Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Untitled Prezi

No description
by

Liliana Sava

on 8 June 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Untitled Prezi

Perioada interbelică a favorizat dezvoltarea romanului. E. Loviescu înțelegea emanciparea ca fiind exprimată prin prezența în roman a mediului urban care substituia lumea rurală, sau a pesonajului-intelectual care înlocuia țăranul sadovenian. Termenii folositi în discuție în această perioadă au fost romanul
de creație
și
romanul de analiză
, formule întrebuințate de G. Ibrăileanu in studiul
Creație și analiză
din 1926. În termenii de azi, ele ar putea corespunde
romanului obiectiv,
respectiv,
romanlui subiectiv.
Premisă
Concluzie
Prin urmare,în ceea ce privește creația romanelor putem afirma că perioada interbelică este cea mai fertilă din istoria literaturii române,iar scriitorii oscilează între cautarea unor formule proprii,inovatoare si valorificarea modelelor consacrate în literaturile cu tradiții.
Perioada interbelică pentru romanul romanesc e o perioadă de efervescență spirituală nemaiântalnită în cultura noastră.Viața culturală cunoaște înfăptuiri strălucite, multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga, Enescu, Brâncuși trec de hotarele țarii) dar si de degradări dezolante în anii fascismului. Niciodata literatura romana n-a avut într-o singură perioada atâția reprezentanți iluștri (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Balga, H. Papadat-Bengescu, G.Calinescu, Camil Petrescu…), niciodata n-a trait o mai aprinsă dispoziție la contestarea valorilor.Tabloul activității scriitoricești prezintă, prin urmare, o mare varietate si complexitate, inregistrându-se dintr-o țesătură deasă de lumini si umbre puternice .

BIBLIOGRAFIE:
-”Literatura Romana Eseul” de L. Paicu,M. Lupu,M. Lazar
-”Romana-BAC-Eseuri” de Margareta Onofrei
-"Manual de Limba și Literatura Româna clasa a XI a" de Adrian Costache,Florin Ioniță, M.N. Lascăr, Adrian Săvoiu
-”Ion” de Liviu Rebreanu
-"Nuntă în cer" de Mircea Eliade
-"Concert din muzică de Bach" de Hortensia Papadat Bengescu
-”Enigma Otiliei” de George Calinescu
-www.referate.ro
-www.scribd.ro

Studiu de caz VIII
Modele epice în romanul interbelic
G. Ibrăileanu
Romanul intebelic
Romanul de creație
1.Romanul realist mitic
2.Romanul realist obiectiv
3.Romanul realist de tip balzacian
2."Ion"
de Liviu Rebreanu
3."Enima Otiliei"
de G. Călinescu
Tema centarală
Problematica pământului, dublată de cea a iubirii. Criticul Nicolae Manolescu afirma că „în centrul romanului se află patima lui Ion, ca formă a instinctului de posesiune.


Perspctiva natativă
Proza realist-obiectivă se realizează prin naraţiunea la persoana a III-a, nonfocalizată. Viziunea „dindărăt” presupune un narator obiectiv, detaşat, care nu se implică în faptele prezentate, lasă viaţa să curgă.

George Călinescu afirma că :" Ion e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condițiile genrale ale vieții, nașterea, nunta, moartea. Romanul e făcut din cânturi, vădit candențate in stilul marilor epopei." "Hoara în sat, bătaia între flăcăi, tocmeala pentru zestre, nunta țărănească și nunta învățătorească, nașterea la câmp a copilului Anei, moartea bătrânului Dumitru Moarcăș, spânzurarea cârciumarului și a Anei, sunt momente din calendarul sempitern al saului, mișcătoare prin calitatea lor elementară.Ion e un poem epic, solmn ca un fluviu american,o capodoperă de măreție liniștită."


