Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

FOLCLORUL- COMOARA UNUI NEAM

No description
by

erica chiriac

on 16 November 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of FOLCLORUL- COMOARA UNUI NEAM

FOLCLORUL- COMOARA UNUI NEAM
Scopul lucrării
Definiția folclorului
Originea termenului "folclor"
Folclorul Muzical
Teatrul Popular
Folclorul Literar
Folclorul Coregrafic
Concluzie
Scopul Lucrării
Creațiile si studierea folclorului nostru trezesc în sufletul şi în mintea copiilor dragostea pentru folclor şi tradiţii dar şi respectul pentru cei ce le-au creat, înaintaşii noştri.
De asemenea, ele formează la copii dragostea şi preţuirea pentru folclorul autentic, mai ales în condiţiile în care acesta tinde a fi uitat şi chiar înlocuit cu producţii noi fără substanţă sau valoare artistică.


Folclorul desemnează totalitatea creațiilor artistice ale unei culturi spirituale populare, asociate unei etnii sau unui grup de etnii. Studiul folclorului intră în sfera mai multor discipline tinere, între care prima apărută a fost folcloristica. Deși interesul pentru cultura poporului există dintotdeauna, orânduirea informațiilor într-un sistem de convenții, clasificarea lor și studierea în mod științific nu s-au produs mai devreme de a doua jumătate a secolului XIX.
Definiția Folclorului
Cuvântul folclor provine din engleză folklore, fiind compus din cuvintele folk (oameni, popor) și lore (tadiție sau cunoaștere). Termenul a fost inventat de anticarul britanic William John Thoms (1803-1885), pentru a înlocui termenul "Popular Antiquities", utilizat până atunci.

La 22 august 1846, el scria în revista Athenaeum:
Ceea ce în Anglia este desemnat ca „antichități populare” sau „literatură populară” … ar putea fi descris mai adecvat printr-un cuvânt compus saxon „Folk- Lore”, adică tradițiile/cunoașterea poporului.)
Originea termenului "folclor"
Conținutul Lucrarii
FOLCLORUL MUZICAL.
Folclorul muzical reprezintă totalitatea creațiilor muzicale produse de o cultură spirituală populară și aparținând fie unei etnii unice, fie unui grup de etnii. El constituie una dintre cele însemnate delimitări ale folclorului în ansamblu. Disciplina care se ocupă cu localizarea și studierea lui se numește folcloristică muzicală, însă adeseori termenul „folclor” desemnează atât știința, cât și obiectul ei de studiu. Pe lângă muzică, folcloristica se mai interesează de alte trei tipuri de creație, numite ramuri ale ei: folclorul literar, folclorul coregrafic și teatrul popular.

Cocluzie
Folclorul românesc, fiind deosebit de bogat, constituie una din mândriile noastre naţionale. Prin mesajul său, trezeşte în sufletul copilului sentimente de adâncă dragoste, admiraţie şi mândrie faţă de ţara în care s-a născut. Folclorul reflectă o anumită viziune despre lume, viaţă, exprimă noianul de idei, sentimente, convingeri pe care poporul le-a trăit şi pentru a căror înfăptuire a luptat în decursul istoriei sale milenare. Arta noastră populară, manifestată sub toate aspectele ei, prezintă o bogăţie nepreţuită de comori pentru toţi aceia ce-şi iubesc patria şi neamul. Folclorul reprezintă o enciclopedie poetică a vieţii. El oglindeşte, în forme multiple şi variate, sentimentele, gândurile şi năzuinţele poporului nostru, exprimate în diverse forme artistice, literare, muzicale, coregrafice, mimice, etc.
A realizat: Beiu Simion
Profesor: Danu Irina

FOLCLORUL LITERAR
.Interpretarea și valorificarea faptelor de cultură populară au fost determinate de interesul unor cărturari (din epoca luminilor îndeosebi) pentru popor, conjugat cu descoperirea culturilor primitive (în perioada marilor descoperiri geografice) atât de diferite de cele europene. Aceste preocupări s-au diversificat în romantism și au căpătat, ulterior, un rol important în gândirea contemporană, când s-au creat forme instituționalizate (muzee, publicații, societăți).
FOLCLORUL COREGRAFIC.
Folclorul coregrafic (numit și dans folcloric) reprezintă o subdiviziune a folclorului, însumând totalitatea creațiilor coregrafice (privitoare la dans) realizate de cultura spirituală populară corespunzătoare unei etnii sau unui grup de etnii. Studiul folclorului coregrafic constituie una dintre cele patru mari ramuri ale folcloristicii, alături de: folclorul literar, folclorul muzical și teatrul popular. Față de inițierea primelor cercetări folclorice, studiul folclorului coregrafic s-a produs mai târziu, întâietatea aparținând trasării unor fundamente necesare în domeniile literar și muzical, cele două fiind de multe ori condiții indispensabile producerii dansului.
TEATRUL POPULAR.
Teatrul popular e o formă sincretică a folclorului, care include variate dramatizări populare, piese cu monologuri cîntate. Este evidentă legătura cu alte genuri folclorice. Materialul dramelor populare se constituie din elemente de basme şi poezie ritualică, motive epice, cîntece lirice, dansuri şi melodii. Manifestarea sincretismului teatrului popular se observă în interacţiunea cuvîntului şi muzicii, mimicii şi gestului, recuzitei şi butaforicului, în îmbinarea monologului cu dialogul şi corul. Tonalităţile eroice şi umoristice predomină în teatrul popular. Spectacolul are o scenografie extrem de simplă. Reprezentaţia teatrală se află în stihia ei în ogradă sau pe drumul satului, rareori în casa ţărănească.Aceste reprezentaţii rudimentare, cum ar fi „Ursul”, „Căluţul”, „Capra”, „Cerbul”, „Zimbrul”, „Mioara”, „Capricornul” se constituie de fapt dintr-un catren de tipul:
Joacă, joacă, măi Martine,
Şi-ţi dau pîine cu măsline;
sau:
Ha-ţa-ţa, căpriţa mea,
Ha-ţa-ţa, ha-ţa-ţa!
Vine capra din pădure
Ha-ţa-ţa, ha-ţa-ţa!
Ha-ţa-ţa, căpriţa mea!
Cu paneru cu smochine!
Ha-ţa-ţa, ha-ţa-ţa!

Spectacolele dramatice cu tematică istorică sînt prezente în piesele „Haiducii”, „Mălăncuţa”,
„Ostaşii”, „Novac şi Gruia”, „Codreanu”, „Gianu”, „Bujor”. Piesele sînt pătrunse de credinţa în
victoria dreptăţii, în biruinţa binelui asupra răului. În toate textele la formarea subiectului se
resimte influenţa izvoarelor literare scrise.
Full transcript