Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Copy of Prezentare lucrare grad

No description
by

Laura Stefan

on 26 February 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Copy of Prezentare lucrare grad

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I
CATEGORIILE GRAMATICALE ALE VERBULUI. MODURILE.
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Lect. univ. dr. PREDA ANAMARIA
CANDIDAT: Prof. STEFAN LAURA-CRISTINA




CRAIOVA 2013
CAPITOLUL I. Studiul limbii şi literaturii
române în învăţământul primar
CAPITOLUL III. Cercetarea psihopedagogică
PLANUL LUCRĂRII
CAPITOLUL II. Stilul – probleme
de specialitate
I.1. Importanţa studierii limbii şi literaturii române în şcoală
I.2. Caracteristici psiho-pedagogice ale copiilor de vârstă şcolară mică (6/7-10/11) cu implicaţii în învăţarea limbii şi literaturii române
II.1. Introducere. Scurt istoric al stilisticii universale şi româneşti

II.2. Despre stil

II.3. Evoluţia stilurilor funcţionale româneşti
II.3.1. Cele mai vechi texte
II.3.2. Caracterizarea stilurilor din epoca veche până în pragul epocii moderne – caracter general

II.4. Receptarea textelor non-literare la clasele I-IV
II.4.1. Textul non-literar
II.4.2. Specificul abordării textului non-literar în clasele primare
III.1. Obiectivele cercetării şi ipoteza de lucru
III.2. Metodologia cercetării
III.3. Desfăşurarea cercetării pe etape şi interpretarea datelor
Sprijinindu-mă pe concepţii riguros ştiinţifice privind procesul de învăţământ şi datele predării limbii şi literaturii române la clasele I-IV, folosind experinţa dobândită în anii de activitate la clasă, în lucrarea de faţă am încercat să evidenţiez eficientizarea procesului de receptare a textelor non-literare prin utilizarea unor metode şi procedee tradiţionale şi moderne în cadrul orelor de limba şi literatura română .

Lucrarea este structurată în 3 capitole.
În primul capitol am motivat alegerea acestei teme şi am subliniat rolul şi locul disciplinei Limba şi literatura română, în ciclul primar, precum şi caracteristicile psiho-pedagogice ale copiilor de vârstă şcolară mică cu implicaţii în învăţarea limbii şi literaturii române.
Limba română poate fi considerată, în şcoală, mai mult decât o disciplină de învăţământ. Ca limbă maternă şi ca obiect de studiu, limba română ocupă locul central în ansamblul general de pregătire a elevilor, fiind principalul mijloc de comunicare şi de informare.
Însuşirea corectă a limbii române este o datorie de onoare a fiecărui cetăţean. De aici derivă imperativul care se află în faţa tuturor învăţătorilor, de a contribui prin tot efortul, la însuşirea temeinică a limbii române , ceea ce constituie o condiţie esenţială în succesul însuşirii celorlalte discipline.
De altfel scopul studierii limbii române în perioada şcolarizării obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să se integreze efectiv în contextul viitorului parcurs şcolar, respectiv profesional, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.
Mica şcolaritate este perioada în care începe structurarea caracterului, organizarea trăsăturilor caracteriale; copilul fiind capabil să-şi dirijeze voluntar conduita, să-şi fixeze scopuri în mod autonom. Acum se pun bazele dimensiunii cognitiv-morale a caracterului.
Concluzii

