Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Diversitate tematica si stilistica in opera marilor clasici

No description
by

Diana Rotea

on 1 January 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Diversitate tematica si stilistica in opera marilor clasici

ION CREANCA "POVESTEA PORCULUI" IOAN SLAVICI "PADUREANCA" STUDIU DE CAZ I.L . CARAGIALE "NAPASTA" I.L. CARAGIALE "O NOAPTE FURTUNOASA" Diversitate tematica
si stilistica in opera
marilor clasici I.L. CARAGIALE "O FACLIE DE PASTE" SEMNIFICATIA TITLULUI CONSTRUCTIA DISCURSULUI TEMA PERSONAJE CONSTRUCTIA SUBIECTULUI NARATIV PRECIZAREA CONFLICTELOR CONSTRUCTIA DISCURSULUI NARATIV TEMA SEMNIFICATIA TITLULUI COSTRUCTIA SUBIECTULUI CONSTRUCTIA SUBIECTULUI CONSTRUCTIA DISCURSULUI TEMA SEMNIFICATIA TITLULUI PRECIZAREA CONFLICTELOR TEMA STRUCTURA COMEDIEI SEMNIFICATIA TITLULUI CONSTRUCTIA SUBIECTULUI PRECIZAREA CONFLICTELOR TEMA SEMNIFICATIA TITLUILUI CONSTRUCTIA DISCURSULUI I.L. CARAGIALE "CONU LEONIDA FATA CU REACTIUNEA" PRECIZAREA CONFLICTELOR CONSTRUCTIA DISCURSULUI TEMA SEMNIFICATIA TITLUILUI CONSTRUCTIA SUBIECTULUI Grigore Vasile Birlic - Te-am iubit PROIECT REALIZAT DE Banateanu Alina
Butusina Alexandra
Ion Raluca
Rotea Aruna
Stan Alexandra
Stancu Monica Titlul coincide cu numele protagonistul in jurul caruia se invarte acctiunea. Tema o reprezinta metamorfozarea lui Fat-Frumos in purcel si lupta dintre bine si rau. Intamplarile sunt relatate la persoana a III a din perspectiva unui narator omniprezent, omniscient si partial obiectiv fiindca se implica in text prin adresarea directa catre cititor. Principalul conflict al basmului este cel dintre bine si rau incheiat cu victoria binelui.(dintre Fat-Frumos si frajitoare)
Un alt conflict este cel interior al printesei care regreta faptul ca a ascultat de mama ei si astfel si a pierdut sotul.
Alte conflicte sencundare sunt intre cei doi batrani si separat dintre mosneag si Imparat. Situatia initiala are in centru doi batrani saraci care isi doreau din tot sofletul un copil care sa le spuna „mama si tata”.Batrana isi roaga sotul sa porneasca la drum in urmatoarea dimineata si sa aduca acasa prima vietatea ce ii iese in cale.
Barbatul face in tocmai si aduce acasa cel mai ogarjit, mai rapanos si mai rapciugos purcel al unei scroafe. Femeia il ingrijeste si il scoate din boala. Intre timp, in sat se zvoneste cum ca nici un print un a fost in stare sa contruiasca un pod de aur in schimbul mainii ficei imparatului pe de acele tinuturi. Mai mult, daca incercarea se termina cu un esec, aveau sa aiba capul la picioare. Aceasta poveste ajunge si in casa batranilor iar purcelul isi surprinde parintii vorbindu le despre dorinta de a cere mana printesei. Mosneagul isi prezinta Imparatului unicul fiu si cere mana printesei.
Acesta le da celor doi un termem de 24 de ore pentru terminarea podului iar in urma nereusitei, capul batranului. Cand batranii credeau ca un mai au nici o scapare, purcelul sufla odata iar cocioaba sarmanilor se transforma intr un castel maret iar podul mult dorit fu gata. Ne avand de ales printesa se muta in castelul porcului. Ea observa ca noaptea acesta se transforma in om asa ca ii ceru sfatul mamei ei care o incurajeaza sa arda pielea de porc al barbatului misterios in timpul somnului. Dupa ce planul este urmat cu
atentie sotul acesteia se trezeste si o anunta
ca doar el, cu mana sa dreapta, v a putea deschide
centura metalica care se lega ca prin magie de burta printe-
sei. Ii destainuie ca se v a afla la Manastirea-de-Tamaie iar apoi
dispare fara urma, lasand total asa cum era la inceput.
