Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Arhitectura gotică în Transilvania

No description
by

Iréne Kányádi

on 26 October 2016

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Arhitectura gotică în Transilvania

Arhitectura gotică în Transilvania
sec. XIV- XVI
secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea, este convietuirea goticului timpuriu cu romanicul tarziu, romanic care se intalneste la anumite catedrale si basilici, pastrandu-se grosimea zidurilor exterioare si contrafortii alipiti acestora
Marile biserici de oras din Transilvania au fost construite in intervalul 1350-1500, perioada care coincide cu maturitatea goticului
Tendinta de maretie in arhitectura religioasa a goticului tarziu central- european, este inca evidenta, dimensiunea unora dintre cladirile ecleziastice orasenesti, la catedralele construite dupa vechiul tip strucutral „Hallenkirche”, prin utilizarea unor bolti sprijinite pe nervuri, ca si prin marile deschideri ale golurilor ferestrelor si decoratia de piatra, la biserica fostei manastiri a dominicanilor „din deal”- Sighisoara- cu partea superioara si boltile din nave refacute in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, bisericile din localitatea Cristian- Sibiu, din ultimul deceniu al secolului al XV-lea, si biserica evanghelica din Biertan construita in anul 1510.
In domeniul structurii boltilor, s-a inregistrat o trecere treptata de la formele constructive pe arce de ogiva la sistemul nervurilor stelate caracteristice goticului clujean si apoi la combinatiile de bolti semicilindrice. Tendinta de maretie in arhitectura religioasa a goticului tarziu central- european, este inca evidenta, dimensiunea unora dintre cladirile ecleziastice orasenesti, la catedralele construite dupa vechiul tip strucutral „Hallenkirche”, prin utilizarea unor bolti sprijinite pe nervuri, ca si prin marile deschideri ale golurilor ferestrelor si decoratia de piatra, la biserica fostei manastiri a dominicanilor „din deal”- Sighisoara- cu partea superioara si boltile din nave refacute in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, bisericile din localitatea Cristian- Sibiu, din ultimul deceniu al secolului al XV-lea, si biserica evanghelica din Biertan construita in anul 1510.
Biserica din Sebes-Alba
Biserica de tip basilical cu doua turnuri si tribuna in vest patrunde in teritoriul colonizarii de Sud a Transilvaniei. O astfel de basilica a fost Biserica Evanghelica din Sebes. Din vechea constructie au supravietuit: fatada de vest cu portalul si clopotnita din sud- vest, stalpii si peretii superiori ai navei centrale. Clopotnita are ferestre geminate, sub ferestre se afla o cornisa caracteristica pe console, despre care Rosemann presupunea ca “se datoreste unei influente a santierului cistercian din Carta”. Profilarea mai ampla a portalului (trei perechi de colonete angajate) indica o faza tarzie a stilului romanic, iar capitelurile cu crosete, cu frunze dispuse in doua registre, se aseamana cu cele de la stalpii din catedrala romano- catolica din Alba Iulia.
Apariţia planului basilical cu transept în Transilvania

