Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Stilurile functionale ale limbii Romane

No description
by

Romeo Popa

on 16 June 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Stilurile functionale ale limbii Romane

Stilul oficial
A. STILUL JURIDIC CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constituţia, Codul penal, Codul muncii etc), texte elaborate de organul judiciar. CARACTERISTICI ALE STILULUI: -funcţie referenţială; -enunţuri cu formă impersonală -conţinut normativ; -enunţuri clare, lipsite de ambiguitate; -folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definiţi; -folosirea clişeelor formale; -utilizarea unor clişee care indică atitudinea necesară (se completează cu majuscule, se scrie numai în chenarul albastru, se va completa, se scrie cu litere de tipar etc); -respectă proprietatea termenilor; -foloseşte terminologia de specialitate; -foloseşte neologisme; -în raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ; -conform relaţiei E-R (emitator-receptor)beneficiar. Emiţător - specializat, adică organul legislativ; în acest tip de text, emiţătorul dă receptorului instrucţiuni în legătură cu modul în care trebuie înţeles textul.
Stilul artistic
Stilul colocvial
A.DEFINITIE : Acest stil se foloseste în relatiile de familie în viata de zi cu zi; foloseste formule de adresare;utilizeaza si mijloace non-verbale ; nu respecta întotdeauna normele limbii literare; foloseste expresii si termeni argotici; se caracterizeaza prin degajare,simplitate
B.CARACTERISTICI: Cîteva caracteristici ale acestui stil: recurge la mijloace nonverbale: gesturi si mimica; regulile si normele sunt frecvent încalcate; presupune relaxarea si naturaletea comunicarii.
CARACTERISTICI ALE STILULUI
1. Corectitudine: din punct de vedere gramatical şi lexical, textul este corect alcătuit.
2. Subiectivitate: opiniile despre relaţia profesională şi cea de prietenie dintre autorul I.C. şi I.Slavici. Subiectiviatea este marcată şi prin expresiile participării afective. 3.Accesibilitate: limbajul este accesibil 4.Proprietatea termenilor: termenii sunt folosiţi cu sensul propriu, denotativ.
Stilul stiinţific
1. Stilul stiintific Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva; CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale. CARACTERISTICI: are functie exclusiv referentiala; trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive, argumentate; respecta proprietatea termenilor; se folosesc multe neologisme; conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ. conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata. conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul stiintific. conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte). conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru. folosirea cuvintelor monosemantice; claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei), precizie, corectitudine; utilizarea sensului propriu al cuvantului; un grad mare de tranzitivitate; fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul; PARTICULARITATI LINGVISTICE: Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide; Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului; Sintactice: Coordonarea si subordonarea; Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni. Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat practic), limbajul religios (terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva), limbajul poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive). Nota! -Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv). -Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un text stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa.
Stilurile funcţionale ale limbii Române
Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul; PARTICULARITATI LINGVISTICE: Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide; Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului; Sintactice: Coordonarea si subordonarea; Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.
Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat practic), limbajul religios (terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva), limbajul poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive). Nota! -Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv). -Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un text stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa.
Mulţumim !

