Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

IMPACTUL DEZVOLTĂRII PROIECTULUI P.O.P.A.S ASUPRA ORAŞULUI

No description
by

Tîrnovan Lorena Cristiana

on 20 July 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of IMPACTUL DEZVOLTĂRII PROIECTULUI P.O.P.A.S ASUPRA ORAŞULUI


Cuprins
Scopul şi importanţa lucrării

Motivele alegerii şi abordării acestei teme
se regăsesc în dorinţa de a arăta lumii frumuseţile naturii şi ale creaţiei umane, dar îndrăzneţ prin dorinţa de a demonstra valenţele turistice ale unui spaţiu geografic distinct, ca parte a unui teritoriu ancestral numit Bucovina.
Comuniunea dintre om şi natură s-a reflectat secole de-a rândul prin echilibru, armonie şi binefacere reciprocă. În natură, cu deosebire de locul în care ai fost zămislit şi de unde îţi tragi seva, afli şi puterea şi aspiraţia spre
devenire şi creaţie.
Pornind de la aceste preliminarii lăuntrice, menţionăm că abordarea temei a fost stimulată
şi de ideea faptului că se investeşte în
turismul bucovinean, şi în special
în oraşul Gura Humorului.

Metodologia de lucru

Scurtă prezentare geografică şi istorică a oraşului Gura Humorului

Din punct de vedere al amplasării
, oraşul Gura Humorului este situat în depresiunea intramontană cu acelaşi nume, dezvoltată la confluenţa Moldovei cu râul Humor.
Oraşul se situează la intersecţia coordonatelor geografice de 47°32'53.268" latitudine nordică şi 25°53'27.166" longitudine estică.

Prezentarea oportunităţii de finanţare a oraşului Gura Humorului
1. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Programul Operaţional Regional 2007 – 2013
, Axa Prioritară 1 "Sprijinire a dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere",
Proiecte prioritare depuse:
- Realizarea unui sistem de monitorizare video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în locurile de agrement;
- Modernizare şi creare spaţiu verde în oraşul Gura Humorului;
- Reabilitarea infrastructurii rutiere oraş Gura Humorului;
- Accese şi parcări în zona parcului de agrement;
- Alimentare cu energie electrică a tuturor zonelor frecventate de turisti.

IMPACTUL DEZVOLTĂRII PROIECTULUI
P.O.P.A.S
ASUPRA ORAŞULUI GURA HUMORULUI



CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
1.1 Scopul şi importanţa lucrării
1.2 Metodologia de lucru
1.3 Scurtă prezentare geografică a zonei

CAPITOLUL 2
Scurtă prezentare a oportunităţii de finanţare a oraşului
GURA HUMORULUI

CAPITOLUL 3
Prezentarea proiectului P.O.P.A.S

CAPITOLUL 4
Consecinţe asupra dezvoltării oraşului Gura Humorului

4.1 Evoluţia numărului de turişti
4.1.1Evoluţia numărului de înnoptări şi a duratei medii de şedere
4.2. Evoluţia numărului de structuri de cazare
4.3 Structura unităţilor de cazare
4.4 Evoluţia numărului de salariaţi activi în turism
4.5 Evoluţia numărului de societăţi comerciale în Gura Humorului

CONCLUZII

Turismul

ca mod de petrecere a timpului
liber, ca activitate economică
aducătoare de venituri se
răsfrânge direct asupra calităţii
vieţii şi derivă din bunăstarea
materială a oamenilor.
Turismul trebuie privit prin prisma laturii sale spirituale şi culturale prin faptul că duce la îmbogăţirea umanităţii în concepte, idei, valori, într-un cuvânt este o condiţie a culturalizării lumii.

Turismul este, în acelaşi timp, liantul păcii şi înţelegerii dintre popoare, un mod de a trăi armonios, iar în final, o cale deschizătoare de perspective noi în contextul globalizării şi dezvoltării durabile a societăţii umane.

Motivele prezentului studiu
au la bază câteva coordonate, dintre care numim:
încadrarea oraşului Gura Humorului

în cea de a doua regiune turistică a ţării,
existenţa unui fond turistic cultural-istoric
recunoscut pe plan naţional şi internaţional prin mănăstirea Voroneţ, unică în lume datorită frescii exterioare,
tradiţii şi obiceiuri autentice
, neexplorate suficient sub aspectul resurselor turistice naturale, mai ales, în zona Voroneţ,
abordarea cantitativă şi calitativă a patrimoniului turistic
pentru a reliefa elementele de atractivitate,
favorabilitate sau restrictivitate pentru funcţionalitatea turistică
, fie că este vorba despre resurse sau echipare tehnico-materială pentru turism, ori despre aspectele circulaţiei turistice, a relaţiilor turismului cu mediul sau despre promovare şi zonare turistică.

Lucrarea
Impactul dezvoltării proiectului P.O.P.A.S. asupra oraşului Gura Humorului
, se doreşte a fi prima încercare de abordare mai completă şi mai complexă a dezvoltării turistice a oraşului Gura Humorului.

