Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Romania intre Orient si Occident

No description
by

Posta Catalin Cristian

on 10 December 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Romania intre Orient si Occident

România între Orient şi Occident
Indentitate culturală
Prima mare sinteză a acestor elemente s-a realizat în cadrul culturii și civilizației bizantine, continuată prin culturile sud-est-europene ,,Bizantul de după Bizant", astfel cultura noastră este definită ca fiind una de reper , o cultură de sinteză după cum spunea Alexandru Duțu. Istoricul Neagu Djuvara ne vorbește despre ,,aculturație" (ansamblul de trăsături comune identificate într-un spațiu multicultural), considerată dimensiunea fundamentală a culturii noastre.
,,Homo balcanicus" oscilează permanent între Orient și Occident. De aici rezidă tragismul condiției omului balcanic, despre care, Ivo Andric, mare prozator bosniac afirma: ,,Asta-i soarta omului din Levant, căci el e pulbere umană vânturată între Orient și Occident, care nu aparține nici unuia, nici altuia, dar e călcat în picioare și de unul și de celalalt " . Omul balcanic definindu-se esențial ca un ,,homo duplex".
Umanismul a reprezentat o primă etapă de integrare a Sud-Estului în marile curente culturale europene. Secolul al XVII-lea => veacul receptării culturii antice’’ (D. Curticapeanu) se pune problema identităţii culturale.
Apar cărturari, autori de scrieri latine (Nicolae Milescu, sau fraţii Greceanu).
Umanismul românesc s-a format în epoci diferite. În Transilvania apare încă din a doua jumatate a secolului al XV-lea, cel mai preţuit cărturar fiind Nicolaus Olahus prieten cu Erasmus din Rotterdam.



Reprezentanţi
Dimitrie Cantemir adevărat ,,uomo universale’’ principe renascentist, erudit cărturar aflat la confluenţa umanismului cu iluminismul.

Dimitrie Cantemir
Miron Costin, figură emblematică a Renaşterii româneşti, scrie,,De neamul moldovenilor " , o lucrare cu caracter polemic dupa cum mărturisea în ,,Predoslovie către cititoriu’’ pentru a combate ,, ocarile şi basnele’’ (născociri) celor trei copişti ai cronicii lui Ureche, potrivit cărora moldovenii ar fi urmaşii ,,tâlharilor’’ din temniţele Romei, exilaţi de Traian în Dacia. Lucrarea a rămas neterminată, din pricina ,,cumplitelor vremi’’.
Miron Costin
Grigore Ureche e memorabil prin Letopisețul ţărâi Moldovei prin lucrarea „Românii, câţi se află locuitori în Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramoroșu, de la un loc sunt cu moldovenii şi toţi de la Ram se trag”.
Un portret exemplar rămâne cel al domnului Ştefan cel Mare, adevărată efigie de aur amintind de portretele realizate de Titus Livius. D.H.Mazilu observă că Ureche proiectează moartea domnului în plan mitic, în Panteonul românesc:
,,citând memoria neamului ce îşi plânge părintele, cronicarul îl sanctifică pe voievod’’.
Grigore Ureche
În 1536 Nicolaus Olahus, punea în circuitul umanismului european idei referitoare la identitatea naţională a românilor, scriind în ,,Hungaria’’: ,,românii se spune că sunt colonii romane’’.
În linia influenţei bizantine, la cronicari se manifestă încă puternic concepţia teologică Mazilirea unui domn se datorează ,,osândei şi maniei lui Dumnezeu’’, tot aşa cum
,, cu voia Domnului’’ un altul urca pe tron sau îşi apăra ţara de vrăjmaşi.

