Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Securitatea Urbană

No description
by

Vlad Gabriel

on 2 March 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Securitatea Urbană

Cam atât despre Securitatea
Urbană.
Care este scopul acestui studiu?
Cu ce se ocupă Securitatea Urbană sau cu ce ar trebui să se ocupe?
Care este diferența dintre situațiile de război, declararea stării de urgență, misiunile de menținere a păcii și atacurile asimetrice?
Securitatea Urbană
Vă mulțumesc !

drd. Gurza Vlad-Gabriel

Coordonator științific:
prof. dr. arh. Teodor Octavian Gheorghiu

De ce avem
nevoie de
Securitate
Urbană?
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Arhitectură

Comisia de îndrumare:
prof. dr. arh. Teodor Octavian Gheorghiu
prof. dr. arh. Smaranda Bica
dr. arh. Diana Belci

Care este
definiția Securității Urbane?
Situații de război
Stare de urgență
Menținerea păcii
Atacuri Asimetrice
Atacatori
Apărători
Populație
Atacatori
Atacatori
Atacatori
Populație
Populație
Apărători
Apărători
Apărători
Populație
De ce acest studiu
pune accent pe
terorism?
Principiile
Securtității Urbane
se aplică și în alte
situații de criză
(ex. calamități naturale,
dezastre ecologice sau
industriale etc.)?
Atemergătorul studiului Securtității Urbane, Cincinat Sfințescu.
Cu înseamnă
Apărarea
Urbanistică?
Algoritmul Sfințescu
și aplicațiile sale.
Concluzii și observații finale
Care sunt măsurile ce se pot lua pentru a îmbunătății
valoarea
indicelul de
Securitate Urbană?
Care este baza documentară
și ce tip de date s-au prelucrat?

Care sunt bazele de date
statistice care s-au folosit?

Care sunt principalii
indicatori de care s-a ținut cont?

Care sunt analizele
care s-au realizat și
la ce concluzii s-a ajuns?
Care este formula de calcul al
Indicelui de Securitate Urbană și ce algoritm s-a folosit?
Ce ne spune acest indice
și la ce ajută?

Ne întoarcem la
Securitatea Urbană!
Scopul studiului este de a determina
o formulă care să ne ajute să ne dăm
seama cât de vulnerabilă sau
expusă este o zonă
în cazul unui atac asimetric.
Securitatea Urbană este disciplina care se ocupă la nivel interdisciplinar de elaborarea politicilor, metodelor și standardelor care conduc la sporirea nivelului de securitate într-un mediu social și a sentimentului de siguranță individuală într-o anumită zonă sau regiune precum și de studiul: riscului atacurilor asimetrice, condițiilor care favorizează atacul, soluțiilor pentru prevenirea atacurilor, soluțiilor pentru managementul situațiilor post-calamitate.
Pentru că în urma studiului efectuat folosind o bază de date ce cuprinde
112.513
atentate teroriste care au avut loc între anii
1970 - 2012.
Am descoperit că, atunci când au loc, aceste atentate au o
rată de succes de peste 90%
. Mai mult, în topul țintelor alese de atacotori se regăsesc afaceri, persoane
fizice și proprități private.

Securitatea Urbană

Studiază:
Riscul producerii
atacurilor asimetrice
Condițiile care favorizează atacul

Propune:
Soluții pentru prevenirea atacurilor
Soluții pentru managementul
situațiilor post-calamitate

Dezvoltă:
Aplicații de analiză cantitativă
a securtității urbane
Norme și măsuri de reducere a indicelui de securitate urbană


Prezentul studiu pune accent pe terorism datorită faptului că este exemplul cel mai potrivit de atac asimetric.
Atacul asimetric
se caracterizează
în primul rând prin imprevizibilitate.
Nu poate fi anticipat și de obicei
este iminent
.
Astfel de atacuri în peste
90% din cazuri
au succes și



produc importante
pagube materiale și umane.
Bineînțeles că rezultatele unei astfel de analize nu vor fi folosite în exclusivitate pentru administrarea unor astfel de posibile eveniment și situații.
Hazardul
definește deasemenea dezastrele naturale, catastrofele ecologice, industriale care au nevoie de măsuri de prevenire și acțiune post-eveniment. Multe din soluțiile urbanistice și organizatorice se aplică și în astfel de situații. Ca de exemplu, evacuarea populației dintr-un imobil se poate face atât în eventualitatea unui incendiu cât și în eventualitatea unui atac cu bombă. Determinarea rezistenței unui imobil la seism poate ajute la determinarea rezistenței acestuia la un atac cu explozibil. etc.
Și acum,