Spre deosebire de metodele explicativ-exemplificative, bazate pe comunicarea unor cunoştinţe gata făcute (metode care contribuie, mai degrabă, la dezvoltarea gândirii reproductive şi a memoriei), problematizarea urmăreşte dezvoltarea gândirii independente şi productive. Privind-o nu doar ca metodă de învăţământ ci ca orientare didactică şi ca principiu metodologic fundamental care direcţionează atât predarea cât şi învăţarea, am creat situaţii-problemă prin care elevii să fie nevoiţi să analizeze şi să elaboreze soluţii, în acest fel avansând procesul de învăţare.
Rezultatele înregistrate pe parcursul cercetării atât prin aplicarea testelor, fişelor de lucru şi a metodelor moderne/tradiţionale îmi permit să afirm că în urma desfăşurării acestui experiment s-a confirmat ipoteza de la care am plecat, aceea că dacă voi folosi metode şi procedee atât clasice cât şi moderne în receptarea textelor non-literare, atunci voi înregistra efecte pozitive în dezvoltarea gândirii şi originalităţii elevilor, precum şi asupra dezvoltării unor capacităţi şi comportamente ale lor.
Consider că scopul propus a fost confirmat şi că receptarea textelor non-literare se datorează în mare parte atât capacităţilor intelectuale ale elevilor, cât şi însuşirii corecte a metodelor de predare a acestor cunoştinţe.
Evaluarea a asigurat o modalitate distinctă de analiză cantitativă şi calitativă a rezultatelor învăţării pe parcursul întregii etape experimentale.
Atât metodele moderne cât şi cele tradiţionale, desfăşurate sub diverse forme, activităţile practice propriu-zise, au constituit pentru elevi o modalitate stimulativă, de antrenare la lucru, de motivare a învăţării. Jocurile didactice antrenează majoritatea elevilor, sporesc gradul de motivaţie a învăţăturii prin satisfacţiile pe care elevii le obţin prin rezultatele pozitive ale muncii lor.
Progresul elevilor este evidenţiat de creşterea gradului de realizare a obiectivelor instruirii, creşterii materializată în mărimea valorii notelor pentru nivelul de cunoştinţe şi deprinderi atins. În acest sens ilustrarea grafică este convingătoare.
Dacă la testarea iniţială elevii întâmpinau greutăţi în recunoaşterea unui text non-literar, în cazul de faţă biletul, nu sesizau ce fel de mesaj este transmis prin intermediul acestuia, cui şi în ce mod, nu identificau toate caracteristicile biletului precum şi structura acestuia, obţinându-se un procent scăzut al nivelului cantitativ şi calitativ al cunoştinţelor asimilate (83%), după etapa de intervenţie şi ameliorare prin aplicarea jocului didactic şi a problematizării, elevii au realizat un progres simţitor în dobândirea cunoştinţelor, rezultatele obţinute spunând totul (86% faţă de 83%). Aplicând şi tradiţional şi modern, învăţarea a devenit mai eficientă, elevii obţinând la testarea finală rezultate bune şi foarte bune, în procent de 100%.
Prin testele aplicate am căutat să ilustrez importanţa metodelor şi a strategiilor didactice folosite la orele de limbă şi literatură română, faptul că elevii rezolvă cu mai mult interes şi plăcere itemii care conţin în esenţă aceeaşi cerinţă dar într-o formă diferită.
În al doilea capitol al lucrării :
- am definit noţiunea de stil prezentând calităţile şi defectele acestuia;
- am prezentat evoluţia stilurilor funcţionale româneşti de la cele mai vechi texte şi caracterizarea stilurilor din epoca veche până în pragul epocii moderne;
Pentru Ion Coteanu stilistica este studiul limbii în acţiune (în sens larg), aceasta înţeleasă ca totalitate de deprinderi verbale ale unei comunităţi lingvistice constituite istoric, adăugând că stilistica este deci funcţională, mulţimea de deprinderi lărgindu-se şi îngustându-se în funcţie de vorbitori şi de necesităţile particulare de utilizare a ei. Stilistica funcţională are, în concepţia lui Ion Coteanu, ca obiect de studiu tocmai limbajele (stilurile funcţionale sau stilurile limbii): "Orice limbaj nu este decât limba căreia i se atribuie o destinaţie specială". "Din punct de vedere funcţional, stilul (limbajul) reprezintă o adecvare a schemei la ceea ce trebuie exprimat". Stilistica funcţională preconizează astfel cercetarea unor serii stilistice - limbaje - ierarhizate în primul rând după un factor social - cultural, iar la nivelul fiecărui stil, analiza unor trepte stilistice, de la general şi particular la individual.
O primã concluzie privind apariţia şi importaţa stilisticii în peisajul ştiinţelor limbii şi nu numai, ar fi aceea cã stilistica prezintã douã caracteristici principale: deschiderea cãtre alte discipline (interdisciplinaritate şi pluridisciplinaritate) şi flexibilitatea ei.
Stilurile (limbajele funcţionale ale limbii române):
Stilul (limbajul) tehnico-ştiinţific
Stilul (limbajul) administrativ
Stilul (limbajul) publicistic
Stilul (limbajul) artistic
Stilul epistolar
Stilul didactic
La finalul capitolului al II-lea am evidenţiat specificul abordării textului non-literar în clasele primare, contexte de realizare pentru clasele II-IV
(texte non-literare distractive şi utilitare)
 În procesul de receptare a textelor non-literare se regăsesc multe dintre obiectivele de referinţă specifice receptării textelor literare.
În scopul dezvoltării capacităţii de receptare a mesajelor scrise în clasele III-IV, din categoria textelor non-literare, se studiază:
reclama, informaţia din ziar, invitaţia – ca teme obligatorii;
cuvinte încrucişate, afişul, mesajul publicitar – ca teme neobligatorii (CDŞ).
Pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă, programa prevede:
exersarea scrierii funcţionale ( cu scop practic, informativ):
biletul, scrisoarea, cartea poştală - ca teme obligatorii;
jurnalul - ca temă neobligatorie (CDŞ).
Angajarea în activitate este elementul hotărâtor al multor activităţi instructiv- educative, dar atinge maximum de intensitate în cadrul muncii independente.
În al treilea capitol am prezentat demersul aplicativ realizat la clasa a III-a, în vederea eficientizării procesului de receptare a textelor non-literare prin utilizarea unor metode şi procedee tradiţionale şi moderne în cadrul orelor de limba şi literatura română .
Prezenta cercetare s-a desfăşurat la „ Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2”, Tîrgu Neamţ, în anul şcolar 2011-2012. În cercetare a fost implicată clasa a III-a A, având un efectiv de 21 elevi (14 fete şi 7 băieţi), care au constituit eşantionul experimental.

