Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

roman modern, psihologic, subiectiv
by

Carmen Dulgheriu

on 17 November 2012

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

palariile ganditoare Ultima noapte de dragoste,
intaia noapte de razboi
de Camil Petrescu gândirea obiectiva,
care se bazeaza
pe informatii,
pe fapte palaria alba Palaria rosie
– gândirea afectiva,
bazata pe sentimente,
emotii, intuitie gândirea negativa,
bazata pe evidentierea
punctelor slabe,
a riscurilor si
erorilor. palaria neagra gândirea pozitiva,
abordarea
constructiva
a evenimentelor,
evidentierea
oportunitatilor. palaria galbena palaria verde Palaria verde – gândirea creativa, bazata pe idei noi, alternative, flexibilitate si mobilitate. palaria albastra gândirea despre gândire,
bazata pe monitorizare,
definirea clara a problemei,
realizarea privirii de ansamblu,
extragerea concluziei sfarsit realizator Dulgheriu Carmen Romanul începe şi se sfârşeşte cu aceeaşi stare de incertitudine:
Eram însurat de doi ani cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că mă înşeală...
Şi, totuşi, îmi trece prin minte ca un nour întrebarea...dar dacă nu e adevărat că mă înşeală? Dacă din nou am acceptat o serie greşită de asociaţii?... Romanul iubirii Marcată de incertitudinea asupra fidelităţii
EVOCARE – povestea de iubire este REMEMORATĂ pentru a fi ANALIZATĂ Romanul iubirii O femeie îsi da sufletul ei, pe urma si-l reia intact. Şi de ce nu? Are drept s-o ia înapoi exact cât a dat...
O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie... Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti cu greu, la început, sa-ti placa femeia fara care mai târziu nu mai poti trai. Iubesti întâi din mila, din îndatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita, îti repeti ca nu e loial s-o jignesti, sa înseli atâta încredere. Pe urma te obisnuiesti cu surâsul si vocea ei, asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si treptat îti trebuieste prezenta ei zilnica. Înabusi în tine mugurii oricaror altor prietenii si iubiri. Toate planurile de viitor ti le faci în functie de nevoile si preferintele ei. Vrei succese ca sa ai surâsul ei. Psihologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile sufletesti repetate si ca, mentinute cu vointa, duc la o adevarata nevroza. Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la început, patologic pe urma. CONCEPŢIA DESPRE IUBIRE a lui ŞTEFAN GHEORGHIDIU Memoria involuntară – amintirile care nu apar intenţionat, fiind produse de anumite gesturi, culori, melodii etc.
La Camil Petrescu--tehnică narativă—preluată de la scriitorul francez MARCEL PROUST Definirea unor concepte

Introspecţie – observarea propriilor trăiri. Definirea unor concepte Monologul interior – este un procedeu prin care personajul se dezvăluie, analizându-şi trăirile şi raţionamentele. Definirea unor concepte NECONCORDANŢĂ între timpul faptelor povestite şi aşezarea lor în scriere ---- întoarcere în timp ---- Odobeşti ----- pe front – scrisorile
DILATARE a timpului real Realitatea timpului psihologic – trăiriile interioare trecute şi reamintite



Realitatea timpului cronologic – imaginea frontului Ştefan Gheorghidiu trăieşte astfel două realităţi S-a născut la Bucureşti, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de naşterea scriitorului) şi al Anei Cheler. A fost crescut de familia subcomisarului de poliţie Tudor Popescu, din mahalaua Obor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul "Sfântul Sava" şi la Liceul "Gheorghe Lazăr" din Bucureşti, iar din 1913 urmează cursurile Facultăţii de Filozofie şi Litere de la Universitatea Bucureşti.
Debutează în revista Facla (1914), cu articolul Femeile şi fetele de azi, sub pseudonimul Raul D.
Între 1916 - 1918 participă ca ofiţer la primul război mondial, iar experienţa trăită acum se regăseşte în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930).
Încă din 1920 participă la şedinţele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele poezii.
Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul morţii în 1923.
În 1939 este numit directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, iar din 1948 este ales membru al Academiei Române.
Moare la 14 mai 1957, la Bucureşti. CAMIL PETRESCU Descriere monografică a unei iubiri, cu toate fazele ei:
De înfiripare
De împlinire
De acord al afectului cu spiritul
De declin Cartea întâi Două planuri:
interior, subiectiv – accent pe trăiri, sentimente

exterior, obiectiv – accent pe oameni, mediu, fapte STRUCTURA Conceput sub forma unei confesiuni, romanul e compus din 2 CĂRŢI cu titluri semnificative
Ultima noapte de dragoste



