Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Apariţia şi evoluţia banilor în lume

No description
by

Iulia Pascalau

on 1 October 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Apariţia şi evoluţia banilor în lume

Apariţia şi evoluţia banilor
în lume

Universitatea din Oradea
Facultatea de Ştiinţe Economice - Finanţe şi Bãnci

“Apariţia şi evoluţia banilor”
2014
Student:
Oros Georgiana Daniela
Paşcalãu Iulia Anamaria

Introducere
Cum şi cu ce oamenii au efectuat schimburi de-a lungul istoriei pentru a-şi procura cele de trebuinţã?

Cu ce efectuau plãţi monarhii sau oamenii din trecutul îndepãrtat al Chinei?

Sau când au fost pentru prima datã introduse bacnotele?

Preistorie
Antichitate
Evul Mediu
Epoca Modernã
Epoca Contemporanã
Pentru a face mai uşor de înţeles ceea ce urmeazã sã prezentãm am realizat o scurtã descriere a evoluţiei banilor divizatã pe perioade istorice:
IV. Epoca Modernã - Ce este nou?
Monedele de aur din epoca modernă erau emise
conform unor legi monetare precise.
Acestea au început să fie bătute în Europa aproximativ din sec. al XVIII- lea. În primul deceniu al secolului al XX-lea, toate statele europene aveau monedă de aur proprie.
Numele
Greutatea
Titlul şi capacitatea monedei de a circula şi stinge obligaţii
În funcţie de titlu şi greutate se stabileau raporturi de schimb între diferitele monede de aur.
Statul stabilea prin lege:
I. Preistoria
În aceastã perioadã scopul/obiectivul lor principal era satisfacerea nevoilor fiziologice: apã, hranã şi adãpost.
V. Epoca Contemporanã -
Ce urmează?
În secolele al XIX-lea şi al XX-lea, numeroase naţiuni foloseau bani reprezentativi. Valoarea acestora era definită în raport cu aurul.
În 1971, etalonul aur s-a prăbuşit, atunci când Statele Unite ale Americii au pus capăt în mod unilateral convertibilităţii directe a dolarului american în aur.
În zilele noastre, banii se prezintă sub următoarele forme:
- hârtia-monedă
- moneda divizionară
- banii de depozit sau cont
-bit coin
III. Evul Mediu
Evul Mediu a fost o perioadă
în care moneda s-a diversificat,
fiecare regat folosind propriul
sistem monetar.
Monedele ridicau însă la rândul lor probleme. Atunci când doreau să cumpere bunuri costisitoare, oameni aveau nevoie de o cantitate mare de monede, care era dificil de transportat.
Chinezii au fost cei care au
rezolvat această problemă.
Ei au introdus banii din hârtie, deoarece nu aveau resurse suficiente de cupru pentru a bate monedele de care aveau nevoie.
Ce urmează ?
În prezent, vorbim deja despre posibilitatea de a ne lipsi chiar şi de cardul din plastic: încet-încet, îşi face apariţia plata prin intermediul "portofelului electronic"
II. Antichitatea - De ce au apărut banii?
La început, schimbul se manifesta sub forma schimbului direct de produse, cunoscut sub denumirea de
troc
.
Odată cu creşterea nr. de produse (mărfuri) aduse la piaţă şi oferite schimbului, schimbul devine greoi, şi dezavantajele trocului devin din ce în ce mai vizibile.
Apariţia banilor-marfă a
rezolvat această problemă. Cu funcţie
de marfă au circulat astfel
mărgele de fildeş, pietre
şlefuite sau ghiocuri, sarea,
condimentele, ceaiul, vitele sau
grânele au fost primii "bani"
ai omenirii, din păcate greu
de mânuit şi perisabili.
De unde vine numele de monedă
Denumirea de “monedă” a fost introdusă
în urma atacului galilor asupra Romei,
când, după salvarea Capitoliului
(unde se stocau rezervele de bani ale
romanilor) s-a înălţat un templu
zeiţei atenţiei-memoriei, Moneta,
de unde vine denumirea de
"monedă" (mai târziu ea devine
Juno Moneta,
zeiţa protectoare a banilor).
Pe scurt...
Vã mulţumim pentru atenţie !

1. LIDIA, Asia Mică
Unele din cele mai vechi monede s-au confecţionat din electrum - un aliaj natural din aur şi argint în colonia grecească Lidia din Asia Mică în secolul VII î.Hr. Acestea au fost emise sub forma unor lingouri pe care se aplica un sigiliu, o
marcă rudimentară
, dându-le astfel caracter oficial.
2. Persia
În 512 î.Hr. regele Persiei, Darius I, a
emis
darici

de aur şi
sigilii
de argint
cu efigia sa, metodă folosită
de toţi cei care
i-au urmat
la tron.
3. Grecia
4. Imperiul Roman
Monede Antichitate şi Evul Mediu
ANTICHITATE
5. Imperiul Bizantin

Ca monede de argint, în Evul Mediu au continuat să fie emise două specii create de Constantin cel Mare (306 - 337):
milliarense
(4,55 gr.) şi
siliqua
(2.73 gr.).







La mijlocul secolului al XI-lea s-au bătut pe lângă monede plane şi monede concave (skyphate).
Moneda de aur
a Imperiului Bizantin a fost
solidus
-ul (4,55 gr.) creat tot de Constantin cel Mare şi care a continuat să fie emisă şi în Evul Mediu.






