Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Influența omului asupra biodiversității

No description
by

Zinuc Eugen

on 12 April 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Influența omului asupra biodiversității

Influența omului asupra biodiversității
VALORIFICAREA TERENURILOR OCUPATE CU VEGETAȚIE NATURALĂ
DIFRIȘAREA PĂDURILOR
Constă in tăerea arborilor și a celorlante plante de pe teritoriu inpădurite.În Moldova pădurile, inclusiv fișiile forestiere de protecție a terenurilor agricole și alte spații inpădurite, alcătuesc 325,4 mii he
Specialistii considera ca in sec. XVI suprafața padurilor alcatuia 25% din teritoriu Moldovei. In prezent suprafețele silvice ajung la circa 9%. Cu atit mai mult că sunt fragmente, ele alcătuesc pină la 800 de pilcuri razlete cu o suprafață ce variază între 5 și 1500 de hectare și au o repartiție neuniformă pe terotoriu republicii.
Conform datelor perspectivei de ameliorare pînă în anul 2025, se proconizează majorarea suprafetii silvice cu circa 175 mii de hectare, sau cu 40%.
Iată doar citiva indicatori care doemonstrează nivelul actual de influentă:
vertebratele numară 172 de specii, sau numai 37,3 din fauna republicii
35% din specii pereclitate sau vulnerabile sînt specii silvice.

Inspectoratu Ecologic de Stat
a constatat ca defrișarea ilicită a pădurilor constitue unul dintre cei mai pereculoăi factori antropici, cauzînd micșorarea considerabila a suprafeții pădurilor. Astfel, în perioada 2007-2010 volumul mesei lemnoase taiate ilegal a fost estimată la 9,5 mii metri cubi, iar prejudiciul cauzat a constituit peste 1,5 milioane de lei.
DEsecarea luncilor și îndiguirea rîurilor
Urmarea a politicii naționale de extindere a terenurilor agricole prin orce mijloace, in perioada anilor 1960-1970 a inceput o companie ecologică dezastruoasă desecare a zonilor umende, în special a luncilor rîurilor. Proces care impiedică revarsarea apei în lunci în timpul viitorilor de toamnă si primavară. Această activitate s-a soldat cu dispariția balților tuturor rîurilor mici- Răut, Bîc, Cogilnic, Botna, Ichel etc.
În consecințe, flora și fauna de luncă și de baltă au fost vaduvite de specii inportante, ceea ce a dus atit la scaderea diversitații, cît si la micșorarea densitații speciilor. Datorină acestor acțiuni în prezent 28 de specii de plante sunt pe cale de dispariție, iar sub ocrotirea statului au fost luate 25 de sectoare(647,7 ha) cu vegetație de luncă și de stepă. Desecarea și diguirea au prejudiciat diverse animale. Astfel , fauna ecositemelor vizate include doar 88 de specii (23,2% din speciile republicii). Aceste ecosisteme nu mai sunt populate de vidra, acvila-de-stepă, cocorul-mic, dropie, eretele-alb. S-a micșorat considerabil numarul erețelui-vinat, cristeiului-mic, nagițului, țiganusului, confudacului-mic etc.
poluarea ecosistemer naturale si agricole
În Republica Moldova, acest proces s-a intensificat mai ales in perioada anilor 1970-1980.
Cauzile care au determinat agravarea situației sînt:
pesticidele fiind spalate de pe cîmpurile agricole,au patruns inpreuna cu apa de ploie, in ecosistemele naturale- lunci, păduri de lunca,rîuri,lacuri;
deșeuri industriale, care au intoxicat aerul, solul si apele;
dejecțile de la complexul animalier sau rezidurile prelucrarii materiei prime;
apele menajere
Intensitatea poluarii în ultimii ani s-a redus datorita stagnarii temporare a economiei naționale, aceasta problemă ramîne înca foarte acută.
În cadrul acestei teme se va face referire numai la Republica Moldova.
Orice spatiu natural, inclusiv cel populat de către om, se caracterizează printr-o anumita biodiversitate.
După cum se știe, specia umană este fiinta cu cel mai mare intelect de pe Terra. Dar aceasta nu înseamna că si atitudinea sa față de ființele vii este tot atît de rensponsabilă. Pare paradoxal, dar așa s-a intîmplat ca omul, de-a lungul evoluției sale, din ,,ființa influențata de mediu'' s-a transformat in ,,factor de influenta asupra mediului,, inclusiv asupra biodiversiei acestuia. Acest factor uma cu inpact negativ asupra naturii mai este numic factori antropici
Tăerea ilicită a pădurilor, braconajul, colectarea plantelor rare, distrugerea locurilor de cuibarire a pasarilor etc. Sunt exemple de acțiuni antropice asupara naturii.
Aceste acțiuni negative se pot realiza in trei nivele:
al biodiversitatii -diversitatea organizmelor;
al biotopurilor- mediu de viata al comunitaților de organizme (biocenoza);
al ecosistemelor- sisteme formate de biocenoze si biotopurilor lor,
Ficare țara , pentru a dimenua inpactul factorului antropic asupra biodiversitatii, îsi elaboreaza o Strategie nationala de conservare a biodiersitații. În Republica Moldova un asemenea document a fost adoptat in anul 2001.
Principalii factori antropici cu inpact asupra biodiversitații țarii noastre sunt:
valorificarea terenurilor ocupate cu vegetația naturala;
defrișarea padurilor;
desecarea luncilor si diguirea rîurilor;
poluarea ecositemelor naturale și agricole;
A condus la efectuarea ecosistemelor de stepă. Actiudea de a transforma arile cu vegetație spontana în terenuri agricole a fost atît de intensa, incît astazi in republica circa 90% din ele sînt distruse. Ecosistemele de stepa s-au mai pastrat doar sub forma de sectoare razlete(0,5-300 ha) in stepa Bălțiului si in cea a Bugeacului și ocupa circa 56 mii de hectare, sau 1,92% din teritoriu național. În prezent întreaga gamă de asociații vegetale de stepă (circa 135) au ramas doar 69.
Full transcript