Întâia noapte de război COMPOZIŢIE Romanul, editat de Al. Rosetti la “Cultura Naţională” în 2 volume, apare la începutul lui noiembrie 1930
Geneza romanului trebuie căutată în preocuparea autorului pentru război;
Drama primului război mondial—>sublocotenentul Camil Petrescu—>rănit în timpul luptelor de la Târgovişte—>revine în rândul combatanţilor—>participă în luptele de la Oituz-iulie 1917—>rănit pentru a treia oară şi căzut prizonier—>experienţa lagărului din Ungaria şi Boemia ---—> experienţa războiului

Calităţile de dramaturg transportate cu abilitate în scena romanului Ş. Cioculescu: aceeaşi temă a femeii care se dăruieşte total soţului ei, cu o iubire integrală, pentru a-l înşela tot atât de integral, şi a geloziei mistuitoare fusese dezbătută şi în piesa de teatru Mioara GENEZĂ şi APARIŢIE Autorul mărturiseşte că:“A fost o ardere continuă, mistuitoare, în care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un fel de răgaz, sfârşită după luni şi luni de trudă a condeiului, odată cu căderea ultimelor frunze în băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav în pat pentru multă vreme”... Tema morţii Tema vieţii Tema iubirii: cu accent pe radiografia unui sentiment – gelozia
Tema războiului: cu accent pe experienţa contactului nemijlocit cu moartea TEMĂ Aprecieri critice

Nicolae Manolescu
Întreaga poetică a romanului camil-petrescian exprimă renunţarea curajoasă la iluzia cunoaşterii absolute a omului. Dramaturgie
Jocul ielelor
Act veneţian
Sufletele tari
Danton
Mitică Popescu
Mioara
Caragiale în vremea lui
Scrise şi publicate între 1916 - 1957.
Însemnări
Rapid Constantinopol - Bioram (1933)
Note zilnice (1975) Studii
Teze şi antiteze (1936)
Modalitatea estetică a teatrului (1937)
Husserl - cu o introducere în filozofia fenomenologică (1938)
Doctrina substanţei (1988, postum)
Romane
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930)
Patul lui Procust (1933)
Un om între oameni (1953 - 1957, rămas neterminat)
Nuvele
Turnul de fildeş (1950)

Poezie
Versuri. Ideea. Ciclul morţii (1923)
Transcedentalia (1931) OPERA Capitolele 6-13 Capitolele 2 - 6 Capitolul 1 întâmplările de pe front
Duminică, 15 august 1916 – noiembrie 1916 (sau mai târziu) Povestea iubirii dintre Ştefan şi Ela
doi ani şi jumătate înainte de 26 oct. 1914 –august 1926 Discuţia de la popota ofiţerilor
joi, 12 august 1916 În roman EXPERIENŢA RĂZBOIULUI PLAN EROTIC Solidaritate Ameninţarea
morţii Îndoială Certitudine Ştefan
Gheorghidiu Eroul se zbuciumă între Scris în întregime la
persoana I CONFESIUNE http://www.youtube.com/watch?v=79uQbbEPR3o&feature=player_embedded Ultima noapte... prezentarea problematicii romanului NECONCORDANŢĂ între timpul faptelor povestite şi aşezarea lor în scriere ---- întoarcere în timp ---- Odobeşti ----- pe front – scrisorile
DILATARE a timpului real Romanul începe şi se sfârşeşte cu aceeaşi stare de incertitudine:
Eram însurat de doi ani cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că mă înşeală...
Şi, totuşi, îmi trece prin minte ca un nour întrebarea...dar dacă nu e adevărat că mă înşeală? Dacă din nou am acceptat o serie greşită de asociaţii?... Romanul iubirii Marcată de incertitudinea asupra fidelităţii
EVOCARE – povestea de iubire este REMEMORATĂ pentru a fi ANALIZATĂ Romanul iubirii Memoria involuntară – amintirile care nu apar intenţionat, fiind produse de anumite gesturi, culori, melodii etc.
La Camil Petrescu--tehnică narativă—preluată de la scriitorul francez MARCEL PROUST Definirea unor concepte

Introspecţie – observarea propriilor trăiri. Definirea unor concepte Monologul interior – este un procedeu prin care personajul se dezvăluie, analizându-şi trăirile şi raţionamentele. Definirea unor concepte Realitatea timpului psihologic – trăiriile interioare trecute şi reamintite