Avea două diviziuni:

semis
sau semissis = 1/2 solidus şi

triens

sau tremissis = 1/3 solidus.


Către sfârşitul secolului al X-lea se schimbă denumirea în

nomisma

din care s-au bătut şi exemplare concave.

Moneda medievala are ca unitate ponderala
din sec. IX -
MARCA
- cântărind cca. 218 gr. Ea nu era fixă,
varia de la stat la stat, de la oraş sau provincie
precum şi după tipul de monedă care se bătea din ea.
Spre exemplu, în Europa marca cântărea între 107 - 280 gr.
Moneda etalon medievală a fost succesiv:
DINARUL
,
GROSUL
,
TALERUL
.

7. Statele Germane
În secolul XII în statele germane se scot piese noi, de mari dimensiuni, din argint, cu o singură faţă, numite
bracteate
(însemnând bani de tinichea, care, fiind foarte subţiri, sunau, foşneau);









6.
8. Anglia
În a doua jumătate a secolului al XIII-lea
în Anglia se emite o nouă monedă de argint
-
sterlingul
- (în limba engleză:
easterling = moneda de vest)
9. Austria
În Austria se introduce creiţarul
(acesta avea o cruce pe revers,
în germană kreutz = cruce)
10. Italia
La Florenţa apare florinul (monedă de aur),
denumire care vine fie de la oras, fie de la
floarea de crin de pe avers.
Acestei monede i se alătura în 1284 techinul
(sau ducatul), emis din aur de dogele
veneţian Ioan Dandolo).
11. Imperiul Otoman

Asprul
era o monedă otomană cântărind circa 1,20 gr. emisă la sfârşitul secolului al XIII-lea.
Prima oară asprul a fost emis fie de Osman I (1288 - 1320) fie de urmaşul său Orhan (1326 - 1359) în 1327. Deprecierea acestei monede va începe sub Baiazid (1347 - 1403).
Din secolul VI e.n. moneda a devenit un monopol regal, un monopol al suveranului în general.
6'.
Pfening de Friesach
Penny
Hiperperi din Bizanţ
Dinar din aur - în lumea arabă şi din argint în apusul Europei şi Peninsula Balcanică
Centrul, răsăritul şi sud-estul Europei
Dinarii arpadieni
Dinarii angevini
Groşii emişi în Tours, Franţa
8'.
Taler olandez
Ludovic de aur
Euro este moneda unică adoptată de 17 state membre ale Uniunii Europene care, împreună, formează Zona Euro.
Numele euro a fost adoptat
oficial la 16 decembrie 1995 iar
moneda însăși a intrat pe
piețele internaționale la 1
ianuarie 1999. În ianuarie 2002
a fost introdusă în circulație
înlocuind în cele din urmă
monedele naționale din Zona Euro.

Sec XIII - Inspirat de florin va apărea
guldenul de aur şi argint
.
Separarea Imperiului roman în două state
a fost stabilită în anul 498 când Anastasius I (491 - 518) a realizat o reformâ monetară. Acesta a emis monede de bronz, dintre care mai importante erau:
follis
şi
jumătate de follis
.
EVUL MEDIU
Romanii au folosit lingoul care era o bucată de metal topit, un aliaj din
cupru şi zinc, turnat apoi într-o formă specială.

libra
= 327,45 gr.
cu subdiviziunile lor
Ambele erau din aramă.

Primele monede romane (sec. V î.Hr.) au fost
uncia
= 27,28 gr.
Apoi, în primele secole ale Imperiului s-au bătut
denarii
din
argint (denarius în latină înseamna = 10, valora 10 aşi)
iar din aur =
aureus
-ii.





Un denar cântarea 3,41 gr. iar un aureus cântarea 7,8 gr.
Tot atunci mai circula şi o monedă de aramă
asul
= 13,4 gr.
şi
sesterţiul
= 27, 2 gr.

a)
halcousul
- era din aramă şi echivala cu 1/3 din obol;
b)
obolul
= 1/6 din drahma;

c)
drahma
, din argint echivala cu 6 oboli;
e)
talantul
care echivala cu 60
mine
= respectiv cu 600 drahme.
d)
staterul
era din aur şi echivala cu 4 drahme;
Cele mai folosite erau:







.


Mina şi talantul erau monede de calcul, corespondenţa lor valorică se realiza în funcţie de greutatea metalului ce-l deţineau.
Este cel mai bun exemplu că banii funcţionează ca unitate de măsură a valorii nu prin valoarea lor intrinsecă.

De-a lungul istoriei banii au tendinţa de a sublima, la început fiind bătuţi din metale preţioase, iar apoi din metale comune pentru a deveni bani de hârtie.

Astfel banii ajung la esenţă, adică devin o unitate de măsură a valorii.
806-821
Primii bani de hârtie apar în China în timpul împăratului Hien Tsung, datorită penuriei de cupru din care erau bătute monedele.
1032
Prima atestare a producţiei de bani de către bănci particulare.
Apare, bineînţeles, inflaţia, pentru că manipularea masei monetare reprezintă esenţa manipulării economice, prin care atât în trecut cât şi în prezent se produc crizele în timpul cărora are loc transferul de bogăţie în lume.
Full transcript