Dezamagita, femeia merge in cautarea sotului ei. In intervare de cate un a nea trece pe la cele 3 surori: Sf. Vineri, care ii ofera o furca de aur care toarce singura, Sf. Sambata, care ii daruieste o vartelnita de aur care depana singura, si ultima si nu cea din urma, Sf, Duminica care ii ofera o closca de aur cu puii tot de aur si un ciocarlan schiop drept calauza pana la Manastirea-de-Tamaie. Ajunsa acolo, se aseaza langa fantana si isi scoate furca de aur. O slujitoare isi anunta stapana care era o vrajitoare zisa si Talpa Iadului. Aceasta accepta sa primeasca obiectul in schimbul de a o lasa pe printesa sa petreaca o noapte in camera lui Fat-Frumos. Aflata langa patul lui, degea a plans, implorand mila, deoarece vrajitoare il adormise pe imparat. In urmatoare noapte la fel. Insa in cea de a treia, Fat-Frumos a fost anuntat de cele intamplate de un slujitor
credincios. Printesa a fost eliberata din stansoarea centurii si pe loc a doat
viata unui prunc. Mai apoi, povestindu i sotului ei cele intamplate, isi
recupereaza cele trei daruri iar acesta o pedepseste pe acea vrajitoare,
fusese mai înainte scroafa cu cei 11 purcei si care încercase sa-l
însoare pe el cu una din fetele ei, legând-o de coada unei
iepe cu un sac de nuci si dând iepei drumul în lume.
Nunta si cumetria si mai tine si
astazi, daca nu cumva s-a sfarsit.
Basmul este specia a genului epic in proza si mai rar in versuri de dimensiuni medii si cu actiune la care participa adesea personaje inzestrate cu puteri supranaturale ce reprezinta modele opuse: binele si raul. Basmul se incheie de cele mai multe ori cu victoria binelui asupra raului. Comedia este specia genului dramatic, in versuri sau in proza, care satirizeaza intamplari, aspecte sociale, prin intermediul personajelor ridicole, intre care se nasc conflicte puternice. Comedia are scopul de a indrepta acele defecte umane si sociale prin ras, avand rol moralizator si final fericit. "O noapte furtunoasa" reprezinta evenimentele tensionate si zbuciumate petrecute intr-o singura noapte in casa lui Jupan Dumitrache de la periferia Bucurestiului. Unde s-au tras focuri de arma, agitatie peste masura, au fost urmariri si spaime. "O noapte furtunoasa" este o comedie a moravurilor de mahala, ilustrand aspecte sociale si psihologice specifice locuitorilor de la periferia Capitalei, cu scandaluri cu nelipsitul triunghi conjugal. Piesa este impartita in doua acte, fiecare avand cate noua scene. CONSTRUCTIA SUBIECTULUI Furtuna porneste in momentul
in care sunt provocate ambiturile in
care sunt amenintate interesele peronale.
Fiecare reactioneaza in functie de propria obsesie
si toti au impresia ca stiu adevarul, dar niciunul nu reuseste sa vada dincolo de ceea ce-i dicteaza viziunea personala asupra situatiei.
Intre Rica Venturiano si Zita este o
dragoste la prima vedere,de neinteles de pe
urma careia are de suferit destul. Rica o confunda
pe Zita cu Veta sora ei,careia ii face o declaratie de
dragoste. Veta ramane uimita si speriata,amenintandu-l
ca va striga,dar intr-un final isi da seama ca defapt acesta o confundase cu Zita sora ei si nu dorea sa se afle. Rica Venturiano vede in ochii iubitei sale ca are aceleasi sentimente ca si el desi a avut multe de indurat pana sa ajunga la inima ei. Din seara de la "Iunion" el devine nebun dupa Zita si se ia dupa ea pana la Stabilimen, unde era pe aproape de a deschide un conflict.Dar in urmatoarea seara iubirea ii inspira curaj si se tine dupa Zita,Veta si Jupin Dumitrache pana in suburbie unde ii taie calea niste caini. Rica este atit de indragostit de Zita incat risca sa fie omorat de catre Jupan Dumitrache si Chiriac cand este surprins in casa
Vetei,dar este salvat de catre Zita. Rica isi compara iubita cu
un "inger radios,cu luceafarul ,care straluceste sublim in