O mică incursine
în trecut !
Sfințescu spune că este o
parte a disciplinei urbanismului,
”o tehnică”
care se ocupă cu studiul atacului asupra unei anumite zone urbane și cu studiul apărării aceleeași zone.
În 1939 Sfințescu scrie
”Apărarea Urbanistică”
, o lucrare în care tratează efectele atacurilor aeriene cu bombe explozibile, incendiare și cu gaz.
Definește ”
formula Sfințescu”
și analizează nivelul apărării pasive în orașele din România. La finalul lucrării acesta propune măsuri urbanistice pentru îmbunătățirea apărării împotrive celor 3 tipuri de atac.
Algoritmul Sfințescu

Coeficientul de vulnerabilitate urbanistică reprezintă produsul următoarelor variabile:
d -
suprafața acoperită în metri pătrați
alfa -
valoarea construcțiilor / metru pătrat construit desfășurat
c -
numărul mediu al etajelor clădirilor
m -
indice de combustabilitate a clădirilor
sigma
- suprafața medie de teren acoperită de o casă obișnuită
beta
- valoarea medie, evaluată în bani, a locuitorului apt de muncă din oraşul respectiv
B
- numărul locuitorilor / hectar
n
- tipul de țesut urban (poate lua valorile 0, 20, 40, și 60 în funcție de tip)
k -
coeficiente de pierdere / daună

Determinarea expunerii la riscul de atac al orașelor se face prin aflarea produsului următoarelor variabile:
L -
vulnerabilitatea
N -
populația în mii de locuitori
q -
coeficientul importanței strategice

În lucrarea sa Sfințescu calculază deasemenea valoarea pagubelor produse de cele trei tipuri de atacuri, costul atacatorului pentru fiecare tip de atac. Consideră că se poate estima o eficiență economică a atacului iar dacă un atac are o valoare mai mare în bani decât valoarea pagubelor produse, fiind ineficient pentru atactor probabilitatea ca acesta să ordone atacul scade.
Coeficientul de vulnerabilitate statistică este măsurat în bani și poate lua următoarele valori:

Cazul obișnuit al orașelor România:
3.312.000 lei
Cazul obișnuit al orașelor România:
15.312.000 lei
"dacă nu se iau măsuri de apărare contra gazării (adăposturi ori măști) şi contra exploziilor (adăposturi)"
Limita minimă la orașe (cu măsuri):
1.376.000 lei
Limita maximă la orașe (cu măsuri):
146.400.000 lei
Limita minimă zona rurală (cu măsuri):
855.000 lei
Limita maximă zona rurală (cu măsuri):
1.808.000 lei

Acestea sunt calculele făcute de Sfințescu la valorile și estimările din perioada interbelică.

O valoare actualizată pentru Timișoara, folosind formula Sfințescu ar fi:
2.327.904
(calculat la un cost / mp construit de 3.150 lei și o valoare a omului de 27.576 lei - calculată raportat la venitul mediu pe țată în anul 2014 de 2.223 lei/lună)

Baza documentară și tipul datelor ce s-au prelucrat:
Cărți, studii, și reviste din domeniul securtiății informațiilor, terorismului și apărării;
Cărți, studii, și reviste din domeniul urbanismului, arhitecturii și ingineriei;
Baze de date statistice: Universitate din Maryland, Banca Mondială, Ist. Naț. de Statistică, EuroStat etc.
În principal s-au prelucrat date statistice, studii și analize cantitative. S-a ținut cont de evenimentele specifice ce au dus la producerea diferitelor dipuri de atacuri în lume.
Principalii indicatori de care s-a ținut cont au fost cei statistici și anume: țările în care s-au produs atentate, număr de victime, tipologia atacului, procentul de reușită a atacului, minime și maxime în funcție de regiune, țară sau ani etc.

