Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Untitled Prezi

No description
by

Oana-Mihaela Dumitru

on 27 May 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Untitled Prezi

Diversitatea fibrelor textile si curatire Fibrele naturale sunt rezultatul unor sinteze ale organismelor vii vegetale (fibre de bumbac, in, canepa s.a.)
Fibrele chimice se obtin pe cale industriala prin procedee fizico-chimice. Dupa natura materiei prime folosite, ele pot fi fibre artificiale sau sintetice:
-> Fibrele artificiale se obtin din materii prime cu structura macromoleculara sintetizate de organismele vii, transformate si aduse la forma de fibra in fabricile chimice. Dupa materia prima, folosita ele pot fi de natura vegetala (fibre de vascoza, acetat, cupro) sau animala (fibre din cazeina).
->Fibrele sintetice, se obtin pe cale chimica prin sinteza polimerilor necesari obtinerii lor, sinteza care porneste de la substante organice cu molecule relativ simple. Fibrele naturale de origine vegetala Fibre naturale Fibre artificale In afara de fibrele naturale care sunt rezultatul unor sinteze ale organismelor vii, astazi se folosesc in mare masure fibrele chimice, care se obtin pe cale industriala. Fibre sintetice Sunt substante macromoleculare filiforme, obtinute din molecule simple prin condensare(cu eliminare de apa) sau prin polimerizare (cu dipsaritia unor duble legaturi). Folosirea pe scara din ce in ce mai mare a fibrelor sintetice, care poseda calitati ce le-au impus ca materie prima pentru industria textila, ridica probleme deosebite pentru cel care este obligat sa faca intretinerea produselor realizate din aceste fibre.
Problema se complica si mai mult prin faptul ca, pentru a se obtine tesaturi sau tricoturi cu calitati superioare in care sa se imbine insusirile superioare ale fibrelor sintetice cu cele ale fibrelor naturale, azi se fabrica in general produse din fire filate, din amestecuri de fibre sau din combinatii de fire.
De aceea, in operatiile de curatire trebuie sa se tina seama de natura si comportarea fibrelor textile care intra in componenta articolului respectiv. Dumitru Oana-Mihaela
Dumitru Elena-Catalina
Gugu Stefania-Ancuta
Franculet Izabela Fibre naturale, artificiale si sintetice Fibrele textile au o structura filiforma, lungimea lor fiind de cateva sute de ori mai mare decat diametrul. Ele sunt formate din fibrile asezate in general in spirala pe directia axei fibrei. Fibrilele se compun din pachete de macromolecule lineare. Din punct de vedere chimic aceste macromolecule se incadreaza in categoria polimerilor inalti si sunt formate din molecule simple(monomeri) unite intre ele prin legaturi chimice rezistente (covalente), numite si legaturi principale Fibrele textile absorb vapori de apa din atmosfera in cantitate mai mare sau mai mica, in functie de prezenta unor grupe chimice cu afinitate pentru apa si de gradul de orientare, deoarece apa patrunde numai in zonele amorfe. Aceasta caracteristica se numeste higroscopicitate.
O alta caracteristica a lor este hidrofilia, care consta in posibilitatea fibrei de a se uda si a absorbi apa. Astfel, fibrele celulozice au o rezistenta buna la alcalii si sunt sensibile la actiunea acizilor, iar fibrele proteinice se comporta complet diferit, fiind sensibile la alcalii si rezistente la acizi. Fibrele naturale de origine vegetala provin fie din semintele unor plante(bumbacul), fie din tulpinile altora, (in,canepa s.a.) unde au rol de schelet. BUMBACUL Fibrele de bumbac sunt prelungiri epidermice ale cojii semintelor. Se cultiva in general in regiuni calduroase(Egipt, Asia, China, S.U.A. , Rusia ).Recoltarea se face atunci cand capsulele sunt desfacute si fibra a ajuns la maturitate Proprietati fizice - fibrele au culoare alb galbuie
- lungimea cuprinsa intre 10-50 mm
-se prezinta ca o panglica cu rasucituri - prezenta lor face ca bumbacul sa retina mai usor murdaria decat fibrele artificiale care au suprafata neteda si care pentru acelasi motiv, se spala mai usor. Recunoasterea bumbacului Cea mai simpla proba de recunoastere a fibrelor textile este proba de ardere. Bumbacul, ca si alte fibre celulozice, arde cu flacara si miros de hartie arsa si se transforma in cenusa alba. Fibre liberiene Fibra de in Inul este o planta anuala, care se cultiva in zonele cu climat temperat si umed. La noi creste in vaile regiunilor deluroase si muntoase.
Extragerea fibrelor din tulpinile de in, curatirea si sortarea se face in topitorii, unde substantele pectice sunt distruse cu ajutorul unor bacterii. Proprietati - rezistenta mecanisa a fibrei este mai mare decat a bumbacului, iar acest lucru se datoreste faptului ca celuloza din in are un numar mai mare de zone orientate
-fibra tehnica de in are lungimi de 100-200 de mm
-este formata din pachete de celule