OBIECTIVELE CERCETĂRII
DESFĂŞURAREA EXPERIMENTULUI
În cercetarea realizată, utilizând un sistem de metode şi procedee, am avut în vedere atingerea următoarelor obiective :
Îmbogăţirea vocabularului elevilor (numărul de cuvinte noi);
Însuşirea conştientă şi personal-creatoare a cunoştinţelor din cadrul disciplinei limbă şi literatură română;
Cunoaşterea şi înlăturarea factorilor care blochează manifestările literare, originale, creative ale elevilor;
Cultivarea deprinderilor de a gândi, formarea obişnuinţei exprimării curente, spontane, fluente şi eficace, calităţi cerute de viaţa socială modernă;
Dezvoltarea spiritului de sinteză şi exprimarea capacităţii de analiză a unor texte non-literare;
Pregătirea elevilor pentru a se integra în activităţile didactice din clasele gimnaziale şi viaţa socială.
Prin această lucrare mi-am propus să demonstrez faptul că prin intermediul metodelor şi tehnicilor folosite, elevii claselor primare (în special elevii clasei a III-a) îşi vor îmbunătăţi în mod real capacitatea de receptare a textelor non-literare, datorită faptului că elevul devine un element activ, fiind pus în faţa unor sarcini corespunzătoare posibilităţilor sale intelectuale. Elevul se antrenează voit în realizarea lor şi participă efectiv şi afectiv la propria sa formare.
În semestrul I, după aplicarea testării iniţiale, care a avut un caracter constatativ, am urmărit transmiterea şi consolidarea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor de a identifica biletul – scurtă comunicare scrisă.

În semestrul al II-lea am aplicat metode şi tehnici diverse cu valoare formativă în stimularea proceselor psihice şi a personalităţii elevilor prevăzute în programa şcolară, pentru clasa a III-a.

