Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Cealalta Ancuta

No description
by

Cami Iancu

on 11 November 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Cealalta Ancuta

Cealalta Ancuta
Expozitiunea

După istorisirea căpitanului Neculai, următorul povestitor este mesterul Ienache coropcarul. Acesta începe prin a remarca schimbările din lumea hanului şi din lumea exterioară. Printre acestea, el o aminteşte şi pe vechea hangiţă, cealaltă Ancuţă, spunându-le celor din jurul său despre un răzaş nebun numit Todiriţă Catană ce a fugit împreună cu Varvara, sora luminăţiei sale vornicul Bobeică.


Intriga
Intriga intervine în momentul în care Todiriţă Catană evadeaza chiar de sub nasul lui Costea Căruntu, care avea sarcina de a o duce pe duduca Varvara la mănăstirea Agapiei.

Desfasurarea Actiunii
Costea Căruntu trebuie sa îl prindă acum pe răzaşul nebun. Povestitorul Ienache pleacă din târgul Ieşilor spre a se duce la Târgu Frumos. În drumul său întâlneşte lângă o fântană un om ce îl îndeamnă să se urce în căruţă sa. După puţin timp, însă, acesta îşi va da seama că lângă el se află chiar Todiriţă răzaşul, iar acesta îl recunoaşte şi el pe copcar. Meşterul Ienache îi dezvăluie nebunului că boierul Costea Căruntu o duce pe duduca Varvara la mănăstirea Agapiei şi pe ce drum au apucat-o.
Mihail Sadoveanu
Răzaşul îl duce pe însoţitorul său la Hanul Ancuţei, unde îl va aştepta pe jupânul Costea. Ancuţa le va deschide imediat poarta Hanului când afla că în spatele acesteia se află Todiriţă Catană. Aici, el le va spune despre planul său de a o scoate din mâinile boierilor pe Varvara, nepăsându-i dacă va muri sau nu.

Deşi la început de împotriveşte, cealaltă Ancuţă îl va ajuta pe răzaş să-şi îndeplinească dorinţă. Mai mult, când acesta pleacă, se întoarce brusc şi o sărută pe hangiţă. Ea rămane o clipă gânditoare, apoi se aşează alături de meşterul Ienache şi îi aşteaptă pe boieri să îi bată în poartă. Ştiind drumul pe care îi aşteaptă Catană, ea va îndruma alaiul spre un pod umblător pe unde să treacă apa.

Punctul Culminant
La sfatul hangiţei, primii care vor trece apa sunt duduca Varvara şi Costea Căruntu. Ancuţa se uita atent în ochii fetei, după care asculta cu încordare ce se intamplă pe celălalt mal, căci podul mobil nu s-a mai întors., iar a doua zi Costea Căruntu a fost găsit legat lânga pod.

Deznodamant
Meşterul Ienache află în final că pe celălalt mal se află răzaşul nebun care a reuşit să fugă împreună cu Varvara în ţara ungurească. De asemenea, el bănuieşte că Ancuţa a fost şi ea implicata în vicleşugul lui Todiriţă Catană. Îşi încheie povestirea prin a-şi exprima mâhnirea faţă de întâmplările ce s-au petrecut la apa Moldovei.



Tema
Tema abordată de autor este ceea a iubirii aventuroase şi a curajului nebun care duce la împlinirea acesteia, prin răpirea unei fete de boier. Se evocă o poveste de dragoste din vremuri demult apuse, mult mai pline de evenimente decat cele ale timpului narativ. Povestirea lui începe evocând întâmplări dramatice de pe uliţele laşului şi din apropierea turnului Goli. Personajul principal este Todiriţă Catană, răzeş "nebun şi nemernic", îndragostit de o fată de boier, duduca Varvara, cu care încearcă să fugă în lume. Este în stare să treacă orice obstacole pentru a fi alături de ea, lucru pentru care Ancuţa de altădată îi oferă ajutorul întinzându-i o cursă jupânului Costea.
Povestirea in rama
Povestirea în ramă sau povestirea în povestire este o categorie a genului epic, în care interesul se centreaza asupra situaţiei neobişnuite povestite şi nuîin jurul personajelor. Timpul narativ se situeaza într-un plan al trecutului, iar principala modalitate de expunere este evocarea. Mihail Sadoveanu recurge la tehnica literara numită poveste în poveste deoarece în cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete de la hanul Ancuţei, acesta particularizându-se printr-un stil propriu. Personajele-povestitori sunt fie participanţi direct, fie martori ai întâmplărilor istorisite cu plăcere şi cu ambiţia că povestirea lui va fi mai impresionantă decat cele anterioare, deoarece "Cine le spune mai frumos, acela are lauda mai mare", după cum susţine comisul Ionita.
Oralitate
Este determinată de utilizarea unor forme şi procedee specifice limbii vorbite. Ea este un rezultat al intenţiei autorului şi potenţează impresia de autenticitate, precum şi individualizarea personajelor. Presupune utilizarea registrului lexical popular pentru conturarea atmosferei rurale şi a psihologiei personajelor.
Full transcript