-au o culoare galbuie sau cafenie, insa ele se albesc in operatiile de finisare textila Recunoasterea fibrei de in. Fiind o fibra celulozica, proba de ardere este asemanatoare cu a bumbacului Fibre naturale de origine animala Fibrele textile de origine animala sunt paruri, produse epidermice de protectie a unor mamifere si au o structura celulara.
Industria textila foloseste lina ( parul de oaie), parul de capra, de camila, de iepure etc. LANA Lana este o formatie cornoasa a pielii oilor avand pentru animal rol de protectie. Ca material textil, se obtine sub forma de cojoc, prin tunderea oilor. Calitatea fibrelor depinde de rasa oilor si de clima. Actiunea apei si a aburului. In conditii de atmosfera standard, fibra absoarbe 17% umiditate. Fibra de lana este elastica, iar elasticitatea creste in mediu umed.
Tratata cu abur sau apa fierbinte se produce fenomenul de fixare al fibrei, prin desfacerea legaturilor de sulf tensionate si stabilirea de noi legaturi netensionate.
Fenomenul se foloseste in industrie pentru stabilirea dimensionala si a suprafetei tesaturilor si in confectii pentru calcare. Recunoasterea fibrei de lana La microscop fibra are aspect caracteristic dat de prezenta solzilor pe suprafata fibrei. Lana fina are solzi care imbraca fibra pe toata circumferinta, iar lina inferioara are mai multi solzi pe circumferinta.
Lana arde cu miros de corn ars, lasand un scrum rigid pe circumferinta. In reactivi care sunt coloranti, lana se coloreaza, reactia putand fi folosita pentru recunoasterea unor zone degradate, care se vor colora mai intens, din cauza absentei solzilor MATASEA NATURALA Matasea naturala este rezultatul secretiei glandulare produsa de larva fluturelui de masa. Fluturele depune in 3-4 zile circa 400 oua care, in conditii speciale de temperatura, ies aceste larve cunoscute sub numele de viermi de matase. Proprietati - in atmosfera standard, fibra absoarbe 11% apa
- rezistenta la actiunea acizilor minerali este mai redusa decat a lanii, insa rezistenta la alcalii este mai buna
-este foarte sensibila la actiunea oxidantilor; prin expunere la soare, fibra se degradeaza oxidativ. Recunoasterea fibrei de matase Matasea naturala are luciu si fosnet caracteristic. Arde ca si lana cu miros de corn ars si lasa o gamalie caracteristica fibrelor de naturala animala. Se dizolva complet in solutie cupro-amoniacala. Se vopseste cu coloranti si bazici. Paruri animale Parul de capra- se compune din 5-10 % fibre moi si fine, iar restul fibre aspre asemanatoare lanurilor inferioare de care se deosebesc printr-un luciu avansat.
Mohairul- provine din parul caprei de angora care creste special in Asia Mica. Din punct de vedere calitativ mohairul se aproprie de lana fina, are un luciu puternic, matasos, caracteristic, iar rezistenta mecanica a fibrei este mai buna decat la lana
Parul de camila- se obtine prin pieptanarea camilelor tinere. Calitativ este format din puf, par mediu si aspru. Are o culoare castanie, este suplu si pastreaza bine caldura
Parul de iepure- se caracterizeaza prin finete, elasticitate si capacitatea buna de impislire desi nu are solzi la suprafata fibrei. Fibra viscoza Fibra viscoza se obtine din celuloza din lemn sau stuf, prin dizolvare, filare prin presarea solutiei prin filiere, intarire intr-o baie de coagulare unde se obtin filamente consistente. Proprietati -pot fi lucioase, semimate sau mate
-in apa, fibra se umfla foarte mult si in acelasi timp rezistenta scade Fibra cupro Se obtine din celuloza din linters sau din lemn cu continut redus de hemiceluloza. Filarea se face prin presarea solutiei vascoase in filiere, iar coagularea si regenerarea celulozei se face prin spalare in apa. Proprietati -are rezistenta la tractiune si alungirea elastica mai bune decata viscoza
-se foloseste in tricotaj ca si matase cupro Fibrele poliesterice Proprietati -au o culoare alba si sunt lucioase sau mate
-au rezistenta la traciune de 3 ori mai mare decat a lanii
-elasticitate foarte mare
-rezistenta la frecare de 5 ori mai buna decat a bumbacului Fibre din policlorura de vinil Filarea se face din topitura si este urmata de etirare.
Fibrele din policlurura de vinil nu ard, nu putrezesc, sunt rezistente la actiunea substantelor chimice. Ele nu sunt termostabile.
Sunt hidrofobe ceea ce le face improprii pentru industria textila, unde se folosesc numai in cazuri speciale in tricotaje pentru produse antireumatice.
Se folosesc pentru articole tehnice,filtre, curele de transmisie, plase pescaresti s.a. Proprietati -sunt sifonabile
-la fierbere, fibrele se umfla si se contracta mult, dand nastere la nestabilitatea dimensionala a produselor
-se folosesc pentru inlocuirea bumbacului
-rezistenta la acizi mai buna Nylon -este o poliamida obtinuta din petrol
-se topeste si apoi arde rapid, daca flacara ramane pe fibra topita
-daca se mentine flacara pe nylon-ul care arde, se simte un miros de plastic ars.
Full transcript