Testele de evaluare sumativă de la sfârşitul fiecărui semestru au fost prelucrate statistic şi comparate cu rezultatele înregistrate în urma evaluării iniţiale, în scopul evidenţierii progresului şi a stabilirii eficienţei utilizării metodelor şi tehnicilor utilizate, în formarea deprinderii vizate .
BIBLIOGRAFIE
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Gramatica limbii române, Vol. II. Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005

Agrigoroae, Dan, Bârjovanu, Maria, Rebusuri şcolare, clasele I – IV, Editura „ADAN”, Piatra-Neamţ, 2005
Balan, Bogdan, Boncu, Ştefan, Cosmovici, Andrei, Cucoş, Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura “Polirom”, Iaşi, 1998

Barbu, Marian, Gheorghe, Alexandru, Metodica predării limbii şi literaturii române în ciclul primar, Editura “Gheorghe Alexandru”, Craiova, 2006

Bărboi, Constanţa, Boatcă, Silvestru, Popescu, Marieta, Limba şi literatura română, Ediţia a III-a (revizuită şi îmbunătăţită), Editura “Recif”, Bucureşti, 1994

Chivu, Gheorghe, Costinescu, Mariana, Frâncu, Constantin, Gheţie, Ion, Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), Editura Academiei, Bucureşti, 1997

Chivu, Gheorghe, Limba română de la primele texte până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Editura
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000

Cosmovici, Andrei, Psihologie şcolară, Editura “Polirom”, Iaşi, 2000

Cosmovici, Andrei, Psihologie generală, Editura “Polirom”, Iaşi, 1996

Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învăţământul primar, Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Editura “Emia”, Deva, 2003
Crăciun Corneliu, Metodica predării limbii române în învăţământul primar, Ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, Editura “Emia”, Deva, 2007

Crestomaţia limbii române vechi (1532-1639), Institutul de Lingvistică din Bucureşti, Editura Academiei Române, 1994

Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura “Polirom”, Iaşi, 1996

Dumitriu, Constanţa, Introducere în cercetarea psihopedagogică, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004

Dumitriu, Constanţa, Strategii alternative de evaluare: modele teoretico – experimentale,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2003

Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanţa, Psihopedagogie, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004

Gherghina, Dumitru, Dănilă, Ioan, Limba şi literatura română şi metodica predării limbii române, Editura Didactica Nova, Craiova, 2004

Ionescu, Miron, Radu, Ioan, Didactica modernă, Ediţia a II-a, revizuită, Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 2004

Nicolescu, Estera, Didactica limbii şi literaturii române pentru învăţământul primar, Editura „Egal”, Bacău, 2003

Parfene, Constantin, Compoziţiile în şcoală, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980

Stoica, Adrian, Evaluarea progresului şcolar: de la teorie la practică, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003

Şerdean, Ioan, Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura „Corint”, Bucureşti, 2005
Primul pas în reorganizarea instruirii l-a constituit analiza produselor activităţii elevilor, observarea psihopedagogică, convorbirea, problematizarea, folosirea unor exerciţii-joc şi jocuri cu un grad mai mare de complexitate în comunicarea şi reactualizarea noţiunilor de limbă şi literatură română, precum şi efectuarea unui număr sporit de exerciţii de lectură explicativă care să asigure înţelegerea de către fiecare elev a sarcinilor cerute şi posibilitatea rezolvării cu uşurinţă a acestora.
DESFĂŞURAREA CERCETĂRII PE ETAPE ŞI INTERPRETAREA DATELOR
În consens cu remarca lui D. Ausubel: "Dacă aş vrea să reduc toată psihologia la un singur principiu, eu spun: ceea ce contează cel mai mult în învăţare sunt consecinţele pe care le posedă elevul la plecare. Asiguraţi-vă de ceea ce ştie şi instruiţi-l în consecinţă", cercetarea a cuprins trei etape:
Etapa iniţială care a avut un caracter constatativ;
Etapa intervenţiei ameliorative cu valoare formativă în stimularea proceselor psihice şi a personalităţii elevilor;
Etapa evaluării ce a avut un caracter comparativ, cu privire la rezultatele obţinute în urma demersului experimental formativ.

În lecţiile pregătitoare testului final am acordat o atenţie deosebită eliminării lacunelor existente în pregătirea elevilor la limba şi literatura română pentru receptarea textelor non-literare prin continuarea utilizării metodelor moderne, a jocurilor didactice pentru receptarea textelor utilitare, aplicarea lecturii explicative pe texte non-literare, crearea suportului afectiv şi motivaţional necesar participării active la lecţii, aplicarea unui curriculum diferenţiat, stimulări şi aprecieri pozitive în caz de reuşită, jocuri diverse, concursuri pe echipe cu sarcini antrenante.
Etapa iniţială
Etapa formativă
Etapa finală
Full transcript