documentarii jurnalistice, reporterul va consulta diverse surse (purtatori de cuvânt de la institutii, directori, reprezentanti ai societatii, site-uri oficiale, forumuri, bloguri, alte articole pe aceeasi tema, materiale video) pâna îsi construieste subiectul propriu zis, validând filosofia hipertextului. Modelul orchestrei a evidenţiat faptul ca omul este un participant activ la procesul de comunicare. El “nu poate sa nu comunice”, iar fiecare comportament al sau transmite un mesaj celorlaţi, ca în modelul hipertextului. Asemanare:

Comunicarea - o productie colectiva a unui grup ce "functioneaza" sub îndrumarea unui lider
Liderul - fiecare din participanti
Mod de lucru - armonie, modelându-se fiecare in functie de principii, caracter, dorinte, atât ale lor, cât si ale participantilor la comunicare. Deosebire

Comunicarea non - verbală

În modelul orchestrei, a comunica nu este o actiune care se rezumă doar la transmiterea informatiilor de la un individ la altul. Omul comunică nu doar prin cuvinte, ci si prin expresii, manifestări. Exemplu: La o şedinţa de redacţie, redactorul şef discuta cu reporterii posibile subiecte. Fiecare participa la discuţie, dar nu încheie subiectul. Legaturile sunt multiple întrucât reporterii, pe baza experienţei avute, prezinta detalii şi pot sa dea sfaturi în legatura cu ideea celorlalţi. O tânără la spovedanie
-Părinte eu aaa....
-Ştiu fiica mea ce ai făcut, că suntem prieteni pe facebook, am văzut poze, am citit ce ai scris pe perete...mi-a fost îndeajuns!
-Şi ce trebuie să fac ca să fiu iertată, părinte?
-Să dai like la 10 mănăstiri.....

Preotul nostru şugubăţ a folosit exact metoda lui Theodore Zeldin. Orice contribuţie personală a unui actor în definirea problemei în discuţie este o comunicare. Toate “comunicarile” făcute reprezintă “dezbateri ascunse” sau “negocieri implicite” între actori. Metafora care surprinde modelul Modelul hipertextului prezintă numeroase avantaje pentru actorii comunicării. Printre ele se numără posibilitatea accesării unei palete foarte largi de informatii într-un timp scurt, vizualizarea comodă a continutului în mediul online si o navigare rapida, indiferent de complexitatea documentelor.

În ceea ce priveste dezavantajele, mentionăm faptul că actul comunicării poate continua la infinit. Un alt minus este derivarea unei idei din alta, creând confuzie si dezorientarea participantilor. Componentele nu sunt clar delimitate, ci filosofia hipertextului constă în actiunea de a construi continuu sensul comunicarii. Concluzii
Full transcript