Numărul total al atacurilor teroriste în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Media atacurilor teroriste/an în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Media victimelor/an în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Numărul total de victime în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Numărul total de victime din rândul atacatorilor în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Numărul total de răniți în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Numărul total de răniți din rândul atacatorilor în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Valoarea totală a daunelor în urma atacurilor în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Numărul total de ostatici în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Valoarea totală recompenselor cerute de atacatori în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Valoarea totală a recompenselor plătite în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Cele mai multe atentate pe regiuni în perioada 1970-2012.
Media daunelor pe an în perioada de referință.
Țările cu cele mai multe atentate în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Cele mai multe atacuri / naționalitate, în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Cele mai multe atacuri / regiuni, în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Cele mai multe atacuri / tipuri de atac, în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Cele mai multe atacuri / tipuri de țintă, în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Cele mai multe atacuri / tipuri de armament folosit, în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Procentul de reușită a atacurilor teroriste, în perioada 1970-2012 în funcție de perioadele de referință.
Variația numărului atentalor în anii de vârf.
Vârsta medie a populației în lume.
Speranța de viață în lume.
Omururi / 100.000 locuitori în lume.
Numărul de omoruri în lume.
Numărul personalului forțelor armate în lume.
Procent din totalul forței de muncă al personalului forțelor armate în lume.
Distribuția principalelor religii în lume.
Ponderea procentuală a populației urbane în lume.
Tipuri de venit în lume.
Sărăcia extremă, zone în care venitul este mai mic de 1,25$/zi/persoană
Sărăcia, zone în care venitul este mai mic de 2$/zi/persoană
Procentul persoanelor care au absolvit cursurile școlii primare în lume.
Procentul de alfabetizare a persoanelor peste 15 ani care pot să scrie și să citească o frază simplă ce face referire la viața de zi cu zi.
Procent din populația totală care are acces la facilități care separă igienic excrementele față de contactul uman.
Pragul sărăciei relative în România:
Rata sărăciei relative, pe regiuni de dezvoltare în România.
Suprafața intravilană a municipiilor și orașelor, pe județe și localități în România.
Suprafața intravilană a municipiilor și orașelor în județul Timiș
Densitate populației în România pe regiuni.
Densitate populației în România pe județe.
Pondere de reușită a atacurilor în perioada 2010-2012, pe regiuni.
Sărăcia extremă - venituri sub 1,25$/zi pe locuitor - procent din totalul populației în țările și perioada de referință.
Sărăcia - venituri sub 2$/zi pe locuitor - procent din totalul populației în țările și perioada de referință.
Corelația numărului atentatelor cu procentul de sărăcie


Din care prezentăm următoarele....
Principalele analize realizate sunt:
Formula de calcul al Indicelui de Securitate Urbană (ISU) se calculează în funcție de tipul datelor de intrare care stau la dispoziția celui care face analiza, asfel:

Pentru Regiuni, Țări și Orașe ISU se calculează folosind formula:


unde:
nrat - numărul de atentate din regiune/țară/oraș
nratt - numărul total de atentate
(se folosește valoarea de la nivelul superior pentru țară, numărul total de atentate din regiune, pentru oraș numărul total de atentate din țară)
atr - coeficientul de succes al atacului
Astfel, indicele pe regiuni are următoarele valori:
America de Nord 0,300
America Centrală și Caraibe 0,016
America de Sud 1,783
Asia de Est 0,044
Asia de Sud-Est 7,018
Asia de Sud 38,958
Asia Centrală 0,082
Europa de Vest 1,479
Europa de Est 0,093
Orientul Mijlociu și Africa de Nord 27,747
Africa Sub-Sahariană 9,876
Rusia si noile state independente 2,830
Australia și Oceania 0,005
Țările sau orașele pentru care nu se găsesc suficiente date încât acestea să fie reprezentative țara sau orașul respectiv preia indicele nivelului superior.

România preia indicele regiuni, deci
ISUro = 0,093

Timișoara preia indicele țării, deci
ISUtm = 0,093
Algoritmul se bazează pe:
interogări ale bazelor de date
corelații între baze de date diferite
variabile de intrare cantitative (Numărul de atentate, numărul de victime, SC, SCD, POT, CUT, etc.)

Determinarea acestui indice ne ajută să analizăm obiectiv probabilitatea ca o anumită zonă să fie expusă unui atac asimetric.
După cum putem observa indicele pentru Europa de Est și implicit pentru România are printre cele mai mici valori. De unde putem să deducem că probabilitatea producerii unor atacauri asimetrice pe teriotoriul țării este mică.
Pentru zone cu suprafețe mici (sate, cartiere, cvartale, spații publice etc.)

Indicele de Securitate Urbană se calculează folosind ca variabile de intrare următoarele:

