Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Viticultura și industria vinicolă

No description
by

Nika Guriuc

on 18 February 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Viticultura și industria vinicolă

Informații generale
Soiuri de struguri din Republica Moldova
Viticultura din Republica Moldova se caracterizează printr-o mare varietate de struguri:
Soiuri locale
Numai câteva soiuri locale pot fi încă găsite astăzi în Moldova:

Fetească Albă
- soi alb, vinurile obținute sunt seci sau demiseci, cu un conținut moderat de alcool (11.5-12%), aciditate și zahăr, și o finețe naturală

Fetească Regală
- vinuri albe, o crucișare naturală între Fetească albă și Furmint;

Rara Neagră
- soi roșu. Rara Neagră este una din componentele responsabile pentru faima vinurilor de Purcari începând cu secolul XVII, înainte ca Cabernet Sauvignon să se cultive în Republica Moldova. Această varietate este folosită ca un component important în cupajul celui mai faimos vin de Purcari, Negru de Purcari. În România este numit Băbească Neagră.

Fetească Neagră
- soi roșu. Vinul obținut poate fi sec, demisec sau dulce, cu un conținut alcoolic de circa 12-12,5%. Este un vin roșu, cu tente rubinii și o aromă de stafide negre, mai bogat și mai fin odată cu învechirea.

Plavai
- soi alb, popular în secolul XIX și la începutul secolului XX. Acum foarte rar, aproape a dispărut.
Regiunile viticole
În Moldova există patru regiuni importante producătoare de vin:

Bălți (nord)
- Zona nordica nu dispune de semnificative plantatii industriale de vita-de-vie. Acolo strugurii se cultiva in perspectiva prelucrarii in materiale primare pentru producerea coniacurilor, ca baza a vinurilor speciale alcoolizate si, partial, pentru consum in stare proaspata. In nordul Republicii Moldova viile sunt plantate in special cu soiuri albe de struguri: Aligote, Pinot, Feteasca, Traminer.

Codru (centru)
- Zona centrala in Moldova este cea mai puternic dezvoltata sub aspect economic. Aici se afla masivul principal al plantatiilor de vita-de-vie (circa 60%) si majoritatea intreprinderilor specializate atat in vinificatia primara, cat si in producerea si imbutelierea tuturor varietatilor de vin. Diversitatea teritoriala (microraionala) permite producerea in zona Codrilor a unor vinuri unice, controlabile sub aspectul provenientei. Anume aici rodesc plantatiile renumitei gospodarii Romanesti, fosta mosie a dinastiei imperiale rusesti a Romanovilor. In microzona Hancesti de peste un secol se produc, din soiurile de struguri Cabernet-Sauvignon si Merlot, vinuri rosii, a caror varietati de top nu cedeaza renumitului Chateau bordolez.

Nistreana (sud-est) care include și faimoasa zonă Purcari
- Conditiile climaterice sunt favorabile cultivarii soiurilor rosii de struguri - Merlot, Cabernet-Sauvignon si Rara Neagra, in baza carora se produc vinuri maturate cu gust armonios, complet si buchet bogat in tonalitati de marochin, coacaza neaga, viorele si stejar nobil.
La sfarsitul secolului XIX vinurile de Purcari erau solicitate in cantitati semnificative de curtea regala britanica

Comrat (sud)
- Perimetrul ei cuprinde stepa Bugeacului si extremitatea sudica propriu-zisa. Aceste doua teritorii sunt la fel de aride, dar solurile si conditiile lor climaterice au diferite caracteristici. Teritoriul aflat mai spre miaza-zi este favorabil producerii de vinuri rosii si varietati de desert. Cele mai cunoscute centre vinicole din zona respectiva sunt Comratul, Taraclia, Ciumaiul si Trifesti.

Industria vinicolă moldovenească
Industria vinicolă joacă un rol important în economia ţării. Moldova depinde mult pe vinul său şi anume industria vinului este considerată coloana vertebrală a sectorului agrar. Autorităţile moldoveneşti acordă atenţie deosebită acestei ramuri care în viziunea lor este un sector strategic deoarece 90—95% din tot volumul vinului produs merge la export, constituind astfel o mare sursă de venit pentru bugetul statului.
Viticultura și industria viticolă
O datorie importanta a statului fata de ramura vinicola este lupta cu falsificarea vinurilor si divinurilor, precum si vinurilor spumante. Astazi activitatea industriei vinicole ilegale aduce cheltuieli enorme statului.Pentru dezvoltarea ramurii vinicole trebuie de mentionat urmatoarele:
1. Restabilirea bazei materiei prime, sadirea soiurilor europene pretioase de struguri si obtinerea unor recolte de struguri la nivelul de 80-100 chent/ha. Aceasta va permite de a comercializa strugurii si vinul la preturi convenabile pe pietele de Vest si de Est.