noaptea tenebroasa a existentei sale". Declaratia de
dragoste a lui Rica contine multe epitete si
metafore cu ajutorul carora isi exprima
sentimentele de iubire fata de
iubita sa. Astfel, Jupan Dumitrache, departe de a fi gelos, este iritat la culme de indolenta ‘bagabontului’ care o curteaza pe sotia acestuia, Veta, faptul constituind o ofensa mortala pentru domnul si
stapanul ei :’Apoi sa stiu de bine ca intru in crenienal.
Nu ca mi-e frica de ceva, dar am ambit, domnule,
am ambit." "O faclie de Paste" este o nuvela scrisa de Ion Luca Caragiale (n. 1852; d. 1912), publicata în anul 1899. Nuvela este specia genului epic în proză, cu un singur fir narativ, urmărind un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, în funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii. Titlul ne arata timpul actiunii Temele explorate în nuvela includ frica si starea psihologica de dementa indusa de aceasta, precum si conditia omului strain de societatea în care traieste. Discriminarea rasiala / religioasa devine astfel un motiv pentru cedarea psihica a personajului. Intamplarile din nuvela sunt relatate la peroana a 3-a din perspectiva unui narrator omniscient,omnipresent si obiectiv Unul dintre conflictele din nuvela este acela dintre Leiba Zibal si oamenii din sat,incluzandu-l pe Gheorghe care ia oferit slujba din mila. În asteptarea diligentei si prins într-o criza de friguri, Leiba
Zibal, hangiul evreu din Podeni, îsi aminteste cum a schimbat felurite meserii pâna când a murit fratele nevestei sale, Sura, si au mostenit hanul.
Chiar daca aveau un trai îndestulat, nu se bucurau nici de sanatate, nici de liniste. Oamenii îi batjocoreau, îi ocarau, îi amenintau.
Cel mai rau era badea Gheorghe. Îl luase în slujba în urma cu o vreme, fiindu-i mila de el, îi spusese ca abia ie?ise din spital. Omul însa era brutal, lenes, obraznic si hot. Când a amenin?at-o pe Sura, apoi a asmutit un câine asupra celui mic, a lui Strul, Leiba l-a scos
din slujba. Gheorghe n-a vrut sa plece si poate l-ar fi si lovit pe
Leiba, daca nu ar fi venit tocmai atunci niste musterii.
Pleca, amenintându-l ca se va întoarce de Paste, în noaptea
Învierii. De frica, Leiba a mers la primarie, apoi la
subprefectura, sa ceara sa fie pazit.
Subprefectul a râs de el si i-a spus sa-i
vada de treaba. Acum era chiar sâmbata Pastelui,
venea noaptea Învierii si Leiba se întreba,
scuturat de friguri, daca n-o fi fost totu?i prins
Gheorghe. Diligenta aduse doi calatori, doi studenti,
unul la medicina, altul la filosofie. La sta?ia dinainte
avusese loc la han o crima . Tâlharul pradasera hanul si
omorâsera cinci oameni. Leiba recunoscu în acest portret chiar pe Gheorghe. Dupa plecarea calatorilor, Leiba ramase pe gânduri, posomorât. Închise cârciuma pe lumina si, chiar daca venira musterii de trei ori sa bata în obloane, nu deschise si nu o lasa nici pe Sura sa deschida.
La capatul de afara al gangului ce duce catre han era o poarta solida, bine închisa de o bârna groasa pusa de-a curmezisul.
Auzind tropote de cai, Leiba se duse si asculta, tocmai când
calaretii treceau la pas prin dreptul portii.
Când bucata de lemn a fost trasa afara ?i Gheorghe
strecura mâna înauntru sa înlature bârna care proptea
poarta, Leiba îi prinse mâna cu un la? de sfoara,
tras cu putere tot bra?ul înauntru ?i priponi
bine sfoara. Gheorghe era prins fara
scapare, iar tovarasii lui
plecara pe data. Titlul nuvelei dezvaluie pasiunea personajului principal si in acelasi timp motivul pentru care viata acestuia se schimba radical. Este dragostea devoratoare care se incheie printr-un final tragic. Intamplarile din nuvela sunt relatate la persoana a III-a din perspectiva unui narator omniscient, omniprezent si obiectiv.