La baza elaborării lucrării
s-au folosit variate surse de documentare bibliografică şi statistică, cercetarea pe teren, unde s-au realizat cartări, descrieri, ce au permis o confruntare directă cu varietatea problemelor referitoare, atât la patrimoniul turistic, cât şi la modalităţile de finanţare şi dezvoltare ale acestuia, în contextul dezvoltării durabile.

Lucrarea prezintă şi detaliază proiectul de dezvoltare turistică P.O.P.A.S.

În final
am încercat să scoatem în evidenţă consecinţele acestui proiect asupra dezvoltării oraşului Gura Humorului.


Pentru prelucrarea şi interpretarea datelor
s-au utilizat metodele cartografice specifice cercetării în domeniul geografiei turismului, aplicate prin diverse tehnici: fond calitativ, haşuri, puncte, linii, areale, semne convenţionale, diagrame, majoritatea realizate în tehnica GIS sau prelucrate în programele Excel, Correl Draw.

Pentru analiza şi redarea cartografică
a unor fenomene de dinamică turistică s-au folosit modele matematice şi statistice şi metodele modelării prin tehnica GIS şi în programul Excel.

Utilizarea programului Excel
s-a dovedit foarte utilă în efectuarea reprezentărilor pentru diferite aspecte ale fenomenului turistic din oraşul Gura Humorului:
calcul

tabelar
,
realizarea de tabele
în
efectuarea graficelor
. Această tehnică de lucru a oferit posibilitatea obţinerii unor modele, corelaţii şi rezultate care reflectă evoluţia în timp a elementelor analizate privind cuantificarea potenţialului turistic natural şi antropic, dinamica fenomenului turistic, evaluarea capacităţilor de infrastructură şi circulaţie turistică din Oraşul Gura Humorului.


Din punct de vedere al reliefului
oraşul Gura Humorului este situat în partea de est a Carpaţilor Orientali şi reprezintă limita dintre două subunităţi ale Carpaţilor Orientali, respectiv Obcinile Bucovinei în nord şi Munţii Stânişoarei, în sud.


Din punct de vedere geologic
,
relieful Obcinilor Bucovinei,
unitate de munţi scunzi şi
mijlocii, este alcătuită din fliş
cretacic şi paleogen.


Depresiunea Gura Humorului
s-a format în zona de vărsare a pârâurilor Humor, Voroneţ, Suha, Suha Mare, Suha Mică, în râul Moldova, fiind axată pe sinclinal, iar culmile care o înconjoară formează anticlinale, existând o perfectă adaptare la structura geologică.

Din suprafaţa totală a zonei administrative a oraşului Gura Humorului, aproximativ
65%
este ocupată de păduri.

Fig. I.1. Localizarea şi coordonatele geografice ale oraşului Gura Humorului

Administrativ
, oraşul Gura Humorului se învecinează (fig I.1. ):
• La nord, comunele Mănăstirea Humorului şi Pârteşti;
• La sud, comuna Slatina;
• La est, comunele Păltinoasa şi Valea Moldovei;
• La vest, Oraşul Frasin.

Din punct de vedere al
accesibilităţii
oraşul este străbătut de şoseaua europeană E576 Suceava - Gura Humorului - Vatra Dornei - Bistriţa Năsăud, fiind situat la 37 km de Suceava - centrul administrativ al judeţului, 36 km de oraşul Fălticeni, 33 km de oraşul Câmpulung Moldovenesc.
Reţeaua de drumuri judeţene asigură legătura cu localităţile vecine: DJ 177 - Mănăstirea Humor - Poiana Micului; DJ 177C - Valea Moldovei.

Accesul în localitate se realizează şi
feroviar
, pe magistrala 502, Gura Humorului fiind staţie pe reţeaua feroviară Suceava - Vatra Dornei.
Oraşul este deservit de
o autogară
,
două staţii C.F.R.
(Gura Humorului - 10 trenuri zilnic şi Gura Humorului Oraş - 24 trenuri zilnic) precum şi de
un helioport
, în Voroneţ şi de
aeroportul internaţional Salcea
(aflat la 55 km de Gura Humorului).

Oraşul
Gura Humorului
îşi trage numele de la aşezarea sa la gura de vărsare a pârâului Humor în râul Moldova. Declarat oraş începând cu anul 1904,localitatea este atestată în documentele scrise medievale emise de cancelaria Moldovei, încă de la începutul secolului XV (1415), când vornicul Oană a întemeiat
vechea mănăstire a Humorului
, la o distanţă de 6 km de actualul oraş.



Fig.I.3. Populaţia pe sexe


Clasificarea populaţiei de etnii
arată în felul următor:
-12.722 naţionalitate română;
-14 naţionalitate maghiară;
-156 naţionalitate romă;
-32 naţionalitate germană;
-15 naţionalitate ucraineană;
-8 naţionalitate rusă;
-38 altă limbă maternă.