Tradiţionalismul se defineşte în opoziţie cu modernismul şi în raport cu tradiţia, exprimând ataşamentul excesiv faţă de specificul naţional, tradiţie şi dimensiunea spirituală religioasă, fiind mai degrabă ,,un program decât o sensibilitate reală’’, după aprecierea lui N. Manolescu.
Ideile tradiţionaliste trebuiesc raportate la romantismul românesc paşoptist, acesta descoperind valorile folclorului şi ale istoriei. În aceasta direcţie orienta M. Kogălniceanu literatura de la 1848.
Creaţia lui M. Eminescu este punctul de plecare pentru mişcările tradiţionaliste din perioada 1900- 1918, anume : sămănătorismul şi poporanismul.
În perioada interbelică, ideile tradiţionaliste au fost promovate de ,,gândirism’’ , numit şi ,,ortodoxism’’, mişcare literară (treptat politizată), dezvoltată în jurul revistei ,,Gândirea’’ şi al mentorului său , Nichifor Crainic.
În studiul ,,Sensul tradiției’’, publicat în 1929, N. Crainic trasează programul direcției literare.
Tradiționaliștii gândiriști își propun să surprindă în operele lor nu numai istoria și folclorul românesc , ci și dimensiunea ortodoxa, afirmând că : ,,peste pământul românesc noi vedem arcuindu-se coviltirul de azur al bisericii ortodoxe’’. N. Crainic militează pentru un misticism creștin autohton. El nu vorbește despre un Iisus al crestinilor, ci despre un ,,Iisus din țara lui’’.

În perioada de început , au publicat în revista ,,Gândirea’’ scriitori ca : T. Arghezi, L. Blaga, G. Călinescu, dar când direcția literară se va îndrepta fără echivoc înspre politicul reacțonar, acesția vor întrerupe colaborarea.


Cultura română modernă începe în sec. al XIX-lea, prin receptarea modelelor culturale apusene, dar implicit respectând şi elementele de identitate naţională. Sincronizarea cu paradigma europeană cunoaşte trei etape :
-momentul paşoptismului, care stă sub semnul culturii franceze şi germane (Herder) ;
- momentul junimist, marcat de cultura germană (Hegel) ;
- momentul interbelic, interferenţă între tradiţionalismul spiritualizat, ortodoxist şi modernism.

Influența culturii franceze a fost decisivă pentru sincronizarea Principatelor cu spiritul european. Directă sau mediată de cultura neogreacă, concurată de modelul german, influența franceză precipită la nivelul ideilor politice, administrative și în drept.
Apelul romantismului la mit, la folclor, la recuperarea izvoarelor
traduce mutația de la un ,,cosmopolis european, enunțat de iluminiști în veaculal XVIII-lea la ,,Europa patriilor’’, caracteristică secolului al XIX-lea.
Începând cu ultimele decenii din secolul al XIX-lea, influențele germane și engleze estompează modelul oriental și fac posibilă deschiderea mai pregnantă înspre modelul occidental.

Pentru poeții epocii, modelele clasice au fost: Ovidiu, Petrarca, Florian, Voltaire, iar cele romantice: Ossian, Young, Volney sau cu aceea a lui Lamartine .

La nivel doctrinar, lui Mihail Kogalniceanu îi revine meritul de a configura programul romantismului românesc prin articolul ,,Introducție’’, publicat în revista ,,Dacia literară’’. Carturarul fixează patru coordonate ale romantismului romanesc.



În perioada interbelică, discuțiile despre Orient-Occident se transferă în planul polemicii modernism-tradiționalism.
Arta secolului XX a luat naștere printr-o continuitate a elementelor neoclasice și neoromantice, tradiționaliste. Tot in secolul XX apare gândirea filosofică, politică, literatura, creația statistică și științifică.


În Moldova şi Ţara Românească, mişcarea umanistă se afirmă la sfârşitul secolului al XVI-lea, datorită cărturarilor care s-au format în Polonia, Italia sau Constantinopol (Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir).
Spre deosebire de cronicari, care explică fenomenul istoric prin voinţa lui Dumnezeu, Cantemir spune:
,, Nici un lucru fără pricină să se facă nu poate.”, ,,suntem urmaşii unui popor care a creat o civilizaţie şi o cultură clasică”.
Umanismul românesc este legat de istoriografie: istoricul, cel care recuperează segmente ale trecutului (Gr. Ureche) şi memorialistul, cel care interpretează evenimentele trăite (Miron Costin, Ion Neculce).
=> consemnarea istoriei neamului şi punerea acestor scrieri în circuitul european.
Umanismul românesc se caracterizează prin