Incipitul si finalul nuvelei se afla in raport de simetrie printr-un paragraf in care se explica importanta actiunii de a-ti face cruce ori de cate ori se intra sau se iese din casa. Iorgovan, fiul lui Busuioc, se intoarce la tatal sau pentru a se face plugar. Iorgovan primeste sarcina sa aduca lucratori pentru seceris, iar pe drum isi aminteste de Simina, o padureanca, de care era indragostit. Aceasta iubire se transforma intr-o obsesie, el avand impresia ca o vede in toate fetele. Este indecis daca vrea sa o vada, dar la Zimbru o gaseste si o cheama la seceris impreuna cu tatal ei, Neacsu, adunand in acelasi timp si oamenii de care avea nevoie tatal sau. Slujitorul lui, Sofron, il ajuta sa aduca lucratorii, dar argatul este un om mai hotarat in manifestarea sentimentelor, Sofron devenind un rival al tanarului Iorgovan. In momentul in care o vede pe Simina se indragosteste, mai ales ca el stransese o avere destul de buna de cand lucra la Busuioc, si mai avea si varsta potrivita sa se insoare, doar ca ii mai lipsea o nevasta.

Desi Iorgovan o iubeste pe Simina, el nu ii marturiseste sentimentele. Mai mult, el se constumeaza pentru a nu fi recunoscut cand o cauta pe Simina si asteapta ca ea sa se indragosteasca de Sofron pentru a nu fi acuzat ca se insoara cu o fata saraca.

Tatăl fetei, Neacşu, moare de holeră, fiind înmormântat de către părintele Furtună şi, în acel moment, Busuioc îşi obligă fiul să o ceară de nevastă pe Simina, dar aceasta ezită, la rândul ei, să-şi dea consimţământul, având o relaţie stranie cu Şofron, argatul lui Busuioc, care o iubea de multă vreme. Într-un final, Şofron se mută de la casa lui Busuioc în localitatea Socodor, pentru a fi mai aproape de Simina, aceasta mutându-se acolo în urma morţii tatălui ei.
Nemaiputând suporta despărţirea de Simina, Iorgovan, fire indecisă, incapabil să suporte durerile dragostei, cade în patima beţiei şi, inspirat de moartea lui Pupăză la moară, încearcă să se sinucidă. Simina ii marturiseste lui Sofron ca are o slabiciune pentru Iorgovan.

Aflat pe patul de moarte, Iorgovan îşi face curaj şi o sărută pe Simina, care vine să îl vadă, apoi îşi dă duhul. Simina ramane nemiscata pentru cateva momente, apoi se duce afara sa ceara o lumanare.
Finalul este unul moralizator, punandu-se accent pe cat de important este sa iti exprimi sentimentele cat inca ai ocazia. Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ, de dimensiuni mai reduse decat romanul si mai intinse decat povestirea sau schita, in care se pune accent pe complexitatea personajelor si nu pe actiune,la fel ca in povestire.

