Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Mamiferele sunt o clasă de animale vertebrate, care nasc pui

No description
by

Daniela Botnaru

on 16 April 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Mamiferele sunt o clasă de animale vertebrate, care nasc pui

Mamiferele
Mamiferele
Mamiferele sunt o clasă de animale vertebrate, Mamiferele sunt cele mai dezvoltate şi adaptabile vertebrate care trăiesc în toate mediile de viaţă. Există peste 5 800 specii de mamifere.

Corpul lor este acoperit cu păr, blană, ţepi sau plăci, dau naştere la pui vii şi îi hrănesc cu laptele produs de mamele, sunt animale homeoterme, avânt o temperatură medie a corpului de 36-38 de grade Celsius, au glande mamare sub piele, inima este cvadricamerală, cu două atrii şi două ventricule, dentiţia este alcătuită din dinţi specializaţi (canini, molari, ) şi prezintă 3 osişoare ale urechii medii: ciocănaş, nicovală şi scăriţă.
Marea majoritate a mamiferelor au corpul acoperit de păr/blană, (în afară de cetacee, care însă pot avea urme de pilozitate).

Blana mamiferelor are mai multe funcţii vitale. Împiedică răspândirea căldurii corpului în mediul înconjurător. Mamiferele, având o temperatură internă de 36 - 39° Celsius, adică o temperatură mai mare decât cea a mediului extern, cedează căldură, în special în sezonul rece, când temperatura mediului extern devine mult mai mică decât cea a corpului. Când însă în mediul exterior temperatura devine aproape la fel de mare ca cea a corpului, la unele mamifere se manifestă fenomenul invers, de năpârlire, atunci când cade părul, ca cedarea temperaturii să se accelereze; oferă protecţie mamiferului contra unor factori externi, precum radiaţiile solare, suprafeţe dure, plante sau animale ce pot afecta tegumentul mamiferului; părul/blana poate asigura o adaptare mai bună a mamiferului la condiţiile externe.
Morfologie internă
Structura internă la toate mamiferele este cam aceeaşi. Cavitatea toracică este la fel, conţinând inima şi plămânii, iar cea abdominală conţine stomacul, intestinele, ficatul, rinichii, etc.
Tegumentul
Tegumentul mamiferelor (pielea), este un strat exterior protector, care este de cele mai multe ori acoperit de pilozitate, (cazuri excepţionale sunt cetaceele, care din cauza mediului marin şi-au pierdut pilozitatea). Are o structură complexă, constituită din epidermă, dermă şi ţesutul subcutanat (hipoderma). Pielea mamiferelor cuprinde multe glande sudoripare şi mai cuprinde glandele mamare, precum şi vase de sânge.
Scheletul
Musculatura
Mamiferele au o musculatură bine dezvoltată. Muşchii sunt foarte dezvoltaţi, în special muşchii membrelor fiind dezvoltaţi. Muşchii scheletici ai vertebratelor participă la termoreglare, la comunicare şi la locomoţie. Ei se leagă de oase prin tendoane şi sunt acţionaţi voluntar de către creier.
Toate mamiferele au un endoschelet dur. Au o cutie craniană dezvoltată. Dantura este mai puternică și dinții sunt diferenţiaţi în canini, molari şi incisivi.

Regiunea cervicală a coloanei vertebrale este la toate mamiferele alcătuită din 7 vertebre. Coloana vertebrală este mai mobilă decât la celelalte vieţuitoare. Cu regiunea toracală a coloanei vertebrale (12-15 vertebre) sunt unite coastele, alcătuind împreună cutia toracică.

Fiind animale terestre, mamiferele dispun de patru membre bine dezvoltate, având fiecare câte cinci degete. La unele specii membrele au suferit pe parcursul evoluţiei un şir de modificări esenţiale care le-au permis să se deplaseze cu uşurinţă în cele mai diverse medii de viaţă-subteran, terestru, aerian şi acvatic.
Organele de simț
Organele de simţ ale mamiferelor sunt:

ochii, pentru vederea şi localizarea spațială
urechile, pentru receptarea semnalelor sonore
nasul, pentru perceperea diferitelor mirosuri
limba, pentru perceperea gusturilor
pielea, pentru pipăit

Aparatul respirator
Este format din căi respiratorii şi plămâni. Aerul pătrunde prin cele 2 nări ale nasului, apoi trece prin faringe, laringe, trahee, bronhii şi ajunge în plămâni, unde se efectuează schimbul de gaze la nivelul vaselor de sânge.
Aparatul circulator
Sistemul circulator este diferit de cel al păsărilor. Acesta constă dintr-un miocard şi o reţea densă de vase sanguine, care transportă sângele. Inima are 4 camere, cei 2 atrii, cel drept care primeşte sângele dezoxigenat de la vena cava, şi cel stâng care primeşte sângele oxigenat de la plămâni prin vena pulmonară, şi cei 2 ventriculi, cel drept pompează sângele dezoxigenat spre plămâni, şi cel stâng pompează sângele oxigenat spre artere. Pereţii groşi ai miocardului asigură circulaţia rapidă a sângelui, care duce mai repede oxigenul către şesuturi.
Aparatul excretor
Aparatul excretor la mamifere se ocupă cu filtrarea şi eliminarea tuturor deşeurilor metabolice, apărute în corpul mamiferelor în urma proceselor metabolice. De asemenea, acesta controlează nivelul de lichide prezent în corp.
Aparatul reproducător
Masculii au o pereche de testicule care produc spermatozoizi iar femelele au două ovare, care produc ovule. În timpul contactului sexual, un spermatozoid pătrunde într-un ovul, astfel realizându-se fecundaţia. Ovulul se divide în repetate rânduri, devine un zigot, apoi un embrion, apoi un fetus. Durata de gestaţie diferă de la specie la specie. Spre exemplu, rozătoarele au durata de gestaţie de 2-3 săptămâni, pe când la elefanţi puiul stă în pântecul mamei circa 24 de luni înainte de a se naşte.
Metabolism și termoreglare
Având sistemele de organe mai dezvoltate ca la alte organisme, mamiferele au un metabolism mai ridicat. Datorită acestuia, cât şi blănii, ele au tot timpul o temperatură internă ridicată, iar datorită termoreglării (dilatarea sau comprimarea capilarelor, transpiraţia) temperatura este constantă.