preocuparea fixării coordonatelor originii latine a poporului şi limbii
dorinţa de reconstituire a moştenirii istorice şi culturale
susţinerea continuităţii elementului român pe teritoriul Daciei
Istoriografia românească denumeşte generic perioada dintre 1820-1870 "perioada paşoptistă". În fapt, paşoptismul a constituit un moment important în procesul de sincronizare cu Europa Occidentală.
Inexistenţa unui clasicism autentic românesc a făcut posibilă coexistentă între iluminism și romantism, clasicism și preromantism, fapt explicabil și prin presiunea modelelor europene, dar și prin situația deosebită în care se afla literatura română obligată să-și afirme identitatea natională, dar și dornică de sincronizare. De aceea romantismul românesc va avea o fizionomie aparte, ilustrând mai degrabă ,, al doilea romantism’’- ,,Biedermaier’’ [V. Nemoianu].
Modernismul reprezintă o manifestare artistică amplă, opusă tradiționalismului, moderniștii marchează ruptura din trecut, refuză ideea de frumos și perfecțiune.
Modernismul lovinescian avansează două teze fundamentale: teoria imitației și teoria autonomiei esteticului.
Criticul consideră că sunt necesare câteva mutații în plan tematic și estetic: trecerea de la o literatură cu tematică rurală la o literature de inspirație citadină, dezvoltarea prozei subiective, evoluția poeziei de la epic la liric, intelectualizarea prozei și a poeziei.
Reprezentanții Traditionalismului interbelic sunt :
Ion Pillat
,,Pe Arges în sus’’
Vasile Voiculescu
"Poeme cu îngeri"
Adrian Maniu
„Figurile de ceară"
Tradiţionalismul interbelic se caracterizează prin
Negarea mişcărilor de înnoire
Promovarea unei izolări faţă de experimentele moderne, in toate palierele societății
Inspiraţia din mitologie, folclor, din mitologia creştină, în scopul promovării ,,românismului’’, care împleţeşte ,,atat pământul, cât şi cerul ortodox al spiritualităţii româneşti’’, după cum scria N. Crainic. Putem vorbi astfel de un ,,tradiţionalism spiritualizat’’.
Iluminismul
Iluminismul în Transilvania: a fost pe de o parte activitatea corifeilor Școlii Ardelene și religia greco-catolică pe de altă parte.
Mișcarea ideologico-politică și cultural-litarară a românilor din Transilvania, cunoscută sub numele de Școală Ardeleana, care l-a avut că precursor pe episcopul Ioan Inocențiu Micu-Klein.

Ioan Inocențiu Micu-Klein ( 1692 - 1768 )
Reprezentanți ai Iluminismului

Cei mai importanți reprezentanți ai Iluminismului în Transilvania sunt Gheorghe Șincai, Samuil Micu, Petru Maior și Ion Budai-Deleanu, numiți corifeii Școlii Ardelene.
Gheorghe Șincai (1754 - 1816)

Samuil Micu (1745 - 1806)
Petru Maior (1756 - 1821)
Ioan Budai-Deleanu (1760 - 1820)
"Lexiconul românesc-latinesc-unguresc-nemțesc"
"Elementa lingua daco-romaniae sive valachicae "
"Disertație pentru începutul limbii române "
"Țiganiada"
Prin scrierile lor istorice, aceștia se situează pe linia tradiției umaniste, dezvoltând tezele fundamentale cu privire la romanitatea, unitatea și continuitatea poporului român.

Cele mai importante lucrări istorice ale iluminiștilor transilvăneni sunt: "Hronică românilor și a mai multor neamuri" de Gheorghe Șincai, "Istoria pentru începutul românilor în Dachia" de Petru Maior și "Istoria și lucrurile și întâmplările românilor" de Samuil Micu.

Reprezentanții Școlii Ardelene au adus argumente istorice, filologice și demografice privind originea latină a limbii și poporului român, continuitatea și unitatea sa etnică , punându-se astfel bazele lingvisticii românești.
În domeniul lingvistic, iluminiștii au preluat de la umaniști ideea latinității limbii române.
În această epocă s-a pus problema adoptării alfabetului latin în locul celui chirilic, a fixării normelor gramaticale ale limbii, a îmbogățirii vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice.