Realitatea timpului cronologic – imaginea frontului ŞStefan Gheorghidiu trăaiesşte astfel douăa realitati
O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie... Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti cu greu, la început, sa-ti placa femeia fara care mai târziu nu mai poti trai. Iubesti întâi din mila, din îndatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita, îti repeti ca nu e loial s-o jignesti, sa înseli atâta încredere. Pe urma te obisnuiesti cu surâsul si vocea ei, asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si treptat îti trebuieste prezenta ei zilnica. Înabusi în tine mugurii oricaror altor prietenii si iubiri. Toate planurile de viitor ti le faci în functie de nevoile si preferintele ei. Vrei succese ca sa ai surâsul ei. Psihologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile sufletesti repetate si ca, mentinute cu vointa, duc la o adevarata nevroza. Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la început, patologic pe urma. Conceptia despre iubire la Stefan Gheorghidiu Descriere monografică a unei iubiri, cu toate fazele ei:
De înfiripare
De împlinire
De acord al afectului cu spiritul
De declin Cartea întâi Conceput sub forma unei confesiuni, romanul e compus din două CĂRŢI cu titluri semnificative
Ultima noapte de dragoste



Întâia noapte de război COMPOZIŢIE Romanul, editat de Al. Rosetti la “Cultura Naţională” în 2 volume, apare la începutul lui noiembrie 1930
Geneza romanului trebuie căutată în preocuparea autorului pentru război;
Drama primului război mondial—>sublocotenentul Camil Petrescu—>rănit în timpul luptelor de la Târgovişte—>revine în rândul combatanţilor—>participă în luptele de la Oituz-iulie 1917—>rănit pentru a treia oară şi căzut prizonier—>experienţa lagărului din Ungaria şi Boemia ---—> experienţa războiului

Calităţile de dramaturg transportate cu abilitate în scena romanului Ş. Cioculescu: aceeaşi temă a femeii care se dăruieşte total soţului ei, cu o iubire integrală, pentru a-l înşela tot atât de integral, şi a geloziei mistuitoare fusese dezbătută şi în piesa de teatru Mioara GENEZĂ şi APARIŢIE Autorul mărturiseşte că:“A fost o ardere continuă, mistuitoare, în care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un fel de răgaz, sfârşită după luni şi luni de trudă a condeiului, odată cu căderea ultimelor frunze în băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav în pat pentru multă vreme”... S-a născut la Bucureşti, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de naşterea scriitorului) şi al Anei Cheler. A fost crescut de familia subcomisarului de poliţie Tudor Popescu, din mahalaua Obor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul "Sfântul Sava" şi la Liceul "Gheorghe Lazăr" din Bucureşti, iar din 1913 urmează cursurile Facultăţii de Filozofie şi Litere de la Universitatea Bucureşti.
Debutează în revista Facla (1914), cu articolul Femeile şi fetele de azi, sub pseudonimul Raul D.
Între 1916 - 1918 participă ca ofiţer la primul război mondial, iar experienţa trăită acum se regăseşte în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930).
Încă din 1920 participă la şedinţele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele poezii.
Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul morţii în 1923.
În 1939 este numit directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, iar din 1948 este ales membru al Academiei Române.
Moare la 14 mai 1957, la Bucureşti. CAMIL PETRESCU Două planuri:
interior, subiectiv – accent pe trăiri, sentimente

exterior, obiectiv – accent pe oameni, mediu, fapte STRUCTURA Tema morţtii Tema vietţii Tema iubirii: cu accent pe radiografia unui sentiment – gelozia
Tema războiului: cu accent pe experienţa contactului nemijlocit cu moartea TEMĂ Aprecieri critice

Nicolae Manolescu
Întreaga poetică a romanului camil-petrescian exprimă renunţarea curajoasă la iluzia cunoaşterii absolute a omului. Dramaturgie
Jocul ielelor
Act veneţian
Sufletele tari
Danton
Mitică Popescu
Mioara
Caragiale în vremea lui
Scrise şi publicate între 1916 - 1957.
Însemnări
Rapid Constantinopol - Bioram (1933)
Note zilnice (1975) Studii
Teze şi antiteze (1936)
Modalitatea estetică a teatrului (1937)
Husserl - cu o introducere în filozofia fenomenologică (1938)
Doctrina substanţei (1988, postum)
Romane
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930)
Patul lui Procust (1933)
Un om între oameni (1953 - 1957, rămas neterminat)
Nuvele
Turnul de fildeş (1950)

Poezie
Versuri. Ideea. Ciclul morţii (1923)
Transcedentalia (1931) OPERA Capitolele 6-13 Capitolele 2 - 6 Capitolul 1 întâmplările de pe front
Duminică, 15 august 1916 – noiembrie 1916 (sau mai târziu) Povestea iubirii dintre Ştefan şi Ela
doi ani şi jumătate înainte de 26 oct. 1914 –august 1926 Discuţia de la popota ofiţerilor
joi, 12 august 1916 În roman EXPERIENŢA RĂZBOIULUI PLAN EROTIC Solidaritate Ameninţarea
morţii Îndoială Certitudine Ştefan
Gheorghidiu Eroul se zbuciumă între Scris în întregime la
persoana I CONFESIUNE
Full transcript