Tab.I.1. Structura populaţiei pe religii

Din categoria
resurselor naturale
fac parte pădurile, păşunile, apele minerale (apelor sulfuroase şi oligominerale), fructele de pădure, piatra şi alte materiale de construcţii.
Rezervaţia geologică "
Piatra Pinului
"cu o suprafaţă de 1,4 ha reprezintă un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de peşti fosiliferi care demonstrează existenţa unei faune specifice: peşti, corali, scoici, etc.

Rezervaţia păstrează urme de viaţă din marea(Marea Sarmatică) ce odinioară acoperea zona. Rezervaţia, situată pe partea dreaptă a râului Moldova este împădurită, fiind acoperită parţial cu pin silvestru, brad, molid, fag, etc. Ca unicat, poate fi menţionat faptul că specia afinul negru se află aici la cea mai mică altitudine din Bucovina (600 m).

Rezervaţia "
Piatra Şoimului
"
, situată la câteva sute de metri în amonte de "
Piatra Pinului
"
, este vizitată pentru pitorescul stâncilor din pădure. Suprafaţa rezervaţiei este de cca. 0,50 ha.
Rezervaţiile "Piatra Pinului "şi "Piatra Şoimului" au dobândit regimul de arie naturală protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional.

Din patrimoniul natural mai fac parte:

Pădurea de Mesteceni
- de unde se poate admira panorama oraşului;
Pietrele Doamnei
sau
Pietrele Muierilor
reprezintă un adevărat monument al naturii situat pe latura vestică a râului Humor, pe Obcina care desparte Mănăstirea Humorului de oraşul Frasin.

Ca urmare a specificului geografic al acestei zone precum şi a resurselor turistice antropice existente, turismul, ca activitate economică, este dezvoltat şi are premize favorabile de dezvoltare în viitor.

Formele de turism
care se practică pe teritoriul localităţii şi în aria limitrofă sunt:

Turismul cu valenţe culturale
- datorită numeroaselor mănăstiri incluse în patrimoniul UNESCO;

Turismul sportiv şi de agrement
- datorită varietăţii tipurilor de sport care pot fi practicate în localitate şi aria limitrofă a localităţii (sporturi de iarnă, trekking, nordic walking, mountain-bike, parapantă, călărie, escaladă sportivă, rapel sau tiroliană etc.);

Turismul de afaceri, congrese şi reuniuni
- datorită existenţei celor 5 săli de conferinţă ale Clubului de Munte Best Western Bucovina;

Turismul rural
- datorită păstrării încă intacte a valorilor cultural-artistice ale zonei, obiceiurile şi tradiţiile bucovinene în unele dintre gospodăriile rurale din zonă;

Turismul pentru vânătoare
;

Turismul religios şi pelerinaj
.


Situat în centrul geografic al judeţului Suceava
, Gura Humorului deţine o poziţie strategică pentru accesarea tuturor traseelor turistice ce au ca scop vizitarea mănăstirilor cu frescă exterioară şi a celorlalte obiective din această parte de ţară.
În acest teritoriu se află cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală:
Voroneţ
,
Humor
,
Arbore
,
Moldoviţa
,
Suceviţa
, care prin valoarea incontestabilă a picturilor exterioare fac parte din patrimoniul
culturii universale
, incluse în evidenţa UNESCO.
Din cele cinci monumente istorice enumerate, Mănăstirea Voroneţ se află chiar pe teritoriul oraşului, la 4 kilometri de centrul administrativ.


Principalele obiective turistice şi de agrement

din zonă sunt:
-
Rezervaţiile „Piatra Pinului”
(rezervaţie geologică) şi
“Piatra Şoimului”
– arii naturale protejate – Legea Nr. 5/2000;
-„Pietrele Doamnei”
sau „Pietrele Muierilor” – situate pe latura vestică a râului Humor, pe Obcina care desparte Mănăstirea Humorului de oraşul Frasin;
-
Parcul Dendrologic
– În partea de sud – vest a oraşului se află amenajat Parcul Dendrologic “Lunca Moldovei”, ce se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 24 ha, fiind despărţit de Obcina Voroneţului prin râul Moldova;
-
Mănăstirea Humorului
;
Existenţa, pe teritoriul oraşului, a două monumente de arhitectură
clădirea Primăriei
– 1904 şi
clădirea Judecătoriei
– 1901, situate în centrul oraşului;
-Alte monumente de arhitectură:
Biserica Romano – Catolică
(1811),
Şcoala Generală Nr. 1
(1872),
Şcoala Generală Nr. 2
(1910 - fostul Colegiu “Principele Carol”),
casa “Sidorovici”
, clădirea în care funcţionează atelierele Centrului Şcolar Sf. Andrei”;
-
Bisericile Ortodoxe „Sf. Împarati Constantin şi Elena”
şi
„Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”
;
-
Catedrala Maicii Domnului
;