Nuvela “Padureanca” de Ioan Slavici este o nuvela psihologica, care urmareste indecizia personajului intr-o tulburatoare poveste de dragoste. Iorgovan este personajul principal al nuvelei. El trebuia sa fie implinirea unui ideal de mai bine al unui neam obisnuit sa prospere: un om cu carte. Pentru ca refuza sa se mai intoarca la scoala, isi dezamageste familia si dezamageste colectivitatea care catalogheaza decizia lui Iorgovan ca pe un esec. Are un temperament evaziv, este orgolios si astfel pierde in iubire, refuzand sa impartaseasca sentimentele lui Siminei.
Simina este personajul principal feminine. Moartea tatalui o determina sa isi asume rolul de padureanca si, prin aceasta, indatoririle neamului intreg.
Sofron este un argat al lui Busuioc, insa este mult mai hotarat decat Iorgovan si isi duce la capat planul de a se insura cu Simina, infruntandu-l fara a ezita pe Iorgovan. Cuprinde un subiect propriu în nominativ însoțit de substantivul ,,Conul”, variantă de la cocon, termen de politețe care denumește un bărbat. Substantivul ,,reacțiunea” în acuzativ este însoțit de locuțiunea prepoziționala ,,față cu” ceea ce semnifică acea împotrivire politică și economică a claselor in declin față de orice manifestare a progresului social, chiar Leonida citește ,, reacțiunea stă la pandă”. Politică, o satiră la adresa celor care teoretizează evenimente politice implicându-se evocativ și ipotetic în desfășurarea acestora. Piesa de teatru este structurată într-un act și cinci scene. Discursul gramatic este construit sub forma schimbului de replici între personaje. Modurile principale de expunere sunt dialogul și monologul, iar autorul își face prezența prin didascalii. Este ironic, în mintea personajului principal care evocă istoria și recuperează un timp trecut. Conflictul este explicat prin autoiluzionare. În expozițiune este prezentată lista de personaje, sunt fixate coordonatele spațio temporale ,, o odaie modestă de mahala”, seara. Leonida și Efimița stau de vorba la masă.El povestește soției despre cum au trăit el și prima nevastă evenimentele din februarie 1866, când a fost răsturnat de pe tron A. I. Cuza. Petrecerea a durat trei săptămâni. ,,Garibardi” a trimis o scrisoare națiunii române și relatează chiar faptul că revoluționarul italian l-a speriat și pe Papă, încât acesta ca să-l îmbuneze i-a botezat un copil Papei. Au hotărât sa se culce, după ce i-a explicat Efimiței ce înseamnă republica și s-au încredințat că vine servitoarea dimineață să aprindă focul.

Intriga este cuprinsă în scena a II a când după un ceas, din apropiere s-au auzit focuri de armă și chiote.

În desfășurarea acțiunii sunt relatate acțiunile celor doi. Efimița a aprins lampa s-a uitat pe sub pături, în dulap, l-a strigat pe Leonida s-a împiedicat pe un scaun a căzut și a spus că e revoluție. Aude o adevărată bătălie cu pistoale, cu puști, cu țipete și cu chiote. Totul încetează, se culcă, dar sunt treziți de împușcături și strigăte și Leonida se convinge că Efimița are dreptate. Caută apoi un zidar și într-un articol se spune că reacțiunea stă la pândă și chemarea ca națiunea să fie deșteptată, adică trează, și el remarcă ”Și noi dormim, domnule!”. Încep să se teamă că vor veni peste ei fiindcă el a recunoscut ca republican de toți și au hotărât să fugă la Ploiești la neamurile Efimiței. În punctul culminant cei doi strâng lucrurile și se baricadează, dar aud bătăi în ușă. Sting lampa și tac. Bătăile se repetă. Când se sfătuiau au auzit-o pe Safta, servitoarea, care a venit să facă focul. Au înlăturat baricada și i-au dat drumul în casă.

În deznodământ cei doi s-au liniștit, căci Safta i-a anunțat că niște cheflii au sărbătorit Lăsata Secolului la care a fost și ipistatul, beat, care a tras cu pistolul după obicei. PERSONAJE Conul Leonida personajul principal își expune însăși concepția lui asupra realității. Este pensionar, e mizer sufletește căci sufletul lui este un zero, are sufletul pustiu, dar se crede cult căci a citit calendarele și gazetele de pe vremuri. E tipul semi- culturii, incapabil de a istorisi faptele revolutiei de la 11 februarie. E lipsit de realism, rupt total și iremediabil de realitate. E un palavragiu care vorbește nu povestește. Îl apreciază pe ”Garibardi” care a botezat Papei un copil dovedind incultură când afirma asta. E amirat necondiționat de Efimița deși el este un fricos, izolat în acea mahala rămânând tipul pensionarului cu suflet sărac.

