Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Aparatura utilizata la masurarea unghiurilor si distantelor

No description
by

Sabin Silviu

on 18 November 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Aparatura utilizata la masurarea unghiurilor si distantelor

Topografia
Se ocupă cu studiul, măsurarea şi reprezentarea pe planuri şi hărţi a terenului cu toate formele de planimetrie şi de relief existente. În cadrul măsurătorilor topografice, ce se execută pe suprafeţe mici, nu se ţine seama de curbura Pământului.
Măsurătorile de teren împreună cu reprezentarea lor pe plan se numesc ridicări topografice. Rezultatul concret al unei ridicări topografice este planul topografic sau harta topografică, pe care punctele de pe suprafaţa terestră sunt redate prin cele trei coordonate x, y, h, adică atât în plan cât şi în spaţiu. Ca urmare, în cadrul topografiei se disting două părti disticte:


planimetria
, care se ocupă cu reprezentarea pe planuri şi hărţi a proiecţiei orizontale a obiectelor de pe suprafaţa terestră;


altimetria
, care se ocupă cu reprezentarea reliefului pe planuri şi hărţi.

Geodezia
Se ocupă cu studiul, măsurarea şi determinarea formei şi dimensiunilor Pământului sau a unor părţi întinse din suprafaţa acestuia, precum şi cu determinarea poziţiei precise a unor puncte fixe de pe teren, ce formează reţeaua geodezică de sprijin pentru măsurătorile topografice. În cadrul măsurătorilor geodezice, care se execută pe suprafeţe mari, se ţine seama de efectul de curbură al Pământului.
Marcarea punctelor
Este operaţia de fixare în teren a punctelor topografice şi geodezice.
Operaţiunea de marcare este necesară, pentru ca punctele să fie uşor de identificat atât la determinarea lor, cât şi în situaţia determinării altor puncte. Punctele marcate în teren fac legătura între plan sau hartă şi teren.
Marcarea punctelor se face diferenţiat în funcţie de importanţa şi destinaţia lor.
În funcţie de aceste criterii, marcarea poate fi provizorie sau ermanentă.

OBIECTUL MĂSURĂTORILOR TERESTRE
Ştiinţa măsurătorilor terestre are ca obiect de studiu totalitatea operaţiilor de teren şi de calcul, care sunt efectuate în vederea reprezentării pe plan sau hartă a suprafeţei terestre într-o anumită proiecţie cartografică şi scară topografică. Conţinutul măsurătorilor terestre a evoluat de-a lungul timpului odată cu dezvoltarea societăţii, fiind dependent de realizarea unui scop utilitar legat de activitatea economică şi, respectiv, a unui scop ştiinţific legat de determinarea formei şi dimensiunilor Pământului.
Efectuarea măsurătorilor pe teren, prelucrarea datelor şi reprezentarea corectă pe planuri şi hărţi a elementelor de planimetrie şi a formelor de relief ale terenului, se bazează pe folosirea unor instrumente topografice şi geodezice, mijloace de calcul şi de raportare grafică, care necesită cunoaşterea unor noţiuni teoretice şi practice din diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii.

Aparatura utilizata la masurarea unghiurilor si distantelor
Semnalizarea punctelor
Este o operaţiune de însemnare a punctelor cu semnale deasupra solului, pentru a fi văzute da la distanţă şi să permită vizarea punctului cu aparate geodezice.
Semnalizarea punctelor se face cu semnale portabile pentru puncte situate până la 300 m. În teren şes semnalele permanente au dimensiuni mai mari, întrucât vizibilitatea este mai redusă, iar în zone colinare şi de munte semnalele au dimensiuni mai reduse.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un semnal sunt:
- să se deosebească net faţă de obiectele înconjurătoare ca formă şi colorit, pentru a putea fi vizate de la distanţe mari şi să înlăture confuziile;
- să fie stabil şi solid, astfel încât să permită vizarea lui chiar şi pe vânt de tărie medie;
- să fie simetric din orice parte s-ar viza;
- să fie construit din material rezistent.

Marcarea punctelor de nivelment
Marcarea punctelor de nivelment se face prin repere şi prin mărci. Reperele se împart la rândul lor în:
- repere de greutate, folosite în reţeaua nivelmentului de stat executat în perioada 1960 – 1971;
- repere de adâncime, folosite în reţeaua de ordinul I executată în perioada 1974 – 1989;
Pentru marcarea punctelor de nivelment de ordin inferior III şi IV au fost folosite repere de sol. Reperele de sol se construiesc dintr-o ţeavă metalică cu diametrul de minim 60 mm încastrată într-un bloc de beton. În partea superioară a ţevii este sudată marca cu cap sferic. Înălţimea mărcii faţă de blocul de beton se măsoară de la un cui forjat cu vârful îndoit.

Masurarea directa a distantelor
În terenuri cu accidentatie redusă (unghi de pantă " < 5 g) măsurarea directă a distanţelor cu rulete, panglici, fire şi bare metalice oferă de multe ori precizii de măsurare ridicate, în special în spaţii înguste şi cu vizibilitate redusă. Ele şi-au pierdut importanta lor în măsurătorile pe întinderi mari, însă şi-au păstrat un loc bine meritat în multe aplicaţii inginereşti. Măsurarea distanţelor pe verticală, în lungul unui perete artificial sau natural, le fac şi în prezent aproape indispensabile.

Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI
Domeniu: Inginerie geodezică
Măsurători Terestre şi Cadastru
Anul I, Grupa 9105
Spirea Silviu Sabinel
Suditu Gabriel
Voicu Stefan Gabriel
Full transcript