Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Untitled Prezi

No description
by

Gabriel Burete

on 21 June 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Untitled Prezi

Mecanisme de transmisie a politicii monetare
Politica monetară
Mecanisme de transmisie a politicii monetare
Analiza mecanismelor de transmisie a politicii monetare în România
Concluzii
Alina Lidia Ionică
Canalul ratei dobânzii
Canalul preţurilor altor active
Canalele creditului
Obiective
Strategii
Evoluţia politicii monetare a BNR
Este reprezentată de un ansamblu de acţiuni prin intermediul cărora autorităţile monetare acţionează asupra cererii şi ofertei de monedă.
Se bazează pe relaţia dintre
ratele dobânzii
cantitatea de monedă
Stabilitatea preţurilor
Stabilitatea financiară
Asigurarea unei ocupări cât mai mari a forţei de muncă
Reglarea cantităţii de monedă disponibilă în economie
Asigurarea echilibrului balanţei de plăţi externe
Convenţionale
Neconvenţionale
ţintirea directă a inflaţiei
ţintirea unei agregatelor monetare
ţintirea cursului de schimb
angajamentul privind orientarea politicii monetare (policy duration commitment)
relaxarea cantitativa (quantitative easing)
relaxarea calitativa, sau relaxarea creditului (qualitative easing, credit easing)
1990-'92 menţinerea cursului de schimb pentru controlarea inflaţiei
1992-'94 ţintirea bazei monetare
1997 liberalizarea cursului de schimb şi a pieţei valutare, continuarea procesului de restructurare a sectoarelor nerentabile, liberalizarea preturilor şi reducerea subvenţiilor
2000-2004 ameliorarea ratei inflaţiei, ratei dobâanzii şi a cursului de schimb
2005 ţintirea directă a infaţiei
2008 operaţiuni de injecţie monetară; BNR devine creditor al sistemului bancar
2009 operaţiuni repo cu scadenţă de o lună; operaţiuni reverse repo
2013 rata dobânzii menţinută la 5,25%, menţinerea nivelurilor rezervelor minime obligatorii
Sunt reprezentate de mijloacele prin care autorităţile monetare influenţează economia reală.
Alegerea şi impactul acestora în economie sunt în strânsă corelaţie cu tipul, starea, structura şi trăsăturile economiei.
Este reprezentat de mecanismul de transmisie a modificarilor ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară către ratele dobânzilor practicate de bănci pentru clienţi.
M
rd
I
Y
accent pus pe rata dobânzii reală şi nu pe cea nominală
Canalul cursului de schimb
M
rd
Cs
Ex
Y
M
rd
Cs
Im
Y
Canalul cursului acţiunilor
- se bazează pe variaţiile preţurilor acţiunilor la modificări ale masei monetre
Coeficientul Q a lui Tobin
- raportul dintre valoarea de piaţă a firmei şi costul de înlocuire al capitalului
Efectul averii
- operatorii economici îşi optimizează consumul pe parcursul timpului în funcţie de resursele disponibile
M
Pa
Q
I
Y
M

Pa
avere
consum

Y
Canalul preţului locuinţelor şi al terenurilor
- aplicarea teoriei coeficientului Q şi teoria averii pe piaţa locuinţelor şi a terenurilor
- se bazează pe imperfecţiuni ale pieţei (care apar din cauza implicărilor guvernamentale în piaţa privată sau a unor fenomene de asimetrie informaţională
- subliniază rolul sistemului bancar în cadrul sistemului financiar
Canalul creditului bancar
- derivă din importanţa sistemului bancar în cadrul sistemului financiar
- modul de funcţionare al acestui canal poate fi descis astfel:
M
depozite bancare
credite bancare
I
Y
Canalul bilanţier
- este generat de asimetria informaţională
M
Pa
selecţia adversă, riscul moral
creditare
I
Y

