Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Argumentare si gandire critica 2012 - primul curs

Curs tinut pe 22.02.2012 la Facultatea de filosofie, Universitatea Bucuresti.
by

Gheorghe Stefanov

on 19 February 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Argumentare si gandire critica 2012 - primul curs

Argumentare si gandire critica - primul curs Despre ce va fi vorba in acest curs? Prin ce difera teoria argumentarii de alte discipline inrudite, cum ar fi logica sau retorica?
Prin ce se distinge activitatea de a argumenta de alte activitati in cadrul carora utilizam rationamente (a demonstra sau a explica, de pilda)?
Care este domeniul argumentarii?
Ce fel de activitate este cea de a argumenta? Care sunt caracteristicile unei situatii argumentative?
Exista mai multe feluri de argumentari? Care sunt acestea?
Care este structura unui argument?
Cum poate fi analizat un argument?
Ce tehnici putem folosi pentru a produce argumente?
Ce rol are limbajul in argumentare? De ce tipuri sunt rationamentele utilizate in cadrul argumentarilor?
Care e structura acestora?
Ce alte utilizari pot primi rationamentele respective? (v. rationamente deductive si inductive; rationamente bazate pe probabilitati; predictii, explicatii, ipoteze si confirmari, definitii si clasificari)
Cum pot fi evaluate critic argumentele?
Care sunt cele mai frecvente erori de argumentare? (sofisme) Logica si teoria argumentarii Teoria argumentarii si retorica Domeniul argumentarii Dificultati de traducere a propozitiilor (si rationamentelor) din limbajul natural in limbaje ale logicii formale (conjunctia, adverbele s.a.)
Diferente intre rationamentele "obisnuite" si schemele logice ale rationamentelor valide.
Examinarea relatiilor logice dintre propozitii vs. caracterul orientat al argumentarii
Problema formei logice [...]
Consideratii pedagogice [...] A convinge vs. a persuada
Constrangeri ale ratiunii vs. constrangeri cauzale
Teoria figurilor vs. neoretorica (teoria argumentarii) - vezi, de pilda, Retorica generala a grupului Mu vs. Tratatul despre argumentare scris de Perelman si Tyteca Limbajul
Dar: nu orice propozitie poate face obiectul unei argumentari.
Dintre propozitiile care pot face obiectul argumentarii, unele exprima adevaruri generale unanim acceptate, altele sunt descrieri ale unor fapte (aici se vorbeste despre evidente, nu despre argumente), iar altele sunt opinii (pentru acestea putem argumenta) "Ion si Maria s-au indragostit si s-au casatorit."
"Ioana privi facultatea arzand si zambi."
"Du-te, te rog, pana in bucatarie si adu-mi un pahar cu apa!"
"Daca iti faci curat in camera, iti dau 10 lei."
"Daca apa fierbe la mai putin de 100 grade Celsius, atunci apa fierbe la mai mult de 100 grade Celsius."
"Zaharul e solubil in apa."
"Trei oameni au intrat in lift."
"Vasile se plimba intotdeauna prin parc toamna."
"Te felicit!"
"Credeam ca decanul e in facultate." vI (introducerea disjunctiei)
&E (eliminarea conjunctiei)
p |- p
p |- p & p
p |- p -> p
"Ion alearga repede catre scoala. Prin urmare, Ion alearga."
"Pana si romanii pot fi uneori nemti."
"Popescu s-a lasat de fumat."
"Aceasta cana nu poate fi verde, pentru ca este rosie." Bibliografie:

Dragan Stoianovici, Argumentare si gandire critica, Editura Universitatii din Bucuresti, 2005, Capitolul I - Explicatii introductive, pp. 13 - 20.

La seminariile de saptamana viitoare vom lucra pe baza exercitiilor 1-5 de la paginile 151-152. "In ciuda importantei pe care o are argumentarea pentru discutia, deliberarea si decizia rezonabile, sau cel putin luminate, teoria argumentarii a fost, de la Renastere incoace, din ce in ce mai neglijata, sub influenta unor tendinte rationaliste, empiriste si pozitiviste. Dar fara o asemenea teorie se dovedeste cu neputinta de elaborat o metodologie a stiintelor umane, a dreptului si a filosofiei. Potrivit unei tendinte, inspirate de Kant, care dateaza de la mijlocul secolului al nouasprezecelea, logica a ajuns sa fie tot mai mult identificata cu logica formala, dandu-i-se ca obiect de studiu rationamentul corect in privinta formei.

Intr-o asemenea perspectiva, argumentarea ar tine mai degraba de psihologie decat de logica, de vreme ce ratiunile oferite cu scopul de a persuada si a convinge sunt relative la discurs. [...] Daca lucrurile ar sta asa, atunci nu numai rationamentele folosite in motivarea unor decizii, ci si stiintele umane, dreptul si mai ales filosofia, in ansamblul lor, si-ar vedea contestata orice importanta sociala si culturala. Toata cultura noastra, intrucat consta din afirmatii ce nu sunt nici tautologice, nici controlabile prin experienta, n-ar fi decat o opera irationala, care poate amagi gratie utilizarii unor termeni vagi ce favorizeaza elaborarea de teorii arbitrare si nu stiintifice [...].

In schimb, daca refuzam sa vedem in cultura doar o expresie irationala a intereselor si pasiunilor, daca recunoastem posibilitatea unei discutii rezonabile in domeniul valorilor, nelimitand-o la studiul celor mai potrivite mijloace de infaptuire a unor scopuri egoiste, va trebui sa admitem ca evaluarile si justificarile noastre merita luate in serios si examinate critic. Or, aceste justificari si critici nu se pot concepe decat in functie de argumentele in masura sa le sustina sau sa le rastoarne. Argumentarea fiind o forma de rationament fara de care viata spiritului si statornicirea unei comunitati umane se vadesc cu neputinta, este cazul, pare-se, ca inauntrul logicii sa se rezerve un loc si teoriei argumentarii, alaturi de cel acordat teoriei demonstratiei, elaborata de logica formala." (Ch. Perelman, Argumentation, in Encyclopaedia Universalis)
Full transcript