Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Determinarea temperaturii aerului,solului si apei

No description
by

Tudor Ramona

on 29 November 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Determinarea temperaturii aerului,solului si apei

Temperatura este una din insusirile fizice esentiale ale materiei.Ea caracterizeaza starea de incalzire sau racire a diferitelor corpuri,determinata de acumularea sau pierderea de caldura la care sunt supuse acestea in cursul existentei lor.Instrumentele cu ajutorul carora se determina valoarea temperaturii sunt termometrele.

Determinarea temperaturii aerului
La statiile meteorologice din reteaua de stat se efectueaza masuratori ale temperaturii aerului la orele de observatii 01,07,13,19 precum si determinari precise ale temperaturilor maxime si minime produse in intervale de imp dintre orele mentionate.In scopul masurarii temperaturii la orele de observatii se folosesc termometre meteorologice ordinare,pentru determinarea maximelor si minimelor termice se utilizeaza termometrele de extreme(de maxima si minima),iar pentru inregistrarea continua a variatiilor de temperatura se intrebuiinteaza termometrele inregistratoare(termografele).
Termometre cu citire directa
In aceasta categorie se incadreaza toate termometrele meteorologice lipsite de mecanism inregistrator automat,la care valorile temperaturii se citesc si se inscriu in registru de catre om,fiind valabile numai pentru momentele cand au fost efectuate determinarile
Termometre inregistratoare
(termografe)
Termografe cu lama bimetalica
Termometrul are doua "puncte fixe" constituite de temperatura de fierbele a apei si de topire a ghetii .Intervalul dintre aceste punte este impartit intr-un numar de parti egale diferentiindu-se in functie de autor : 100 de parti la savantul suedez A.Celsius,80 de parti la fizicianul R.A.F. de Reaumur si 180 de parti la fizicianul G.D Fehrenheit.Marimea gradelor temperaturii scarii lui Kelvin este agala cu cea agradelor lui Celsius de care se deosebeste prin locul de marcare a gradului 0 ( 0 grade Kelvin reprezinta -273,15 grade Celsius).Lichidele termometrice folosite cel mai des sunt :mercurul,alcoolul si toluenul
Determinarea temperaturii aerului,solului si apei
Termometrul meteorologic ordinar
Determinarile temperaturii cu acest termometru se face din sase in sase ore la statiile climatologice(01,07,13,19) si din ora in ora la statiile cu program sinoptic.Are o precizie de 0,1 grade Celsius si este instalat in primul adapost meteorologic alaturi de celelalte instrumente pentru determinarea temperaturii si umezelii aerului.
Termometrul de maxima
Este un termometru meteorologic cu mercur.Scara acestuia este gradata din 0,5 in 0,5 ° C incepand cu -30°C si terminandu-se cu +50°C.Determinarile celei mai ridicate temperaturi a aerului se face la orele de observatii climatologice.
Termometrul de minima
Este un termometru meteorologic cu alcool care se intrebuinteaza pentru determinarea celei mai scazute temperaturi a aerului din intervaele cuprinse intre orele de observatie.Scara termometrului este gradata din 0,5 in 0,5°C intre limitele -45 si +45°C. Citirile temperaturii se fac la orele de observatii climatologice iar precizia determinarilor trebuie sa fie de 0,1°C.
Termometrul de minima si maxima Six-Bellani
Reguli generale privind efectuarea observatiilor termometrice
1.Determinarile de temperatura trebuie sa respecte intocmai o ordine
2.Rezervoarele termometrelor nu trebuie atinse cu mana.
3.Citirea valorilor se face cat mai repede cu respiratia oprita si corpul cat mai departat fata de instrument .
4.La observatiile de noapte sursele de lumina trebuie folosite "numai in intervalul strict necesar pentru citire".
5.Precizia determinarilor de temperatura trebuie sa fie de 0,1°C.
6.Pentru citirea exacta este necesar ca raza vizuala pornind din ochiul observatorului sa cada perpendicular pe capatul coloanei de mercur sau alcool.
7.Cand temperatura scade sub -25°C se citeste valoare termometrului psihrometric cat si a termometrului de minima.
8.La temperaturi la mici de -36°C citirile se fac numai la termometrul de minima.
9.Operarea termometrelor de extrema pe timp insorit si cu vant se face in mbra adapostului si cu fata spre vant .
Termograful Tip URSS-model vechi
Termograful tip Junkalor
Termograful tip URSS-model nou
Termograful tip Rossel
Termograful tip Fischer
Termografe cu tub Bourdon
Termograful tip R. Fuess
Termograful tip J.Richard
Instalarea si intretinerea termografului
Termograful se instaleaza impreuna cu higrograful in cel de-al doilea adapost meteorologic de pe platforma in asa fel incat piesa lui receptoare sa se gaseasca la inaltimea de 2m deasupra suprafetei active subiacente.Acest lucru este necesar pentru ca datele inregistrate sa fie comparabile cu cele obtinute prin intermediul terometrelor cu citire directa.Pozitia lui trebuie sa fie perfect orizontala.
Efectuarea Observatiilor si prelucrarea termogramei
Diagrama observatiilor se numeste termograma si este o bucata de hartie dreptunghiulara pe care sunt trasate 75-80 de linii orizontale corespunzatoare cate unui grad de temperatura intre limitele -35 si+45°C.La prelucrarea termogramei se respecta intotdeauna o ordine tip (stabilirea corectiei de timp,citirea termogramei la toate orele intregi,stabilirea corectiilor la citirile facute pe cuba termogramei si calcularea valorilor orare ale temperaturii si stabilirea extremelor.