Catedrala Catolica din Alba Iulia, este un momument izolat in ambianta arhitecturii transilvanene. Planul este o noutate pentru Transilvania, dar si dimensiunea cladirii sunt neobijnuite, si bogatia decorului arhitectonic si plastic.
Caracteristicile bisericii-hala
navele laterale se ridica aproximativ la inaltimea navei centrale, boltile luand nastre in – nava centrala ca si in cele laterale – in acelasi nivel, iar navele laterale sunt de obicei mult mai largi decat la basilica. Impresia spatiala oferita de basilica, in care extensiunea si inaltimea spatiala cresc din navele laterale spre nava centrala si in nava centrala spre careul din fata corului (cand basilica e prevazuta cu transept), biserica- hala prezinta o impresie spatiala mult mai echilibrata si mai unitara.
Monumentul care realizeaza pentru prima oara imbinarea intre basilica arhaica si elevatia gotica matura e Biserica Evanghelica din Sibiu.
Zidirea noii biserici Evanghelice din Sibiu, pe locul cladirii romanice, s-a inceput de la mijlocul secolului al XIV-lea. Corul se compune din trei travee (parte a unei bolți cuprinsă între doi suporți), doua dreptunghiulare si una pentagonala, boltile sunt ridicate pe ogive (sistem de construcție caracteristic arhitecturii gotice, format din intersecția a două arce de cerc dispuse diagonal, care formează osatura unei bolți sau a unei deschideri asezate pe toruri lungi) formate- in colturile poligonului, din cate un singur semicilindru, coespunzand unei singure nervuri. Console pe care reazama torurile din colturile poligonului sunt si ele niste cilindre simple, terminate cu cate un semicon (vechiile santiere cisterciene). Spre Nord este alipita sacristia. Partea veche se compune din doua trevee patrate, acoperite cu bolti in cruci pe ogive. Cheile de bolta au podoabe figurate, cea din traveea de mijloc poarta un relief reprezentand pe Isus binecuvantand, iar in traveele laterale e mielul simbolizand pe Iisus.
Biserica Evanghelica din Sibiu
travee
ogive
Biserica Evanghelica din Sibiu
Biserica Sf. Mihail din Cluj
Prima biserica de tip hala, alcatuit din trei travee si o adanca absida pentagonala, exprima formele goticului matur: sever si monumental ca volum arhitectonic, are bolti in cruce care se descarca pe grupuri de trei colonete angajate, contrafortii sunt zvelti, iar ferestrele, tripartite, sunt largi si inalte, conferind constructie o infatisare aerata. Stalpii si pilastrii, bogat fasciculati, sustin boltile pe intradosul carora nervurile deseneaza trasee stelare, primele de acest fel in Transilvania.
Fara sa dispuna de o decoratie bogata, monumentul clujan retine atentia prin bunele proportii generale, prin spatiul interior aerat si armonios organizat fiind cel mai reusit exponent al tipului biserica- hala din Transilvania. Capitelul cu crosete marcheaza faza romanica tarzie si etapa trecerii spre sistemul de boltire pe ogive. Raspandirea acestui tip de capitel este foarte mare si datarea lui oscileza in functie de momentele raspandirii lor.
Caracterele arhitectonice, structive si decorative, denota o arta eclectica, arhaica, in planuirea catedralei si in plastica primului atelier de pietrari, dar avansata la stuctura stalpilor si a boltilor, si la nivelul morfologiei decorative a santierelor contemporane din Strigoniu, Lebeny, Jak si Viena in lucrarile celorlalte doua ateliere.
Biserica Neagra din Brasov
Aceasta a avut ca prim model biserica dinn Sebes Alba, de la care a fost preluata ideea corului de tip hala cu trei nave.
Contrafortii sunt decorati cu statui sub baldachine, iar in partea superioara, sunt prelungiti de verticalele unor pinaclii piramidali, impodobiti cu frunze.
Cele patru mari biserici de oras din Sibiu (Biserica Evanghelica), Sebes-Alba (Biserica Evanghelica), Cluj (Catedrala Sf. Mihail) si Brasov (Biserica Neagra), au pentru arhitectura transilvaneana din secolele XIV-XV valoarea unor repere fundamentale, in legatura cu ele fiind posibila intelegere a principalelor variatii ale goticului local. Categoria cea mai importanta- prin valoarea artistica si decoratia pastrata- este constituita de biserica-hala. Santierul cel mai bine dezvoltat a fost creeat pe langa biserica Sf. Mihail din Cluj, de aici dezvoltandu-se mai multe echipe din diferite localitati transilvanene ( Sebes-Alba, mesteri de la santierul domului, Sf. Vitus din Praga; Carta- mesterii manasitirii cisterciene, etc.) si a unor mesteri originari din Austria, Boemia, Slovacia.

Deosebit de semnificativa pentru configuratia artistica a Transilvaniei din a doua jumatate a secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea, este convietuirea goticului timpuriu cu romanicul tarziu, romanic care se intalneste la anumite catedrale si basilici, pastrandu-se grosimea zidurilor exterioare si contrafortii alipiti acestora, si absenta arcelor butante.
Înca din a doua jumatate a secolului al XIII-lea, dar mai ales în cursul secolului urmator, biserica din Sebes a suferit unele schimbari notabile, si aceasta ca urmare a puternicei influente pe care o exercita arhitectura cisterciana în a doua jumatate a secolului al XIII-lea în sudul Transilvaniei, influenta care se va generaliza pe întreg teritoriul Transilvaniei. Înaltimea corului este de 23 m, a stâlpilor din interiorul lui de 11 m. Pe stâlpii de forma octogonala se sprijina nervurile cheilor de bolta gotice, decorate cu sculpturi vegetale sau personaje mitologice ori biblice. Unele din aceste personaje au deasupra baldachine cizelate în piatra.
În secolul al XV-lea biserica este înconjurata de un zid înalt, prevazut cu metereze. Între 1518-1526 se înalta altarul, care are dimensiunile de 13 m înaltime si 6 m latime.
Din prima jumatate a secolului al XVI-lea, monumentul serveste ca edificiu de cult al parohiei evanghelice din Sebes. Biserica a fost restaurata în anii 1960-1964.
Full transcript