Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Workaholismul în organizatii.

No description
by

Lavinia Vega

on 3 December 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Workaholismul în organizatii.

Psihologia Dezvoltării Umane
design by Dóri Sirály for Prezi
Influenta varstei si a genului asupra tendintelor workaholice
Curs :
Psihologia Dezvoltării Umane

Titular curs:
Prof-Lect. Dr. Florinda Golu
Metodologia Cercetării
Obiective:
Studiul de fata isi propune evidentierea unor diferente statistic semnificative în ceea ce priveste influenta genului si a varstei asupra tendintelor de workaholism.
Ipoteze:
Genul influenteaza semnificativ statistic tendintele spre workaholism.
Diferenta de varsta influenteaza din punct de vedere statistic tendintele spre workaholism.
Variabile:
Pentru testarea ipotezelor cercetarii s-au folosit ca variabile independente genul si varsta, iar variabila dependenta este reprezentata de tendintele subiectilor spre workaholism. Modelul de cercetare a fost planul nonexperimental de tipul ex-post-facto iar pentru prelucrarea datelor s-a utilizat programul SPSS de prelucrarea a datelor.

Metodologia Cercetării
Participanti:
La realizarea studiului au participant un numar de 46 de persoane, atat femei cat si barbati, cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani, angajati sau nu. Pentru a testa influenta varstei asupra tendintei spre workaholism, subiectii au fost impartiti in doua grupuri: cei cuprinsi intre varstele de 20 si 25 de ani si cei care au varsta cuprinsa intre 26 si 40 de ani. Participantii au fost alesi in mod aleatoriu.
Instrumente:
Pentru a masura nivelul de workaholism al participantilor, a fost folosit testul Work Addiction Risk Test (Robinson, 1989 si Robinson, 1999); cu itemi scorati pe scala Likerts, o scala de la 1-4 ( 1-deloc...4-intotdeauna ). Acest test indica, conform scorului obtinut, nivelul de workaholism la care o persoana se afla.
Procedura:
Chestionarul WART a fost postat online.Populatia respondenta a fost alcatuita din 66 de persoane (femei si barbati), cu varste cuprinse intre 15 si 53 de ani, angajati sau nu, din care am extras un esantion de 46 de persoane, cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani, angajati in mod curent, pentru a corespunde cerintelor cercetarii.
Introducere
Etimologia cuvântului ,,workaholism”, cules şi estetizat de psihologul Wayne Edward Oates în anul 1968, provine de la cuvântul de bază (rădăcina) ,,work”, ce se traduce prin ,,muncă”, la care se adaugă sufixul ,,-(a)holic”, ce simbolizează adicţia, dependenţa.
Spence si Robins definesc workaholismul conform a trei proprietati identificate de ei si anume: implicarea în muncă, sentimentul de fi constrans sa muncesti si placerea obtinuta din munca.
Scott and al. (1997) identifica trei tipuri de tipare ale workaholicilor: compulsiv –dependenti, perfectionisti si orientati către realizări
Caracteristici ale workaholismului :
Nevoia imperioasă de a se implica în cât mai multe activităţi,
Frustrarea de a nu îndeplini toate misiunile,
Nevoia de a fi în centrul atenţiei,
Dorinţa de valorizare a performanţei,
Dorinţa de a face pe placul tuturor,
Sentimentul de incapacitate de a se opri

Workaholismul si varsta:
Studiile au aratat ca workaholismul coreleaza negativ cu varsta. De asemenea, s-a constatat în urma unei analize statistice faptul că media vârstelor a celor workaholici este de 39.8, în timp ce a celor non-workaholici este de 40.7 (Keown, 2008).
Workaholismul si genul:
Câteva studii empirice au corelat workaholismul cu genul persoanelor, iar Harpaz şi Snir (2003), dintre toate cele şapte variabile comportamentale şi demografice studiate, au conchis că genul este cel mai important predictor al orelor suplimentare lucrate, prevalenţa fiind mai mare la bărbaţi. Spence şi Robbins (1992) au aflat însă că femeile sunt semnificativ mai determinate în carieră, fapt ce se datoreaza mai degrabă dorinţei şi nevoii de competiţie la locul de muncă, precum şi a preconcepţiei faptului că se aşteaptă mai mult de la ele, ceea ce le face să lucreze mai mult pentru a satisface angajatorul.

Rezultatele experimentului, aplicat pe un esantion format din 24 de bărbati si 22 de femei, au demonstrat ca nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste tendinta spre dependenta de munca in randul barbatilor, respectiv al femeilor.
În ceea ce priveste varsta, analiza statistica a relevat faptul ca nu exista diferente semnificative intre cele doua grupuri, cu varsta cuprinsa intre 20-25 de ani, respectiv 26-40 de ani. Cu alte cuvinte, stadiul implinirii vocationale, fie ca tinerii sunt la început de drum, fie ca deja si-au ales profesia si au căpătat si o anumita experienta in cadrul ei, nu are efecte semnificative asupra workaholismului.

Limite si directii viitoare
În primul rând, aspectele cercetate au fost măsurate printr-un chestionar de tip auto-evaluare, fapt ce poate duce duce atat la creşterea riscului de dezirabilitate socială a răspunsurilor, cat si la o anumita subiectivitate a respondentului, data de faptul ca imaginea pe care fiecare o percepe despre sine este deformata/imprecisa.(Specter, 1994). In cercetarile viitoare ar trebui incluse si evaluari din partea familiei, prietenilor sau colegilor de serviciu(Porter,1996)
Referitor la participanţii la acest studiu, putem identifica o alta limită la fel de importantă, şi anume: acestia provin doar dintr-o populatie care are acces la internet, ceea ce limitează intr-o oarecare masura generalizarea rezultatelor acestui studiu.
Recomandam folosirea unei populatii mai omogene, cu participanti atat din mediul virtual, cat si din cel „fizic”, real.
De asemenea, o alta limita pe care o putem identifica este dimensiunea relativ redusa a esantionului.
Pentru o cat mai mare acuratete a rezultatelor, recomandam folosirea unui esantion mult mai mare de participanti, alesi in mod aleatoriu din diverse medii organizationale.
Introducerea unor noi variabile, cum ar fi, de exemplu, apartenenta la sectorul public sau privat, precum si functia ocupata (definita ca manager(sau chiar antreprenor), angajat) ar putea aduce noi informatii cu privire la prezenta workaholismului in organizatii.


Rezultate
Va multumim pentru atentia dvs.!
Echipa de proiect:
Petre Cristina
Aliman Diana
Vega Lavinia
Cotet Andreea
Dobîndă Diana
Pârâianu Mihai
Romanasu Lăcrămioara
Enache Alexandra
Full transcript