Determinarea temperaturii solului
Determinarea temperaturii suprafetei solului sau zapezii pe parcela lipsita de vegetatie
Sunt folosite aceleasi termometre ca si la determinarea temperaturii aerului numai ca limitele scarilor lor sunt mai largi (intre -35°C si
+70°C.Ele se instaleaza in centrul parcelei dezgolite,cu rezervoarele si tuburile pe jumatate ingropate in sol.Citirile se efectueaza la cele patru ore de observatii climatologice cu precizia de 0,1°C.
Determinarea temperaturii solului la adancimi mici pe parcela lipsita de vegetatie
Se realizeaza cu ajutorul unor termometre cu mercur de constructie speciala numite termometre de sol sau geotermometre.
Determinarea temperaturii solului la diferite adancimi pe parcela inierbata
Aceasta determinare se realizeaza cu ajutorul termometrelor de sol extractive
Determinarea expeditiva a temperaturii solului arabil
Pentru determinarea temperaturii se folosesc termometrele sonda,ce mai indicat fiind termometrul sonda tip Sohin.Acesta foloseste ca lichid termometric toluenul.
Determinarea adancimii de inghet a solului
Adancimea pana la care ingheata solul se determina cu ajtorul glaciometrului cel mai adecvat fiind Glaciometrul Danilin.
Vedere generala a instalatiei termometrelor de sol cu tragere verticala
Parcela cu termometrele de sol si podetul de acces
Termometrele de sol tip Savinov
Instalarea termometrului de sol ti Savinov
Termometre de sol tip R.D.G
T. de sol tip R.D.G cu tubul cotit
Suportul term. de sol tip R.D.G
Determinarea starii suprafetei solului
Observatiile asupra starii suprafetei solului sunt vizuale si se efectueaza in timpul rondului preliminar de la orele 07 si 19.Aprecierile facute se noteaza prin cifre si text,in conformitate cu "Codul sinoptic international"
Determinarea temperaturii apei
Apa oceanului mondial care acopera planeta in proportie de 70,8%,constituie suprafata acvatica cea mai extinsa si joaca un rol covarsitor in geneza si evolutia principalelor procese atmosferice
Determinarea temperaturii apei marine la suprafata
Determinarea temperaturii apei marine in adancime
Sunt utilizate termometre hidrologice cu mercur de constructie speciala
Citirea temperaturii pe scara termometrului hidrologic de suprafata
Aceasta este determinata cu ajutorul termometrelor speciale de adancime,numite si termometre reversibile
Termometre electrice entru determinarea temperaturii in medii diverse
Sunt din ce in ce mai larg utilizate in scopul determinarii rapide a temperatrii aerului si solului.
Termometru termoelectric
Termometre cu rezistenta electrica
T.cu rezistenta electrica in scama puntii Wheatstone
Rezistenta electrica
Observatii asupra norilor
Norul este un ansamblu vizibil de particule minuscule de apa lichida
sau gheata, ori de ambele in acelasi timp, in suspensie atmosferica.
 Acest ansamblu poate de asemenea include particule mai mari de
apa lichida ori de gheata, particule neapoase sau particule solide,
provenind spre exemplu din gazelle industriale, din fumuri ori pulberi.
Datorita compozitiei si proceselor
mereu schimbatoare, care stau la
baza aparitiei si dezvoltarii lor, norii
se prezinta sub nenumarate forme:
de la bancurile isolate ori dispuse in
siruri sau benzi, pana la paturile
care acopera partial sau integral
bolta cereasca
Clasificarea norilor
Genurile de nori
Cirrus(Ci)
Cirrostratus(Cs)
Cirrocumulu(Cc)
Altoculumus(Ac)
Nimbostratus(Ns)
Altostratus(As)
Statocumulus
Stratus(St)
Cumulus(Cu)
Cumulonimbus(Cb)
Speciile de nori
Fibratus
Uncinus
Spissatus
Castellanus
Flocus
Stratiformis
Nebulosus
Calvus
Lenticularis
Fractus
Humilis
Mediocris
Principalele criterii care stau la baza diferitelor clasificari ale norilor se refera la forma,inaltime,geneza si structura lor microfizica
Congestus
Varietatile de nori
Varietati determinate de dispunerea elementelor constitutive ale norului
Intortus
Vertebratus
Undulatus
Rdiatus
Lecunosus
Duplicatus
Varietati determinate de transparenta norului in ansamblu
Perlucidus
Opacus
Translucidus
incus
virga
Arcus
Particularitati suplimentare ale norilor
Tuba
Praecipitatio
Nori anexa
Pannus
Pileus
Velum
Nori-Origina
Mutatus
Genitus
Dupa inaltime acestia se clasifica in :
-etajul superior(5-13 km ): Cirrus, Cirrostratus si Cirrocumulus
-etajul mijlociu(2-7 km):Altocumulus
-etajul inferior(0-2 km):Stratocumulus si Stratus
Efectuarea observatiilor privitoare la nori
Observatiile care se efectueaza asupra norilor la statiile meteorologice constau din determinarea felului, a cantitatii si inaltimii bazei lor deasupra nivelului statiei;
 Concomitent cu determinarea cantitatii si felului norilor se noteaza si intensitatea stralucirii Soarelui sau Lunii;
 Intensitatea stralucirii Soarelui sau Lunii se noteaza in registrul meteorologic numai la observatiile climatologice de la orele 01, 07, 13, 19
 In situatiile cand se constata existent pe bolta cereasca atat a Soarelui cat si a Lunii, notarea din registru se va refarii numaii la intensitatea stralucirii Soarelui.
Determinarea felului norilor
Observatiile ce se efectueaza asupra norilor la orele 01, 07, 13, 19 trebuie
sa inceapa cu stablilrea corecta a genurilor, speciilor si varietatiilor lor,
precum si a particularitatilor suplimentare, a norilor anexa si a norilor –
origine;
 Determinarea fiecaruia dintre elementele mentionate mai sus se realizeaza pe baza cunoasterii definitiei si descrieriisale, precum si prin compararea norului respective cu plansele “Atlasului International de Nori”