Efimița este soția uimită și curioasă, dar dornică să știe mai multe. Își admiră soțul, face parte din acele femei măritate cu genii care își strică bărbații prin admirație. COMICUL Comicul de situație apare în întreg actul. Fiecare scenă este o situație comică în care personajul este tragic sau parodic.
Comicul de limbaj apare în stâlcirea numelui războinicului Garibaldi, în teoria lui despre ipohondrie și în formulele de adresare. Îi zice Efimiței domnule, iar ea i se adresează cu ”soro”.
Leonida este un termen într-o alegorie comică a umanității generice, un termen într-o interpretare prin simboluri deschise.
În concluzie fiecare haz din această comedie este un rezumat al unor observații chiar a societății noastre. Această comedie este cea mai obiectivă dintre comediile lui Caragiale. Comedia este specia genului dramatic, in versuri sau in proza, care satirizeaza intamplari, aspecte sociale, prin intermediul personajelor ridicole, intre care se nasc conflicte puternice. Comedia are scopul de a indrepta acele defecte umane si sociale prin ras, avand rol moralizator si final fericit. CONFLICTE Principalul conflict al nuvelei este cel dintre Iorgovan si Sofron pentru iubirea pe care amandoi o poarta Siminei. Un conflict interior puternic se petrece in sufletul lui Iorgovan, intre iubirea pentru Simina si frica acestuia de a-si dezvalui sentimentele pentru aceasta. Principalul conflict al nuvelei este cel dintre Iorgovan si Sofron pentru iubirea pe care amandoi o poarta Siminei. Un conflict interior puternic se petrece in sufletul lui Iorgovan, intre iubirea pentru Simina si frica acestuia de a-si dezvalui sentimentele pentru aceasta. Principalul conflict al nuvelei este cel dintre Iorgovan si Sofron pentru iubirea pe care amandoi o poarta Siminei. Un conflict interior puternic se petrece in sufletul lui Iorgovan, intre iubirea pentru Simina si frica acestuia de a-si dezvalui sentimentele pentru aceasta. Principalul conflict al nuvelei este cel dintre Iorgovan si Sofron pentru iubirea pe care amandoi o poarta Siminei. Un conflict interior puternic se petrece in sufletul lui Iorgovan, intre iubirea pentru Simina si frica acestuia de a-si dezvalui sentimentele pentru aceasta. Principalul conflict al nuvelei este cel dintre Iorgovan si Sofron pentru iubirea pe care amandoi o poarta Siminei. Un conflict interior puternic se petrece in sufletul lui Iorgovan, intre iubirea pentru Simina si frica acestuia de a-si dezvalui sentimentele pentru aceasta. Principalul conflict al nuvelei este cel dintre Iorgovan si Sofron pentru iubirea pe care amandoi o poarta Siminei. Un conflict interior puternic se petrece in sufletul lui Iorgovan, intre iubirea pentru Simina si frica acestuia de a-si dezvalui sentimentele pentru aceasta. Principalul conflict al nuvelei este cel dintre Iorgovan si Sofron pentru iubirea pe care amandoi o poarta Siminei. Un conflict interior puternic se petrece in sufletul lui Iorgovan, intre iubirea pentru Simina si frica acestuia de a-si dezvalui sentimentele pentru aceasta. Principalul conflict al nuvelei este cel dintre Iorgovan si Sofron pentru iubirea pe care amandoi o poarta Siminei. Un conflict interior puternic se petrece in sufletul lui Iorgovan, intre iubirea pentru Simina si frica acestuia de a-si dezvalui sentimentele pentru aceasta. Principalul conflict al nuvelei este cel dintre Iorgovan si Sofron pentru iubirea pe care amandoi o poarta Siminei. Un conflict interior puternic se petrece in sufletul lui Iorgovan, intre iubirea pentru Simina si frica acestuia de a-si dezvalui sentimentele pentru aceasta. Drama este o specie a genului dramatic, caracterizată prin ilustrarea vieții reale