Indicele de Securitate Urbană de nivel superior
Categoria de importanță al Orașului (capitală, reședință de județ etc.)
Clasa de importanță a clădirilor
Tipologia Zonei
Evacuarea zonei (se calculează separat în funcție de: lungime totală a străzilor din zonă, lățimea medie a profilului transversal tip, distanța medie până la ieșirea din zonă calculată din centrul zonei, forma geometrică a orașului, numărul maxim de persoane care pot să fie evacuate pe un km de șosea, numărul total de locuitori, indice de densificare a zonei, timpul necesar evacuării)
Timpii de răspuns ai organelor de oridine publică (sunt standard în funcție de localitate)
Gradul de acoperire a zonei cu sisteme de supraeghere video
Gradul de acoperire a zonei cu senzori
Posibilitatea de evacuare pe verticală a persoanelor.
Suprafața spațiilor verzi.
Gradul de evacuare cu ajutorul automobilelor.
Gradul de protecție a infrastructurilor critice (varianta scurtă și varianta lungă).
Numărul adăposturilor de protecție civilă.
Nivelul de acoperirea alarmelor de protecție civilă.
Psihicul populației cu privire la situații de risc.
Condiții climatice care pot influența o situație de risc.
Zone industriale / risc de dezastru ecologic în cazul unor situații de risc.
Educația, pregătirea profesională și socială a populației.
Nivelul de pregătirea populației pentru situații de risc.
Dotări de transport în comun.
Numărul locațiilor de unde se poate aproviziona populația cu hrană.
Apropierea zonei față de graniță
Iluminat Stradal
Evenimente importante
Rezidenti importanti
Vizitatori importanti
Suprafața construită
Suprafața construită desfășurată
Procentul de ocupare al terenului
Coeficientul de utilizare al terenului
Prețul construcției / mp
Densitatea populației
Existența clădirilor cu regim special (misiuni diplomatice etc.)


Printre cele mai importante măsuri care se pot lua pentru îmbunătățirea indicelui de securitate urbană se numără:
1. Identificare adăposturilor existente, construirea de adăposturi noi, declararea altor spații ca adăposturi de urgență în caz de necesitate (parcări subterane, depozite, subsolurile centrelor comerciale etc.). Adăposturile trebuiesc gândite în funcție de densitate populației dintr-o anumită zonă.
2. Densificarea. Cu cât suprafață construită este mai densă în raport cu suprafața totală a terenului (ne putem orienta după POT) cu atât gradul de risc este mai mare. Un POT optim care să asigure o bună apărare pasivă este de maxim 30%. CUT-ul nu afectează atât de mult apărarea pasivă atâta timp cât se respectă prevederile legislației în vigoare cu privire la umbrire. O clădire înaltă va genera inevitabil spațiu liber în jurul ei, ce conduce la o mai bună apărare pasivă.
3. Populația unui oraș trebuie să fie educată și pregătită pentru situații de risc. Pentru că vorbim despre principii de arhitectură și urbanism care să ajute apărarea pasivă, o astfel de educație trebuie să pornească de la arhitect, inginer etc.
4. Construcțiile înalte și izolate sunt un plus pentru apărarea pasivă.
5. Propunerile pentru materialele care se folosesc la clădirile importante trebuie să poată să facă față unui nivel minim de atac asimetric.
6. Aisgurarea existenței unui sistem de supraveghere video.
7. Asigurarea iluminatului stradal acoperitor și eficient.

Situația în care frecvența atacurilor teroriste crește considerabil probabilitatea ca acestea să aibă succes tinde să depășească 90 de procente.
Se poate observa o creștere a frecvenței atacurilor teroriste la nivel global în ultimii ani.
Tot în ultimii ani a crescut eficiența atacurilor. Atacatorii folosesc armament care produce mai multe daune și mai multe victime, 2762 vitime pe an în perioada 1970-1984 față de 10407 în 2010-2012.
Zonele cele mai sigure din lumea sunt Australia și Oceania, Asia de este, Asia Centrală și Europa de est.
Atacurile asimetrice de tip terorist au loc cu precădere în zonele în care există deja conflicte armate indiferent de natura declanșării conflictului.
Atacurile teroriste produc un efect mai mare în zonele unde există un grad mai mare de urbanizare (a se vedea Ponderea procentuală a populației în lume).
Zonele care nu dispun de infrastructură tehnico-sanitară se suprapun cu zonele în care frecvența atacurilor teroriste este mare. (a se vedea Procent din populația totală care are acces la facilități care separă igienic excrementele față de contactul uman).
Studiind vârsta media a populației în lume putem observa ca în zonele în care se produc atentate vârsta medie este între 20 și 30 de ani. Corelând această informație cu speranța de viață putem să deducem că există un grad ridicat de mortalitate în aceste zone.
Țările cu cele mai multe atentate teroriste (în perioada 1970-2012) sunt Irac (9153), Columbia (7567), India (7514), Pakistan (7095), Peru (6036), El Salvador (5302), Afganistan (3978), Irlanda de Nord (3957), Turcia (3016), Sri Lanka (2836), Algeria (2667), Statele Unite al Americii (2281).
Atacurile cele mai uzuale sunt cele cu explozibil sau bombe (52167 atacuri) urmate de atacurile armate (28699 atacuri) și asasinate(14909 atacuri).
Țintele cele mai uzuale sunt persoanele fizice și proprietățile (24990 atacuri), afacerile (15708 atacuri) și țintele guvernamentale (15333 atacuri).
România a fost expusă nesemnificativ atacurilor teroriste. Nu a fost și nu este o țintă pentru astfel de atacuri.
Full transcript