Canalul lichidităţii gospodăriilor
- se focalizează pe cheltuielile de consum, în mod special pe cheltuielile vizând locuinţele şi bunurile de folosinţă îndelungată
M
Pa
Active financiare
Probabilitatea apariţiei problemelor financiare
ch. cu bunuri de folosinţă îndelungată şi locuinţe
Y
studiu de caz
Scopul acestei lucrări este de a caracteriza mecanismele de transmisie a politicii monetare în România, în perioada 2007-2013, după implementarea ţintiri directe a inflaţiei.
Seriile de date utilizate sunt: inflaţia sub forma indicelui preţurilor de consum (IPC), PIB reprezentat de producţia industrială lunară, ROBOR3M exprimată ca medie lunară, cursul de schimb mediu lunar.
Modele cu vector autoregresiv (VAR)
Un model VAR permite tratarea simetrică a tuturor variabilelor din model.
S-a impus în studiile macroeconomice încă din anii '70, principalul său promotor fiind Christopher Sims.
Scopul analizei de tip VAR: evaluarea efectelor diverselor şocuri asupra variabilelor din sistem.
Estimarea modelului VAR: [IPC, PROD, CURS, DOB, M2]
Staţionaritatea
Urmăreşte să determine dacă o serie îşi schimbă sau nu proprietăţile în timp
Testarea seriilor în vederea determinării ordinului de integrare: testul Augmented Dickey-Fuller
În urma testării datelor cu ADF, cu lag de 1, cu o probabilitate de 1%, s-au obţinut următoarele: IPC, producţia industrială sunt staţionare în nivel I(0). Cursul de schimb, rata de dobândă şi M2 sunt staţionare în prima diferenţă
Alegerea numărului de lag-uri
Este importantă pentru că trebuie să surprindă dinamica sistemului fără să consume grade de libertate.
Alegerea numărului de lag-uri se bazează pe criteriul minimizării erorii de producţie finale, Akaike, Schwartz şi Hannan-Quinn.
Rezultatul testului: se selectează 1 lag.
Testul pentru existenţa cointegrării (testul Johansen)
Se identifică un număr de 5 ecuaţii de cointergrare.

Aceste rezultate, coroborate cu cele ale testelor de staţionaritate arată că poate fi estimat un VAR cu variabile exprimate in niveluri.
Testarea stabilităţii VAR
Un VAR este stabil dacă efectele şocurilor asupra variabilelor din sistem se diminuează până la epuizare, după o perioadă de timp
Diagnosticul termenilor reziduali
Termenii reziduali (erorile) reprezintă zgomot alb (white noise) - sunt complet aleatorii:

au o distribuţie normală
au o variaţie constantă (prezintă homoskedasticitate)
nu sunt autocorelate
Funcţia de raspuns la şoc (FRS)
Descrie efectul unui şoc administrat unei variabile asupra valorilor viitoare ale fiecărei variabile din sistem
Urmăreşte traiectoria acestui efect în timp, la diferite orizonturi
Creşterea producţiei nu a declanşat presiuni inflaţioniste
deprecierea monedei naţionale declanşează o creştere în IPC, care dispare după 8 luni
Creşterea agregatelor monetare determină o creştere în IPC, răspuns ferm şi semnificativ pentru M2
Funcţia de impuls-răspuns pentru IPC
Funcţia de impuls-răspuns pentru producţia industrială
o creştere a ratei dobânzii determină o descreştere în IPC, cu efecte semnificative după aprox. 1 an
deprecierea monedei naţionale determină o creştere pe termen scurt a producţiei industriale
producţia industrială scade pe termen scurt la un şoc în IPC, care e însă absorbit şi devine insignifiant după câteva luni
o creştere a ratei dobânzii determină o scădere a producţiei industriale pe termen mediu şi lung, probabil prin canalul creditului
producţia industrială nu este stimulată semnificativ de un şoc în M2
moneda naţională se apreciază datorită unui şoc în producţia industrială
rata dobânzii nu afectează rata cursului de schimb
Funcţia de impuls-răspuns pentru rata dobânzii şi cursul de schimb
moneda naţională se depreciază la 4-6 luni după un şoc în IPC
rata dobânzii creşte ca urmare a deprecierii monedei naţionale
rata dobanzii nu prezintă un răspuns puternic la şocuri în celelalte variabile
BNR a reuşit să ghideze evoluţia şi răspunsul IPC la un şoc al cererii. Banca Naţională a permis un curs de schimb flotant.

Nu se observă o eficientizare a canalului ratei dobânzii după implementarea ţintirii directe a inflaţiei, nici agregatele monetare neavând rezultate semnificative.

Rezultatele analizei denotă faptul că BNR a reuşit să controleze cu succes mecanismele de transmisie în perioada analizată. Strategia aleasă s-a dovedit a fi cea potrivită, mai ales că aliniază România cu cadrul folosit de BCE.

Full transcript