-Existenţa ruinelor unor fortificaţii
din secolul al XVIII-lea. Din informaţii documentare reiese că imediat după ocuparea Bucovinei, în 1774, s-au organizat pe Valea Moldovei, la intrarea printre obcini, nişte fortificaţii defensive orientate spre est; cea de la Gura Humorului pare să fi fost una dintre acestea. O legendă păstrată în amintirea localnicilor mai vârstnici atribuie începuturile acestor fortificaţii voievodului Bogdan I, ca mijloc de apărare împotriva unor atacuri militare ale maghiarilor;
-
Cimitirul Evreiesc
datând de la sfârşitul secolului al XVIII – lea, menţionat în Lista monumentelor istorice la capitolul “zone istorice” – situat în partea de nord a oraşului;
-
Bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska
– Scriitoarea de limbă ucraineană Olga Iulianovna Kobyleanska (în limba ucraineană Ольга Кобилянська) s-a născut la data de 27 noiembrie 1863 în oraşul Gura Humorului. Opera sa literară are ca temă viaţa ţăranilor bucovineni, huţulilor şi intelectualităţii ucrainene;

-Casa unde a locuit familia tenorului român Joseph Schmidt
– pe Strada Mihai Eminescu.

-
Sinagoga Evreiasca
– aflata in stare de degradare;
-
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina
– unic ca tematica în ţară;
-
Casa de Cultură
, ce funcţionează într-un spaţiu care a fost iniţial sinagogă pentru evrei;
-
Partia de schi „Soimul”
cu telescaun si instalatii de produs zapada, amenajat cu finantare din programul PHARE CES;
-
Zona de agrement „Arinis”
(bazine de înot, terenuri de sport, sala de sport, patinoar natural, Parc Dendrologic, fara spatii de cazare);


Alte elemente ale cadrului natural
care întregesc potenţialul turistic al oraşului Gura Humorului:

Cadrul natural pitoresc de zonă montană
- oraşul fiind înconjurat de versanţi nu prea înalţi acoperiţi cu păduri de foioase şi răşinoase, cu un climat plăcut şi reconfortant;

Bioclimatul sedativ de cruţare
caracteristic zonei Gura Humorului deoarece oraşul este situat în depresiunea intramontană cu acelaşi nume, la o altitudine de 490 m, între culmile împădurite ale Obcinei Mari, Obcinei Voroneţului şi Obcinei Humorului – acest tip de bioclimat este caracteristic dealurilor şi podişurilor până la 600-700 m, precum şi unor depresiuni de deal;
Posibilitatea punerii în valoare, în scop terapeutic, a
apelor sulfuroase şi oligominerale
;
Existenţa în zonă a unei
faune
constituind fond
de vânătoare şi pescuit
.

Tradiţiile şi obiceiurile populare

Valorile cultural-artistice ale zonei, obiceiurile şi tradiţiile bucovinene păstrate în unele dintre gospodăriile rurale din zonă reprezintă un alt element important care întregeşte potenţialul turistic al oraşului Gura Humorului. Zona Gura Humorului este recunoscută pentru meşteşugurile populare, în special, prelucrarea lemnului, ţesături şi împletituri.

Dintre
activităţile
posibile în zona Arinişului, ce a fost modernizată în urma proiectului POPAS, includem şi pe cele din categoria sporturilor şi agrementului.
Pârtia de schi “Şoimul”
- pârtie de schi situată în zona Ariniş, cu instalaţie de zăpadă artificială, iluminat nocturn, instalaţie de transport pe cablu.
Baza de agrement “Ariniş”
- piscine pentru adulţi (acoperită şi descoperită), piscină pentru copii, 6 terenuri de sport cu iluminat nocturn, patinoar, alei pietonale refăcute şi iluminate:
• două săli polivalente de sport;
• piscină acoperită, de dimensiuni olimpice, prevăzută cu saună şi jacuzzi, în care funcţionează o şcoală de înot şi o şcoală de iniţiere în scufundări;
• un ştrand cu piscină în aer liber şi bazin de înot pentru copii;
• un patinoar natural ce funcţionează, în timpul verii, ca spaţiu pentru role şi skateboard-uri;
• terenuri de baschet, handbal, volei, tenis de câmp, fotbal ce dispun, inclusiv, de iluminat nocturn.
Parc de turism activ
– ture de bicicletă si trekking pe trasee amenajate;
Aventura Parc
;
Camping
;
Escalada sportivă Piatra Şoimului
;
Paintball
;
Airsoft army
.
 
Un alt proiect de finanţare este
Development of European Eco-tourism parks în the tourist resort of Gura Humorului, the city of Chernivtsi and the municipality of Chernivtsi ETGS – Eco Tour Garden Street
– Programul Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013, Prioritatea 1 “Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră”, Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii regiunilor urbane şi rurale prin munca peste graniţe” – Parteneriat.
Proiectul
Touristic and Cultural Adventures (ADVENTures)
– Programul Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldova, 2007, aloarea proiectului fiind de 630.000 Euro.
Din aceste trei proiecte au fost aprobate pentru finanţare doar primele două şi implementate până în perioada 2012-2014.

