Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Delta Dunării

Prezentare Prezi
by

Nina Gheorghe

on 10 February 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Delta Dunării

photo credit Nasa / Goddard Space Flight Center / Reto Stöckli Delta Dunării Cu cele peste 5.000 de specii de plante şi animale, Delta Dunării este a treia zonă din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea după Bariera de Corali, Australia, şi Arhipelagul Galapagos, Ecuador. DELTA DUNĂRII singura deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei, parte a Reţelei internaţionale UNESCO, constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii, cu cele 30 de tipuri de ecosisteme şi circa 5.380 de specii inventariate până în prezent, 284 dintre specii, conform Institutului Naţional Delta Dunării, fiind noi pentru România, iar alte 39 fiind noi pentru ştiinţă.
În Delta Dunării se întâlneşte cea mai mică densitate a populaţiei din România, un locuitor la 30 de hectare, 87 la sută din locuitorii ei fiind români, 10 la sută - ruşi lipoveni, 2 la sută ucraineni, iar 1 la sută - alte etnii. Singurul oraş din Delta Dunării, Sulina, care are port atât la Dunăre, cât şi la Marea Neagră, este urbea situată la cea mai joasă altitudine din România şi este totodată cel mai însorit teritoriu al României. Stufărişurile ocupă 1.750 kilometri pătraţi, iar Delta Dunării este cea mai mare suprafaţă compactă de stufăriş de pe glob. aldrovanda otrăţelul de baltă Printre curiozităţile Deltei, un loc aparte îl ocupă cele două plante carnivore, otrăţelul de baltă şi aldrovanda. Printre plantele din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării care atrag atenţia turiştilor se numără şi Noctiluca Miliaris. Pescarii din complexul Razim-Sinoe şi cei din Sfântu Gheorghe spun că, dacă în anumite perioade din an, te scalzi noaptea în unele zone din Marea Neagră sau din complexul Razelm, când ieşi din apă corpul îţi este fosforescent. Fenomenul este denumit “lumânarea de mare”. Cel mai mare fluture identificat în Deltă este ochi de păun de noapte, care are o anvergură a aripilor de 18 centimetri . Cea mai puţin longevivă insectă din Deltă este libelula care trăieşte cel mult două zile, în acest timp ea nu se hrăneşte, ci doar se înmulţeşte. morun Cel mai mare peşte a fost un morun de 882 kg, fiind pescuit în 1980 la Sfântu Gheorghe, iar cel mai mic peşte, cu o lungime de 3,2 centimetri, se întâlneşte la Gura Portiţei. Peştele cu cea mai lungă migraţie care poate fi văzut în Deltă este anghila. Exemplarele din această specie străbat în şase luni 8.000 km până în Marea Sargaselor, unde se reproduc la o adâncime de 400 de metri şi apoi mor. Puietul ajunge inclusiv în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării după 3-4 ani. Letea Singurele păduri de nisip din România se întâlnesc doar în Delta Dunării, în pădurile Letea şi Caraorman putându-se întâlni liane ale căror lungimi pot ajunge până la 25 de metri În pădurea Caraorman, în locul numit “Fântâna Vânătorilor”, se întâlneşte cel mai bătrân stejar. Are circa 400 de ani, un diametru de 3,8 metri şi este cunoscut ca 'Stejarul îngenuncheat' Unul dintre cei mai lungi şerpi din Europa, cunoscut sub numele de “şarpele rău”, trăieşte în zonele din apropierea Deltei Dunării şi este specie protejată la nivel european. Lungimea lui poate ajunge la 1,8 metri, fiind totodată una dintre speciile cele mai agresive, dar a cărei muşcătură nu este veninoasă. Cea mai periculoasă specie este vipera de stepă, care se găseşte în populaţii numeroase în Sfântu Gheorghe şi pe grindul Perişor. Muşcătura viperei de stepă din Rezervaţie este însă mai puţin veninoasă decât cea a celorlalte specii de vipere europene. Cele mai longevive vietăţi din Deltă sunt speciile de broască ţestoasă de apă şi cele de uscat, durata lor de viaţă fiind de circa 120 de ani. Vulturul codalb este cea mai mare specie de pasăre răpitoare din Delta Dunării, anvergura aripilor sale ajungând la 2,5 metri. Pe următorul loc într-un top al celor mai mari păsări din Deltă se plasează pelicanul creţ, specie protejată la nivel european. Anvergura aripilor sale este de circa 320 cm , are o greutate de 13 kg şi o lungime de 170 cm. Cea mai mică pasăre din România este ochiul boului şi se poate întâlni în Deltă. Are până la 10 cm lungime, o anvergură a aripilor de până la 17 cm şi o greutate de până la 13 grame. Cel mai mare mamifer din Deltă este mistreţul, care poate ajunge la o greutate de 200 kg. Cel mai mic mamifer din Deltă este chiţcanul. Delta Dunării este, totodată, cea mai mare suprafaţă reconstruită ecologic din Europa şi tot aici, la Gura Portiţei, Sfântu Gheorghe şi Sulina, se pot vedea cele mai sălbatice plaje din România. PREZENTARE REALIZATĂ DE





GHEORGHE AURELIA NINA
Full transcript