Multe mamifere s-au adaptat la mediile lor de viaţă, creându-şi metode mai uşoare de termoreglare. Iepurele de deşert îşi foloseşte urechile pentru a răci sângele, elefanţii îşi fac vânt cu ajutorul urechilor pe când animalele care trăiesc la Poli înmagazinează grăsimea, au extremităţile mai mici şi blana mai deasă.
Reproducerea
Majoritatea mamiferelor nasc pui vii, complet dezvoltaşi. Există însă şi excepţii, precum ornitorincul şi echidna (care se reproduc prin ouă) sau marsupialele (care nasc pui vii, dar slab dezvoltaţi).

Pentru că mamiferele nu se pot înmulţi decât pe cale sexuată, competiţia este feroce. Multe mamifere recurg la peţirea partenerului, înainte de împerechere. Această „peţire” poate include lupte între masculi, ritualuri de împerechere (mai mult sau mai puţin violente), demonstraţii de forţă.

După ce sunt născuţi, puii, neajutoraţi la început, învaţă tehnicile de hrănire, apărare, vânare de la părinţii lor, iar când puii sunt destul de mari pentru a se descurca singuri, ei sunt înţărcaţi de către părinţii lor, adică sunt alungaţi de la căminul lor şi obligaţi să se descurce singuri.
Comportament
Comportamentul mamiferelor este foarte variat. El poate fi social sau singuratic, activ sau pasiv, blând sau violent, după specie.

Majoritatea speciilor prezintă comportamentul de hrănire încă de la naştere, de altfel primul care apare la puii nou-născuţi; printre primele lucruri pe care le fac ei este să caute glandele mamare şi să sugă laptele matern, care le va fi o vreme hrana de bază.
Comportamentul de apărare se învaţă exclusiv de la părinţi; puii mamiferelor nu se nasc cu instinctele deja formate, ca peştii, păsările sau ca insectele şi au nevoie de ajutorul părinţilor pentru a-l dobândi. Adesea puii se implică în jocuri inocente dar care le formează instinctele şi comportamentul de apărare de care vor avea nevoie mai târziu.

Comportamentul sexual este de cele mai multe ori instinctiv, el declanşându-se de obicei după ce puii sunt înţărcaţi, la atingerea maturității sexuale. El include lupte, alergături, demonstraţii de forţă, de culoare, pentru a impresiona perechea.

Bioritmurile circadiene ale mamiferelor sunt de obicei diurne, excepţie făcând liliecii, care sunt exclusiv nocturni.
Locomoție
Cele mai multe mamifere sunt terestre şi se deplasează pe uscat. Toate aceste mamifere se deplasează cu ajutorul picioarelor, cele inferioare fiind mai scurte decât cele posterioare la cele care se deplasează prin salturi.

Cangurul, mamifer inferior, se deplasează prin salturi mari, folosindu-şi coada grea ca o contragreutate. Alte animale se deplasează prin mers plantigrad (exp. cârtiţa) sau mers digitigrad (exp. câinele). Felinele africane, tigrul, leul, ghepardul, cita, etc, au corpul uşor şi fără surplusuri de grăsime, atingând rapid viteze de până la 70 km/h atunci când îşi aleargă prada.
În apă
Puţinele mamifere exclusiv acvatice (cele mai reprezentante fiind delfinul şi balena) se deplasează cu ajutorul cozii musculoase sau a aripilor.

Există şi mamifere terestre care pot înota, ca de exemplu ursul polar. Ursul polar are nevoie de această îndeletnicire mai ales pentru a se hrăni, hrana lui de bază fiind peştele, dar și pentru a se deplasa între banchizele de gheaţă.
Ursul polar poate înota pe o distanţă de aproape 100 km fără să se odihnească, se scufundă până la 4,5 metri şi poate rezista sub apă până la două minute. Straturile groase de blană şi grăsime asigură flotabilitatea. Hipopotamul, deși este un mamifer terestru, este bine adaptat vieţii acvatice. Urechile, ochii şi nările sunt poziţionate pe vârful capului, astfel încât poate vedea, respira şi mirosi în timp ce se află în apă.
În aer
Singurul mamifer care efectiv zboară este liliacul. Liliacul, făcând parte din grupul insectivorelor, are aripile formate din-un pliu tegumentar care leagă membrele anterioare de cele posterioare. Mai există mamifere care se pot deplasa pe calea aerului planând, fără a zbura, însă. Un exemplu este veveriţa zburătoare.
Morfologia extrena
Full transcript