2. Urgenta reutilare tehnologica a intreprinderilor de vinificatie primara. Astazi este imposibila producerea vinurilor calitative la utilajul invechit produs in a.1970-1980.

3. Cresterea volumelor de producere a vinurilor de calitate superioara si mai ales a vinurilor cu denumire de origine. Prioritate au vinurile rosii si cele albe cu un grad inalt de alcool (12-13 % vol.) obtinute din soiuri pure europene.

4. Perfectionarea procedeelor tehnologice si elaborarea unor noi tehnologii de tratare a vinurilor naturale in scopul asigurarii stabilitatii garantate pe un termen indelungat (2-3 ani) a vinurilor destinate exportului.
Viticultura este știința care studiază particularitățile agrobiologice ale viței de vie, în vederea satisfacerii lor, prin elaborarea și perfecționarea continuă a tehnologiilor de cultură, în scopul obținerii de recolte mari, relativ constante, de calitate superioară și eficiente în același timp. Aceasta se ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea strugurilor. Denumirea de viticultură provine din limba latină ("vitis" - viță de vie; "cultura" - cultivare, îngrijire).
Viticultura are o importanță deosebită având în considerare că vița de vie poate fi cultivată pe pante, soluri nisipoase, adică pe locuri puțin utile pentru culturile agricole.
S-a calculat că eficiența economică a viticulturii pe glob este mai înaltă decât a culturilor agricole de câmp de 10 ori.
Republica Moldova are o industrie a vinului bine dezvoltată, cu o suprafață de 148.500 hectare de vii, din care 107.800 de hectare sunt folosite pentru producția comercială. Restul de 40.700 de hectare sunt viile cultivate în sate, pe terenurile de lângă case, folosit pentru a face vin de casă. Multe familii au propriile lor rețete din struguri care au fost transmise de-a lungul generațiilor. Cea mai mare parte a producției țării de vin comercial este pentru export.
Viticultura Republicii Moldova a suferit schimbări ale producției cît și ale suprafeței în decursul anilor.
Fiind aşa o ţară mică cu climat continental şi soluri extrem de fertile, Moldova este unul din puţinii producători de vinuri din Europa, capabilă de a produce vinuri de stiluri diverse.

În Moldova sunt cîteva tipuri de vinării care se specializează în producerea vinurilor liniştite, spumante şi distilate. Aproximativ 40 de companii vinicole produc şi exportă vin îmbuteliat.
Fiind aşa o ţară mică cu climat continental şi soluri extrem de fertile, Moldova este unul din puţinii producători de vinuri din Europa, capabilă de a produce vinuri de stiluri diverse.

În Moldova sunt cîteva tipuri de vinării care se specializează în producerea vinurilor liniştite, spumante şi distilate. Aproximativ 40 de companii vinicole produc şi exportă vin îmbuteliat.
Beciuri
Beciurile Subterane Mileştii Mici

Galeriile din Mileştii Mici au o lungime totală mai mare de 200 km; care au fost introduse în Cartea Recordurilor Guinness datorită celei mai mari colecţii de vinuri din Europa. «Colecţia de Aur» numără circa 2 milioane sticle de vin armonios:“Pinot”, “Traminer”, “Muscat”, “Riesling”, “Feteasca”, “Codru”, “Negru de Purcari”, “Trandafirul Moldovei”, “Auriu”, etc.

Combinatul de vinuri de calitate «Mileştii Mici» s-a plasat bine meritat în programele turistice ale statului. Având un spirit romantic, acest beci de vin a apărut în anii 70 ai secolului trecut. Galeriile au o adâncime de 40 - 85 metri şi o lungime de 200 km. Vinurile păstrate aici sunt din roada anilor 1968 - 1991. Temperatura constantă de 12-14 С şi umiditatea de 85–95% a acestei “împărăţii a vinului” contribuie la păstrarea rezervelor strategice moldoveneşti.

Beciurile Subterane Cricova

Renumitele galerii «Cricova» au o lungime de peste 60 km.
Subteranele din var natural asigură o temperatură constantă - 12-14 grade şi umiditatea de 97-98% - condiţii optimale pentru maturarea vinurilor de marcă de calitate superioară. Astăzi Cricova este un oraş subteran.
Vinoteca din Cricova deţine peste un milion de sticle de vinuri diverse.
Tot aici se păstrează vinuri franceze, italiene, spaniole, precum şi mostre din alte ţări. Cele mai vechi sunt datate din anul 1902. Combinatul din Cricova este unicul din republică care produce şampanie prin metoda clasică franceză de fermentare cu maturitate de până la trei ani.

Vinificatorii din Cricova au cucerit peste 60 medalii de aur şi argint la prestigioase expoziţii şi concursuri internaţionale. Din anul 1966 combinatul este membru al Clubului Liderilor Comerţului din Europa, care l-a apreciat la justa valoare, decernându-i premiul în domeniul de activitate şi Steaua de Aur a Calităţii.
Full transcript