Școala Ardeleană
Școala Ardeleană cunoaște două direcții
Prima are un pronunțat caracter iluminist urmărind emanciparea poporului, mai ales a țăranilor.
S-au înființat numeroase școli în limba română (Gh. Șincai a înființat aproximativ 300 școli), s-au scris abecedare, aritmetici, catehisme, cărți, manuale de economie etc.
Cea de-a două direcție e erudită și cuprinde tratate de filologie și istorie. Școala Ardeleană a creat și un climat favorabil literaturii. Ion Budai-Deleanu, cel dintâi mare poet român de talie europeană, a creat prima epopee cultă din literatură română, "Țiganiada".
Cât de frumos scria marele Mircea Eliade, suntem ,,Între Orient și totuși în Occident", iar noi am ales să urmăm exemplul occidental. După cum bine știm evenimentele noastre istorice au fost mereu strâns legate de Europa, iar dacă momentul Yalta nu ar fi decis alungarea României din Familia europeană, poate istoria noastră era altfel, adică probabil nu am fi intrat în sfera de influență a comunismului.

http://www.miscarea.net/carpatii-yalta-pactul.htm
Umanismul
Tradiționalism
Istoria antică a României
România la înălțime
Membrii proiectului:
Buzgău Horațiu - coordonator
Poșta Cătălin
Boloș Dan
Bura Flaviu
Reich Edvin
Cășut Cristian

Cultura romană modernă
În linia Daciei literare susține: promovarea unei literaturi originale, cu specific românesc; combaterea imitației și aplicarea principiilor valorice. În studiul “În contra direcției de astăzi în cultura româna“ Maiorescu formulează teoria “formelor fără fond“. Criticul se revoltă împotriva obiceiului de a împrumuta forme ale culturii apusene fără a le adapta la specificul național, Maiorescu acceptă sincronizarea culturii românești cu cea apuseană.
Junimismul a fost o stare de spirit, constând într-un “criticism pozitiv“.
“Junimea“ a fost o societate literar-culturală apărută în 1863 la Iași, “o adunare private de iubitori ai literaturii și ai științei“, fondată de tineri entuziaști: Titu Miorescu, Iacob Negruzzi, Petru Carp, Vaile Pogor și Theodor Rosetti. T. Maiorescu este un adevărat “spirituș rector“ al întregii epoci.
Nichifor Crainic
Revista " Gandirea"
Prima se referă la necesitatea unei literaturi originale.
A doua fixează temele literaturii romantice, istoria, natura, folclorul:
„Istoria noastra are destule fapte eroice, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și poetice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari pentru ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații.”

Revista își propune să lupte pentru unitatea limbii și literaturii tuturor românilor : “țelul nostru este ca românii să aibă o limbă și o literatură comună pentru toți”.
Revista "Dacia Literară"
Revista " Junimea Literară "
Suportul teoretic a fost asigurat de referatul primit.
Imagini (accesate în data de 02.11.2014, ora 16.11)
http://www.perfect-tour.com/images/romania_map.jpg
http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTCOPm8jdS-uYhmkBwXG4cHj7XNE8zXgqv43z4-ZwKzDcAmNord
http://www.miscarea.net/carpatii-yalta-pactul.htm
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/15246/5137979/7/cantemir4.jpg?width=500&height=736
http://www.referatele.com/files/romana/326_poze/image003.jpg
http://dragusanul.ro/wp-content/uploads/Grigore-Ureche.jpg
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6b/Ioan_Inocentiu_Micu_Klein.jpg
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Gheorghe_Sincai_-_Foto01.jpg/200px-Gheorghe_Sincai_-_Foto01.jpg
http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTGkEeWHG1kwxdBhs0g7Ye_ddtR6wZW1EY7y-Jm83hBRpr8IVYV
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/PetruMaior.jpg/200px-PetruMaior.jpg
http://t2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSWI75yRBadkhsBMQRG10t-vY8UJtRuc15YzTtyCKljV5p9o13s
http://images5.okr.ro/auctions/2010/01/17/242505005-122876-700_700.jpg
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cd/Dacia_Literara.jpg
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/7/7f/Revista_G%C3%A2ndirea_an_I_nr._1.jpg
http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcT1hMY5STN_XIKk5qA1WS0NcwaS8l3oMMWYI7vfe610Jfh24tLG
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/0/01/Ion_Pillat.jpg
http://foaienationala.files.wordpress.com/2009/11/vasile-voiculescu.jpg
http://agonia.ro/images/users/004973-m.jpg
Video ( accesate în data de 03.11.2014, ora 17.40 )
www.youtube.com/watch?v=RIXzXPjeQPc&spfreload=10
www.youtube.com/watch?v=6SO4zPxFdY0&spfreload=10

B
i
b
l
i
o
g
r
a
f
i
e
Full transcript