Pentru perioada imediat apropiată avem o
listă vastă de propuneri de proiecte
ce urmează a fi depuse spre finanţare pentru dezvoltarea oraşului Gura Humorului.
1. Alimentare cu energie electrică locuinţe zona Obor oraşul Gura Humorului, Judeţul Suceava.
2. Alimentare cu energie electrică locuinţe zona Veterani oraşul Gura Humorului, Judeţul Suceava.
3. Extinderea reţelei de gaz.
4. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Suceava - investiţii Gura Humorului.
5. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe.
6. Modernizare şi creare spaţiu verde în oraşul Gura Humorului.
7. Reamenajarea Parcului Mesteceni (drum, alei, mobilier specific).
8. Amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii (Ariniş).
9. Reabilitarea unităţilor de învăţământ.
10. Dotarea unităţilor de învăţământ.
11. Servicii de sănătate în Gura Humorului.
12. Dotarea Spitalului Orăşenesc Gura Humorului.
13. Dotarea, repararea şi modernizarea dispensarelor medico-sociale.
14. Evaluarea stării de sănătate a populației.
15. Înfiinţarea unei echipe mobile pentru îngrijirea la domiciliu a bătrânilor.

16. Construirea de locuinţe sociale inclusiv pentru persoanele de etnie romă.
17. Realizarea unui Cămin pentru oamenii străzii.
18. Construcţia unui Cămin de Bătrâni.
19. Continuarea programului de construire a locuinţelor pentru tineri (ANL).
20. Campanii de educare a categoriilor de persoane vulnerabile.
21. Parteneriate pentru integrarea pe piaţa muncii a tinerilor defavorizaţi.
22. Amenajare adăpost modern pentru câinii comunitari.
23. Modernizarea şi dotarea Serviciului de Poliţie Comunitară.
24. Amenajare parcări în oraşul Gura Humorului.
25. Plan de promovare a staţiunii Gura Humorului şi a zonei turistice Bucovina.
26. Crearea brandului turistic al staţiunii Gura Humorului.
27. Crearea şi marcarea traseelor turistice tematice.
28. Desfăşurarea activităţilor de spectacole, culturale şi recreative în Oraşul Gura Humorului.
29. Construcţie pod peste râul Moldova, care va face legătura dintre piscină, bazine şi pârtie, orașul Gura Humorului.
30. Modernizarea străzilor spre obiectivele turistice.
31. Transport public ecologic - realizarea traseelor trenuleţului electric şi parcul de biciclete.
32. Realizarea unei Telegondole.
33. Înnobilarea oraşului cu statui ale personalităţilor istorice, culturale din zonă şi ale eroilor.

34. Reabilitarea fortificaţiilor din sec. al XVIII – lea din oraşul Gura
Humorului.
35. Centrul Cultural Voroneţ.
36. Modernizarea Muzeului Obiceiurilor Populare.
37. Amenajare şi dotare spaţiu pentru Biblioteca orăşenească.
38. Aqua Park Gura Humorului - parc acvatic de agrement.
39. Exploatarea apelor minerale în scop turistic/medical.
40. Realizare trasee turistice şi piste de biciclete în orașul Gura Humorului.
41. Crearea şi dotarea parcului industrial.
42. Modernizarea pieţei agro-alimentare.
43. Realizarea unei activităţi economice pentru punerea în valoare a pietrei din zona fostei cariere Păltinoasa.
44. Amenajare râu Moldova şi afluenţi pe sectorul Fundu Moldovei – Gura Humorului.
45. Corectare şi amenajare torenţi pentru apărarea oraşului de efectele inundaţiilor.
46. Împăduriri şi combaterea eroziunea solului în zona Toaca.
47. Extinderea reţelei canalizare în zonele Ştefan de Mare, Ciprian Porumbescu, Boureni.
48. Ecologizarea gropii de deşeuri menajere „Lunca Boilor”.
49. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public.
50. Construcţie de microhidrocentrale pe râul Moldova în Oraşul Gura Humorului.
51. Creşterea calificării profesionale a angajaţilor.
52. Organizarea de schimburi de experiență cu autorități locale din România
și Uniunea Europeană.
53. Platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a
deşeurilor menajere.

Prezentarea proiectului P.O.P.A.S.
Apelativul P.O.P.A.S. derivă din următoarele cuvinte: Pârtie de schi, Orientare turistică, Parc „Lunca Moldovei”, Agrement şi Sport.
Fig. III.1.

Acest proiect este împărţit pe
două loturi
,
valoarea celor două contracte încheiate pentru execuţia lucrărilor – Lotul I şi Lotul II este de 10.546.600,29 Euro, fără TVA.

