Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

CE este determinismul?

No description
by

Ioan Dinu

on 25 November 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of CE este determinismul?

Ce este determinismul
genetic?
Determinismul genetic este convingerea ca genele, impreuna cu conditiile de mediu, determina fenotipuri morfologice si comportamentale. Termenul este uneori aplicat gresit convingerii ca genele determina, independent de influenta mediului, cum va ajunge un organism. Cercetatorii au inteles cu mult timp in urma ca efectele genetice nu pot fi studiate separat de mediul inconjurator si ca toate masuratorile acestor efecte sunt doar relative la conditiile de mediu.
Variatia genetica umana reprezinta diferentele genetice atat in interiorul cat si in randul populatiei. Pot exista mai multiple variante de gene date in randul pupulatiei, conducand la polimorfism. Mult gene nu sunt polimorfice , ceea ce inseamna ca doar o singura alela este prezenta in populatie : gena trebuie fixata. Doi oameni nu pot fi genetic identici. Chiar si gemenii monozigoti , care s- au format dintr -un singur zigot , au mici diferente genetice datorita unor mutatii ce au loc in procesul de formare si din cauza variatiei numarului de copii de gene.
Cauzele acestor diferente in randul populatiei umane includ schimbul de gene in timpul procesului de meioza si evenimentele ce produc mutatiila nivelul genelor. Pot fi cel putin doua motive pentru care exista variatia genetica intre indivizi . Selectia naturala poate oferi un avantaj din punct de vedere al adaptarii unui individ ce traieste intr un anumit mediu daca o alela confera un avantaj competitiv. Alele aflate sub influenta selectiei naturale sunt predispuse sa apara numai in acele regiuni geografice in care acestea aduc un avantaj.
A doua cauza principala a variatiei genetice este determinata de gradul ridicat de neutralitate al mutatiilor. Majoritatea mutatiilor nu au un efect selectiv asupra unui organism . Principala cauza a acestor mutatii accidentale este driftul genetic , acesta este efectul schimbarilor intamplatoare in fondul genetic. In randul oamenilor , efectul fondator care se intalneste la un numar mic de indivizi din randul populatie a avut o influenta importanta in diferentele neutre . Teoria care spune ca oamenii au migrat recent din Afica sustine aceasta cauza a mutatiilor genetice.
Termenul de “rasa” a fost folosit dupa secolul al IX-lea pentru a desemna populatiile umane diferentiate genetic definite de fenotip.
Din anii 1960, oamenii de stiinta au conceput rasa ca fiind mai degraba un concept social bazat pe fenotipuri in metode determinate cultural mai degraba decat un concept biologic. Un studiu din 2000 a aratat cum ADN-ul uman nu difera semnificativ intre popoare. Cetatenii oricarui sat din lume, din Scotia pana in Tanzania, au 90% din variata genetica umanitatea o poate oferi. Doar 10% din gene conteaza pentru aspectul unei persoane.
Tehnici de cercetare pot fi folosite pentru a determina genetic diferentele dintre popoare daca sunt folosite destule trasaturi genetice. Africanii Sub-Saharieni au cea mai mare diversitate genetica.

Rasele Umane
Antropologii au descoperit acum mult timp ca trasaturile umane variaza gradat, grupurile vecine geografic avand mai multe in comun decat grupurile care sunt separate geografic. Acest model de variatie, cunoscut drept gradatia variatiei genelor din punct de vedere geografic, este valabil pentru multe alele, ce variaza de la un grup la altul. Alta observatie este ca trasaturiile sau alelele ce variaza de la un grup la altul nu variaza in acelasi ritm. Acest tipar este numit variatia nonconcordanta.
Deoarece variatia trasaturilor fizice este variata gradat geografic si noncorcondanta, antropologii secolelor 19 si 20 au descoperit ca cu cat sunt mai multe trasaturi si mai multe grupuri umane studiate, cu atat se descopereau mai putine diferente intre rase si cu atat se creau mai multe categorii in care se puteau clasifica fiintele umane. Numarul raselor observate tot crestea pana in anii 1930 si 1950, cand antropologii au conclus ca nu exista rase distincte. Cercetatori biomedicali ai secolelor 20 si 21 au descoperit aceasi trasatura atunci cand evoluau variatia umana la nivel nivelul alelelor si a frecventei lor. Natura nu a creat doar patru, cinci grupuri diferite umane ce nu se suprapun din punct de vedere genetic.
In viata de zi cu zi, multe societati clasifica populatia in grupe bazate pe trasaturi fenotipice – acestea sunt grupurile pe care tindem sa le numim rase.
Genetica ne permite sa determinam stramosul geografic, identificand istoricul migrational a stramosilor unei persoane cu un grad ridicat de acuratete, si, prin deductie, categoria rasiala probabila in care vor fi clasificati de societate. Astfel, este o corelatie distincta statistica intre frecventa genelor si catogoriile rasiale. Totusi, deoarece toate populatiile sunt diverse din punct de vedere genetic, si deoarece exista o relatie complexa intre stramosi, structura genetica si fenotip, si deoarece categoriile rasiale sunt bazate pe evaluarii subiective ale trasaturilor, si nu sunt niste gene specifice care pot fi folosite sa determinam rasa unei persoane.

Fenotipurile umane sunt poligenetice, dependente de interactiunea multor gene, si sunt influentate de mediu, la fel ca si de genetica. Cercetarea in genetica ofera o metoda pentru clasificarea oamenilor care este mai precisa decat categoriile rasiale bazate in mare pe trasaturi fenotipice, genetica putand sa ofere o analiza mult mai complexa a structurii individuale genetice si stramosi geografici decat apartenenta autoidentificata la o categorie rasiala. Variatia genetica rezulta din mutatii, migratii intre populatii si prin amestecarea genelor prin reproducere sexuala. Fenotipurile umane sunt poligenetice, dependente de interactiunea multor gene, si sunt influentate de mediu, la fel ca si de genetica.
Full transcript