prin intermediul unui conflict complex și puternic al personajelor, cu întâmplări și situații tragice, în care eroii au un destin nefericit. Napasta este publicata in "Convorbiri literare" in 1890. Ea reprezinta o incercare a dramaturgului de a echilibra in opera sa comicul cu tragicul, universul burghez orasenesc cu cel taranesc. Titlul “Napasta” sugereaza ghinionul venita supra Anei,moartea sotului ei pe care il iubea foarte mult,casatoria cu Dragomir un om pe care nu reusea sa il iubeasca,atasamentul chinuitor fata de Gheorghe invatatorul satului. Tema dramei erte reprezentata de satirizarea faptelor,precum violenta din acea perioada si faptul ca tot ceea ce faci sa rasfrange asupra ta. Textul dramatic este structurat in doua acte impartite la randul lor in scene.Modul principal de expunere este dialogul,iar singurele interventii ale autorului in textul dramatic se realizeaza prin intermediul indicatiilor scenice sau al didascaliilor. Principalul conflict al dramei este cel dintre Anca si Dragomir,Anca suspectandu-l mereu pe Dragomir de moartea sotului sau si crezandu-l nevinovat pe Ion,padurarul care fusese acuzat de o crima pe care nu o savarsisen si condamnat 20 de ani in ocna.Un alt conflicto major este reprezentat de Gheorghe si Dragomir.Ghorghe ne mai suportand sa mentina distanta fata de Ana si sa o vada ingandurata mereu hotaraste cu ea sa il omoare pe Dragomir,acestia un isi duc planul la bun sfarsit pentru ca apare la usa Anei nimeni altul decat Ion care reusise sa fuga din ocna.Droagomir mai este in conflict si cu insusi Ion care il recunoaste,iar mai apoi Dragomir il omoara. In drama structurata in doua acte,sunt prezentate intentiile Anei de as-i face singura dreptate,aceasta suspectandu-l mereu pe Dragomir de moartea sotului sau si crezandu-l pe padurarul Ion nevinovat.
Ion ca si sotul Anei pot fi considerati victime ale lui Dragomir,cei doi avand un sfarsit similar.
Dragomir are mustrari de constiinta,acesta fiind mai tot timpul nervos si stresat,avand cosmaruri.
Intr-o seara,Ion scapa din ocna si ajunge la usa Ancai,exact in seara in care Anca hotaraste sa scape de sotul ei pentru a putea fi fericita cu Gheorghe.
Dragomir dupa ce se trezeste si il vede pe Ion,au o discutie,iar mai apoi Dragomir dintr-un impuls de momentil ucide pe Ion pentru a un se afla fapta savarsita de acesta cu multi ani in urma.
Anca ii lasa impresia lui Dragomir ca il ajuta sa il arunce pe Ion in putul din curtea casei ,dar defapt ii intinde o capcana,aceasta cemandu-i pe mai multi vecini sa il duca la politie.
Drama se incheie cu replica Ancai:”Asa…Dormi acuma.(Inchide usa si asculta,trece apoi si asculta la usa cealalta,apoi coboara.)Inchina-te,Dragomire,ca se apropie ceasul! PERSONAJE Printesa este personajul principal feminin al basmului si este reprezentativa eroinelor din operele lui Euripide. Ea comite greseala de a arde pielea de porc a sotului ei insa dupa face tot posibilul sa il gaseasca si de a si cere iertare. Dorindu si cu orice pret sa fie mama, ea calatoreste mai multi ani pentru as i recupera dragostea. Ii sunt argumentate faptele si in final ea este considerata nevinovata.

Porcul este personajul principal al basmului. In jurul lui se cladeste toata actiunea. Dupa metamorfozarea lui, Fat-Frumos, este ingrijit si scos din boala in casa a doi batrani care isi doreau un copil. Isi surprinde parintii spunandu le "mama si tata" iar mai apoi construind podul de aur mult dorit de imparat. Personajul este creat in antiteza intre infatisarea sa de animal urat sugestiva pentru un om obraznic, grosolan, ticălos si misel si adevarata sa infatisare de print frumos iubitor, grijuliu si iertator.
Full transcript