Acest proiect face parte din programul PHARE
2004 – 2006 de Coeziune Economică şi Socială, de Infrastructură Regională. Beneficiar direct fiind Consiliul Local al oraşului Gura Humorului. Cele două contracte încheiate şi anume; Contractul Nr. RO2006/018-147.04.01.01.01.03.04, încheiat pentru execuţia lucrărilor privind reabilitarea Parcului Lunca Moldovei – Lotul I – Parc; şi Contractul Nr. RO2006/018-147.04.01.01.01.03.05, încheiat pentru execuţia lucrărilor privind realizarea unui domeniu schiabil – Lotul II – Pârtie, au fost finalizate la începutul anului 2013.

Sursele de finanţare
pentru cele două loturi ale proiectului P.O.P.A.S. sunt:
PHARE – 4.997.575,64 Euro - 21.892.879,60 Lei;
Bugetul de stat – 1.665.858,52 Euro - 7.297.626,41 Lei;
Bugetul local – 3.879.974,32 Euro - 16.997.003,50 Lei.

Fig.III.2. Sursele de finanţare a proiectului P.O.P.A.S.

Obiectivul general
al acestui proiect, este îmbunătăţirea infrastructurii turistice regionale din Bucovina în vederea dezvoltării economice
durabile, reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii de turism sportiv din zona Ariniş a staţiunii de interes naţional Gura Humorului, dar şi reabilitarea şi modernizarea infrastructurii arealului turistic „Lunca Moldovei” ce aparţine de zona Ariniş a staţiunii Gura Humorului în vederea promovării turismului de agrement regional.


Proiectul propus
rezolvă prin obiectivele şi rezultatele propuse problemele de infrastructură turistică şi de agrement
ale staţiunii de interes naţional Gura Humorului.
Grupul ţintă al proiectului
vizează o creştere cu 74.856 de turişti
ce vizitează şi se cazează în structurile de primire turistice din zona Gura Humorului.
În urma acestui proiect
224 persoane din Gura Humorului au primit un loc de muncă, ocupând o funcţie de conducere.

Consecinţe asupra dezvoltării oraşului Gura Humorului

Odată cu depunerea documentelor de obţinere acestui proiect, a fost imobilizată o echipă naţională de specialişti ce s-au deplasat în zona de studiu, pentru a face previziuni asupra eficienţei acestei idei de dezvoltare a turismului din zonă.
Termenul de previziune provine franţuzescul „prévision” şi înseamnă a anticipa apariţia şi evoluţia unor evenimente şi procese, pe baza datelor cunoscute din trecut şi prezent, precum şi a studierii legilor obiective în contextul temporar şi spaţial dat. Acest termen este o categorie generică, aptă să reprezinte toate modalităţile de abordare a problemelor viitorului.

Prin
metodă de previziune
înţelegem o modalitate, un procedeu sau
un ansamblu de procedee cu ajutorul căruia realizăm cercetarea, analiza, cunoaşterea şi descrierea realităţii obiective în scopul anticipării, iniţierii şi organizării unei acţiuni viitoare pe bază de criterii de eficienţă
. Metoda are un caracter activ, în sensul că nu se referă la o cunoaştere în mod pasiv a realităţii, ci arată care sunt cele mai bune căi de urmat, dă orientări practice referitoare la modul în care trebuie procedat.

Prin implementarea sa, proiectul P.O.P.A.S.
Gura Humorului răspunde următoarelor probleme identificate sub aspect turistic la nivelul staţiunii Gura Humorului:
-lipsa infrastructurii turistice şi de agrement practicabile şi la standarde calitative;
-numărul mic de turişti care vizitează anual staţiunea (la nivelul anului 2004 numărul de turişti înregistraţi la nivelul unităţilor de primire turistice din Gura Humorului era de 93280 turişti);
-un număr minim de servicii turistice oferite în staţiune: cazare şi masă;

-accesul deficitar la informaţiile cu privire la obiectivele turistice din zonă;
numărul mare de persoane din Gura Humorului ce nu au loc de muncă (2040 persoane);
-veniturile minime din turism ale staţiunii;
-structurile de primire turistice din staţiune înregistrează indici de ocupare reduşi: „indicele mediu de ocupare” înregistrează valoarea de 33,36%, iar „durata medie a numărului de înnoptări” este de 2,5 nopţi/turist.


Beneficiile
pe care investiţia proiectului s-a produs,
se prezintă astfel:
A.pentru grupul ţintă:
-a crescut numărul de servicii turistice oferite turiştilor în staţiune de la 2 (cazare şi masă) la 5 prin adăugarea serviciului „sport” prin pârtia de schi, a celui de „agrement” prin zona de agrement din cadrul parcului dendrologic şi de agrement „Lunca Moldovei” şi a celui de „informare turistică” prin punctul de informare turistică;
-s-a prelungit perioada sezonului de iarnă prin utilizarea pârtiei de schi la capacitate maximă, în condiţiile în care vor fi amplasate tunuri de zăpadă;
-turiştii ce vor vizita staţiunea vor fi mai bine informaţi cu privire la obiectivele turistice ale zonei şi vor alege în cunoştinţă de cauză vizitarea acestora;
-a crescut calitatea serviciilor turistice oferite de structurile de primire din staţiune şi se vor intensifica prin intensificarea fenomenului concurenţial;
-a crescut şi creşte gradul de satisfacţie a turiştilor cu
privire la serviciile din zona Ariniş.