Echipa de proiect : Loredana Nasue
Noni Vulpe
Popa Romeo
Marian Georgiana
Coatu Corina
Vă urăm vacanţă plăcută !
Instrucţiunile sunt realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau prin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei specializat - cel care trebuie să aplice legea, dar şi nespecializat - cel care vrea să cunoască legea. -conform efectului mesajului: Acord, fiindcă autorii sunt persoane credi-tabile în domeniul juridic. Emiţătorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde funcţia perlocuţionară este controlabilă). -conform funcţiei mesajului: informare, educare. -conform încărcăturii emoţionale a mesajului: neutru, prohibitiv. PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE
Lexicale:terminologie specifica Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Substantive abstracte; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale. Sintactice:Coordonare sisubordonare; - constructii infinitivale; -fraze coordonate; Stilistice:clisee; -elipsa, verbele copulative; -fara figuri de stil si digresiuni.
B. STILUL ADMINISTRATIV CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrativ. CARACTERISTICI ALE STILULUI: • enunţuri cu formă impersonală • conţinut normativ • enunţuri clare, lipsite de ambiguitate • inventar lexical cu termeni clar definiţi • prezenţa clişeelor • respectă proprietatea termenilor • foloseşte terminologia de specialitate • are un număr mai mare de formule fixe decât stilul juridic (cerere, telegramă etc.) • obiectiv şi impersonal • accesibil, clar şi precis • conform relaţiei E-R beneficiar. Emiţător - specializat adică organul legislativ. Receptorul este de obicei specializat - cel care trebuie să aplice legea. • conform efectului mesajului:
Acord, fiindcă autorii sunt instituţii creditabile în domeniul administrativ, (act oficial) Notă! în cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizează acordul/ dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare. • conform scopului: funcţie conativă. • conform încărcăturii emoţionale a mesajului: neutru, prohibitiv. PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE Lexicale:Terminologie specifică: adeverinţă, adresă, cerere, certificat, domiciliu, dosar indemnizaţie Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale. Sintactice: - constructii infinitivale; -fraze coordonate; Stilistice -fara figuri de stil
STILUL BELETRISTIC: Definiție: este stil al literaturii care utilizeaza imagini artistice, cuvinte cu sens figurat, cuvinte expresive, figure de stil, se adreseaza mai ales imaginatiei si sensibilitatii cititorului, beletristica este bogata in elemente lexicale ( arhaisme, regionalisme, neologisme, elemente de argu si jargou). Literatura (sau beletristica) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor".Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului care se foloseste in operele literare. Cuprinde: operele literare în proză, versuri şi operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile. Caracteristici ale stilului artistic: -Clasificarea stilului este artistca, -Textul este alcătuit din enunţuri cu regulile gramaticale şi semantice, - Conţinutul textului se referă la o problemă reală, din domeniul criticii literare si care incită la comentariu, - Termenii sunt folosiţi cu sensul propriu, -Sens unic (operă închisă): receptarea textului dat se face numai în sensul indicat de autor, -Contrastul dintre sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor (în special în poezie, prin modul neobişnuit în care se folosesc cuvintele), -Originalitatea şi inovarea expresiei, -Bogăţie lexicală , -Sensuri multiple ale aceluiaşi cuvânt, -Amesteca elemente din toate stilurile funcţionale, dar şi din afara limbii literare istic;
Folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente, -O mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are propriul stil, -Extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termini, Calitati generale ale stilului belletristic: Claritate: exprimarea clară a gândurilor şi a sentimentelor. Proprietăţi: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gândurilor şi sentimentelor. Corectitudine: respectarea normelor limbii în organizarea comunicării. Precizia: utilizarea riguroasă a termenilor în organizarea enunţurilor. Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară.
Pe-un picior de plai,
Pe-o gurã de rai,
Iatã vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobãnei.

“Miorita” autor: opera creată în popor (operă în versuri)
Exemple de text belletristic:
Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vietii mele.
In zadar râuri de soare
Gramadesti-n a ta gândire
Si câmpiile asire
Si întunecata mare;

(“Floare-albastra” autor: Mihai Eminescu)
Stilurile funcţonale sunt varietaţi ale limbii comune, diferenţiate între ele pron funcţia pe care o au ca mijloace de comunicare în sfere determinate de activitate. Ele însumează un număr de procente lingvistice (fonetice, morfologice, sintactice si lexicale ) menite să exprine un conţinut de idei.
Din punct de vedere funcţional, limba literară nu are un caracter unitar. În dezvoltare, ea cunoaşte variante funcţionale a căror structură specifică se stabileşte în timp. În caosecinţă, stilurile funcţionale au caracter istoric. Ele apar înt-un anumit moment din istoria limbii literare, se dezvoltă treptat şi apoi se fixează.
În limba română există cinci stiluri funcţionale :
- Stilul ştiinţific (Năsue Loredana)
- Stilul oficial (Vulpe Noni)
- Stilul publicistic (Popa Romeo)
- Stilul artistic (Coatu Corina)
- Stilul colocvial (Marian Georgiana)
Full transcript