Personaje
"Ion este expresia instinctlui de stăpânire a pământului, în slijba căruia pune o inteligență ascuțită, o cauzisticî strânsă, o viclenie procedurală și, cu deosebire, o voință imensă: nimic nu-i rezistă..."; "suflet unitar, simplu, frust și masiv, el pare crescut din pământul iubit cu frenezie." afirama E. Lovinescu.
G. Călinescu, în " Istoria literaturii romane de la origini până în prezent" spune că:" Ion nu e însă decât o brută, căreie șiretenia îi ține loc de deșteptăciune.[...] Lăcomia lui de zestre e centrul lumii și el cere cu inocență sfaturi dovdind o ingratitudine calmă. Nu din inteligență a ieșit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse."
Tema centrală
Tema fundamentală (balzaciană şi ea) este cea a existenţei unei societăţi precis ancorată într-un spaţiu geografic şi într-o perioadă istorică (existenţa societăţii burgheze bucureştene în primul sfert al secolului trecut). Această temă fundamentală se dezvoltă în trei arii tematice: tema moştenirii, a paternităţii şi a iubirii. Se poate identifica şi o tema a parvenirii în măsura în care toate personajele (cu excepţia lui Pascalopol) năzuiesc - conştient sau inconştient - să pătrundă într-o sferă socială superioară prin îmbogăţire, prin căsătorie sau prin afirmarea profesională.
Pompiliu Constantinescu sustine că George Călinescu " pledează clasic, dupa metode balzaciene, a faptelor concrete, a experienței comune, fixând în niște cadre sociale bine precizate, o frescă din viața burgheziei bucureștene. "
Proza realist obiectvăs relizeză prin narațiune la persoana a III-a. Viziune "dindărăt"presupune un narator obiectiv, detașat, care nu se implică în faptele prezente, dar condiția imprsonalității este ncălcată prin prin comentariul unui estet.
Nicolae Manolescu afirmă ca: " în Enigma Otiliei si în celelalte romane, George Calinescu îsi asuma rolul naratorului, interpretând singur toate rolurile, vorbind în numele tuturor personajelor, ignorând specificul psihologic ori plauzibilul situatiei: un actor care nu stie sa se identifice cu personajele, ramânând el însusi în pielea fiecaruia."
Personaje
Însuși scriitorul justifică misterul prsonajului feminin prin prisma imaturității lui Felix, afirmând:"Nu Otilia are vreo enigmă,ci Felix crede asta. Pentru orice tânăr de douazeci de ani, enigmatică va fi în veci fata cre îl va respinge, dandu-i totuși dovezi de afecțiune.";"Iraționalittea Otiliei supără mintea clară, finalistă a lui Felix[...] Și poi enigmă este tot acest amestec de luciditate și ștrengărie, de onestitate și de ușurință."
Perspectiva narativă
Roman de analiză
1.Romanul realist psihologic
2.Romanul experienței
3.Romanul realist psihologic
1."Concert din muzică de Bach"
de Hortensia Papadat Bengescu
2."Nuntă în cer"
de Mircea Eliade
3."Ultima noape de dragoste, întâia noapte de război"
de Camil Petrescu
Tema centrală
Tema de baza în jurul căreia gravitează existenţa personajelor este pregătirea unui concert de muzică, concertul oferit de doamna Elena Drăgănescu familiei, rudelor şi prietenilor.
Perspectiva narativă
Perspectiva narativa a romanului se defineste prin naratiunea la persoana a III-a si prin naratorul omniscient si omniprezent, care stie tot ceea ce fac, gandesc sau intentioneaza sa intreprinda personajele si comunica aceste fapte cititorului fictiv (naratarului), ceea ce confera romanului caracter obiectiv.
Personaje
George Călinescu a interpretat magistral esența psihologică a personajelor: "Un aspect caracteristic al acestei lumi este că indivizii nu sunt preocupați de bani decât la început, în momentul intrării îîn clasa. Toti sunt mai mult sau mai puțin bogați, dar aflați în afara oricărei griji materiale. Averea este unicul mediu în care pot pluti aceste ființe diafane. [...] Aici n-avem de-a face cu ambițiosi politici, cu avari, cu speculanți, ci cu persoane preocupate de «ce zice lumea», ambiționand să dea serate, să fie primite la anumite recepții dificile, să reacționeze în toate momentele vieții, chiar cele mai grave, în modul cel mai distins".
1. "Baltagul"
de Mihail Sadoveanu
Tema centrală
Tema romanului este iubirea ca experienţă totală, „dragostea perfectă”, aşa cum afirmă autorul, cartea având în centru, mitul androginului, preluat din „Dialogurile” lui Platon.
De asemenea, romanul abordează tema destinului: „Ar fi înspăimântător să crezi că din tot acest cosmos, atât de armonios, desăvârşit şi egal cu sine, numai viaţa omului se petrece la întâmplare, numai destinul lui n-are niciun sens…”, afirmă Mavrodin.
Perspectiva narativă

Ambele istorii sunt relatate la persoana I, din perspectiva unor personaje-narator. Impresia este de dublare a intensităţilor trăirilor, căci povestind şi ascultându-l pe celălalt, fiecare personaj-narator retrăieşte propria poveste de iubire. Relatarea la persoana întâi, confesiunea, autoanaliza lucidă, retrospecţia şi introspecţia, memoria afectivă, fluxul conştiinţei sunt procedee specifice prozei moderne, care sporesc iluzia autenticităţii faptelor şi diminuează sentimentul ficţiunii.
Personaje
George Călinescu vorbea despre "gidismul" primelor romane ale lui Mircea Eliade, în sensul că tinerii eroi se înalță deasupra inhibiției erotice, se revoltă împotriva normelor morale impuse de societate. îndragostiții lui Mircea Eliade trăiesc experiențe-limită, stabilesc relatii profund umane în zona erotică, sunt expansivi si descatușați de prejudecăți.
Personajele în romanul obiectiv și în cel subiectiv
Dacă în romanul obiectiv personajele sunt marcate de determinisme de natură socială sau economică, în noul roman aceste determinisme dispar sau sunt prezente accidental. Personaje precum Ștefan Ghiorghidiu, Mavrodin ori Hanșa se definesc printr-un sentiment al unei mari lucidități saul al determinării propriului destin. Aceste personaje se construiesc pe ele însele din experiențe spirituale, din trăiri. Caracterul sau tipul din vechiul roman este înlocuit de personajul introvertit, fascinat de lumi interioare și de mecanismul propriei conștiințe. Concretul și temporalitatea istorică în care este fixat personajul-caracter sa personajul-tip sunt înlocuite în concretul trăirii interioare, de durată psihologică, contemplația morala la rându-i fiind înlocuită de ontologică sau estetică.Portretul din romanul de creație este înlocuit de analiza de stări și confesiune/introspecție, în vreme ce socialitatea personajului din romanul obiectiv este substituită de tema experienței intime: dragoste, adevăr, elte experiențe spirituale.
Realizatori:
Ciocan Veronica
Samoilă Paula
Sava Liliana
Toader George

Profesor coordonator:
Preda Gilda
Full transcript