B.pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi:
-va creşte numărul de turişti ce vizitează şi se cazează în Gura Humorului cu peste 45% de la 128524 turişti la 191282 turişti în orizontul de timp 2007 – 2014;
-va creşte duratei a numărului de înnoptări în Gura Humorului de la 2,5 nopţi/turist la 4,1 nopţi/turist până în anul 2014;
-a crescut investiţiile române şi străine în zonă şi implicit se va produce o
dezvoltare turistică şi economică.

Fig.IV.2. Numărul total de turişti ce vizitează staţiunea

Rata anuală de creştere a numărului de turişti oscilează foarte mult în perioada 2001-2014, ajungând la apogeu în anii 2008-2009 cu o cotă de 23 respectiv 21 %. Fig. IV.5.
Fig.IV.5. Rata anuală de creştere a numărului de turişti


Dacă urmărim
evoluţia numărului de unităţi de primire
din oraşul Gura Humorului se poate observa o creştere continuă a acestora pentru perioada luată în studiu şi anume 2006-2014. Anul 2014 numărul unităţilor de cazare a crescut la 55 cu un număr de 40 de unităţi în plus faţă de anul 2007. Tab.IV.3.

Evoluţia numărului structurilor de cazare
Din datele analizate putem concluziona că proiectul P.O.P.A.S. a avut un rol foarte important în evoluţia numărului de unităţi de cazare din oraşul Gura Humorului.

Structura unităţilor de cazare

După structura unităţilor de cazare, acestea
pot fi distinse în forme de bază, cum ar fi hotelurile, hostelurile, hanurile, etc. şi forme complementare de cazare cum ar fi campingurile, satele de vacanţă, etc.
Hotelurile sunt unităţi de cazare clasificate în 3 categorii în cazul nostru: Hoteluri de 4 stele, de 3 stele şi de 2 stele.

La sfârşitul anului 2014, în oraşul Gura Humorului erau 2 hoteluri de patru stele, 4 hoteluri de trei stele şi un hotel de două stele. Fig.IV.11
Cinci dintre acestea sunt înregistrate după implementarea proiectului P.O.P.A.S.

Fig.IV.11 Clasificarea hotelurilor după numărul de stele

În ceea ce priveşte
categoria de clasificare
a pensiunilor turistice determinată de implementarea în totalitate a criteriilor obligatorii de realizare a punctajului minim realizat din evaluarea criteriilor suplimentare, pensiunile se clasifică în:
Pensiuni de 5 margarete (150 de puncte)
Pensiuni de 4 margarete (120 de puncte)
Pensiuni de 3 margarete (80 de puncte)
Pensiuni de 2 margarete (40 de puncte)
Criteriile pe baza cărora se obţin aceste puncte sunt:
-Clădirile să fie în stare bună şi să se încadreze în stilul arhitectural al zonei;
-Căile de acces şi spaţiile înconjurătoare să fie bine întreţinute;
-Să aibă curte proprie cu spaţii verzi;
-Împrejurimi estetice;
-Să aibă amenajări floristice şi suprafeţe de joacă;
-Să aibă parcare proprie, etc.

Capacitatea de cazare în funcţie de locuri, a crescut odată cu dezvoltarea reţelei de unităţi de cazare. Dacă în anul 2009 aveam 172954 locuri de cazare,în anul 2014, numărul locurilor de cazare a crescut cu 93% faţă de perioada de dinaintea implementării proiectului P.O.P.A.S. Fig.IV.13.

Fig.IV.13. Capacitatea de cazare în funcţie de numărul de locuri pe zile din oraşul Gura Humorului pentru perioada 2008-2014

Fig.IV.14. Harta distribuţiei unităţilor de cazare din cadrul oraşului Gura Humorului

Evoluţia numărului de salariaţi activi în turism

În urma implementării proiectului de dezvoltare P.O.P.A.S. s-au făcut 219 angajări în domeniul turistic. numărul de locuri de muncă din staţiune (69 locuri de muncă directe în administraţie şi 150 locuri de muncă indirecte în sectorul turistic).


La nivelul oraşului, în anul 2004 erau 2254 de salariaţi, această cifră a crescut constant până în anul 2009, ajungând la un număr de 4307 salariaţi. După anul 2009-2010 avem o scădere cu -27,4% datorită crizei economice şi a restructurărilor. Îmbucurător este faptul că pe linie turistică numărul de angajaţi este în creştere continuă.

Evoluţia numărului de societăţi comerciale în Gura Humorului
În ultimii ani, după implementarea proiectului de dezvoltare turistica P.O.P.A.S. staţiunea Gura Humorului a atras investitori străini interesaţi să investească în aceasta zonă.

Aqua Arena Bucovina, firmă cu capital polonez, finlandez şi lituanian, şi-a exprimat intenţia de a investi 25 milioane Euro în zonă, într-un aqua parc complet acoperit cu o suprafaţă de apă de 700 mp şi o capacitate de 400 de locuri, având ca temă un paradis tropical în care temperatura să fie constantă pe toată perioada anului la 31 de grade.

O altă firmă elveţiană va investi într-un hotel de 105 camere tip apartament în zona pârtiei.

Un alt investitor elveţian a obţinut certificatul de urbanism pentru un parc de aventură amenajat pe o suprafaţă de 6000
mp şi a unui teren de minigolf.

Toate aceste investiţii vor atrage un număr mai mare de turişti
în zonă şi probabil vor fi motivaţi să petreacă mai mult timp
în această zonă.

CONCLUZII(sau…ce trebuie să reţinem)
Oraşul Gura Humorului este
situat în depresiunea intramontană cu acelaşi nume,
dezvoltată la confluenţa Moldovei cu râul Humor.

Unul dintre cele mai mari proiecte de finanţare turistica, este Proiectul
P.O.P.A.S.
- PHARE 2004 – 2006.

Apelativul P.O.P.A.S. derivă din următoarele cuvinte:
Pârtie de schi, Orientare turistică, Parc „Lunca Moldovei”, Agrement şi Sport
.

Obiectivul general al acestui proiect, este
îmbunătăţirea infrastructurii turistice regionale din Bucovina
în vederea dezvoltării economice durabile, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de turism.
În urma proiectului se înregistrează
o creştere cu 74.856 de turişti
ce vizitează şi se cazează în structurile de primire turistice din zona Gura Humorului.
În urma acestui proiect
224 persoane din Gura Humorului au primit un loc de muncă
, ocupând o funcţie de conducere.

Odată finalizată, investiţia, staţiunea
Gura Humorului poate concura cu succes
cu obiectivele turistice din staţiunile turistice recunoscute la nivel naţional, cum ar fi Vatra Dornei.

Zona aceasta este recunoscută în lumea turismului contemporan ca fiind una dintre cele mai vizitate zone turistice din România, aflându-se la concurenţă foarte strânsă
cu zona Sighişoarei şi Delta Dunării.

BIBLIOGRAFIE
Bleahu, M., (1987), Turismul şi protecţia peisajului. Ocrotirea naturii şi a mediului
inconjurător, Editura Academiei R.S.Române, Bucureşti;
Bojoi, I., şi colab. (1979), Suceava. Ghid turistic al judeţului, Editura Sport-
Turism, Bucureşti
Bouaru, Codruţa Petronela, (2007), Dezvoltarea turismului în Bucovina,
în „Revista de comerţ”,vol. 7, nr. 7, p. 19 – 24, iulie 2006;
Brânduş, C., Grasu, C., (1991), Valea Moldovei, Editura Pentru Turism, Bucureşti;
Ciangă , N., (1979), Rolul staţiunilor din Carpaţi in dezvoltarea turismului, în Studia
Universitatis Babeş-Bolyai, Seria Geologie-Geografie, nr. 1, Cluj-Napoca;
Efros, V., (Coord. Proiect), (2009), oameni şi locuri în Bucovina, Editor Fundaţia
Naţională „Humanitas” – România”, Filiala Suceava;
Nistor, I., (1991), Istoria Bucovinei, Editura Humanitas, Bucureşti;
Popp, N., Popescu-Argeşel, I., (1972), Harta turistică a judeţului Suceava, în „Comunicări şi referate geografice”, Suceava;
*** (2004 – 2012), Breviarul turistic al Judeţului Suceava, Direcţia judeţeana pentru
statistică Suceava, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti
*** Evoluţie, imagine, previziuni de viitor – strategie de dezvoltare locală a oraşului Gura
Humorului – cod SIMIS 12788
*** Pârtie de schi, Orientare turistică, Parc "Lunca Moldovei", Agrement, Sport –
P.O.P.A.S. - PHARE 2004 – 2006 Coeziune Economică şi Socială, Proiecte Mari de Infrastructură Regională – primăria Gura Humorului
*** Sumar Executiv al Proiectului P.O.P.A.S. – Consiliul Judeţean Suceava



Surse de internet

http://www.primariagh.ro/
http://www.gurahumorului.info/ro/
http://www.relians.ro/ro/proiecte/popas-gura-humorului.html
http://www.monitorulsv.ro
http://www.finantare.ro


Gura Humorului
a dobândit statutul de staţiune turistică de interes naţional prin Hotărârea Guvernului României nr.114 din 24 februarie 2005 publicată în Monitorul Oficial Nr. 178 / 1 martie 2005.
Mănăstirea Humorului
Gura Humorului
Full transcript