Luminanta sau stralucirea unui nor este data de cantitatea de lumina reflectata si difuzata de particulele care il alcatuiesc.
Cularea unui nor este data in principal de culoarea luminii pe care acesta o primeste. In prezenta paclei insa, norii indepartati capata culori galbui, portocalii sau rosii.
Meteorii si mai ales hidrometeorii cu care sunt asociati norii pot avea uneori rolul decisive in identificarea genului, sau specie din care fac parte.
Determinarea inaltimii sau plafonului norilor
Este o operatiune care consta in apreciera vizuala sau masurarea
instrumental a inaltimi bazei norilor deasupra nivelului statiei
 Cand aprecierea se face visual, este necesar sa I se identifice in prealabil genul norului observant, deoarece cu toata variatia ei ampla uneori, baza fiecarui gen se poate afla numai intre anumite niveluri ale atmosfrei.
 Statiile meteorologice de pa aeroporturi sunt dotrate cu instalatii speciale prin intermediul carora se determina cu precizie inaltimea bazei norilor pe timp de noapte
 Proiectorul de nori reprezinta o astfel de instalatie.
Proiectul de nori
Ceilometru
Semnale luminoase in cazul unui singur strat si a doua straturi de nori
Norii grupei Ch
Determinarea directiei si vitezei de deplasare a norilor
Nefoscopul oglinda Sprung
Este folosit in scopul determinarii rapide a temperaturilor minime si maxime produse in diferite intervale de timp .La statiile meteoroogice el este utilizat ca termometru de rezerva,pentru verificarea temperaturilor citite la termometrele de maxima si de minima.
Nebulozitatea
Bibliografie
1.Sterie Ciulache -lucrari practice
2.Imagini :https://www.google.ro/search?q=termometrul+meteorologic+ordinar&espv=2&biw=1366&bih=624&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=e9lfVLeXJcH1aPbNgcAB&ved=0CAYQ_AUoAQ#tbm=isch&q=semnale+luminoase+ceilometru&imgdii=_
Cuprins
f
1.Temperatura
-Unitatea de masura
2.Determinarea temperaturii aerului
-Termometre cu citire directa
-Termometre inregistratoare
3. Reguli privind efectuarea observatiilor termometrice
4. Determinarea temperaturii solului
-Determinarea temperaturii solului la adancimi mici pe parcela lipsita de vegetatie
-Determinarea adancimii de inghet a solului
5. Determinarea temperaturii apei
-Determinarea temperaturii apei marine la suprafata
-Determinarea temperaturii apei marine la adancime
6. Determinarea temperaturii in medii diverse
7. Observatii asupra norilor
-Formarea norilor; Clasificarea morfologica si dupa inaltime a norilor;
Determinarea felului norilor.
8. Determinarea nebulozitatii
9. Observatii asupra norilor la statiile meteorologice de minte
10. Bibliografie
Clasificarea norilor
Norii grupei Cm
Norii grupei Cl
Cumulus (Cu)
Noriseparate, in general densisicu contururibine delimitate, dezvoltandu-se vertical in forma de mameloane, de cupolesauturnuri
Nimbostratus (Ns)
Panzanorocoasacenusie, adeseaintunecataal caruiaspect devinevaporosdin cauzacaderilormaimultsaumailutincontinue de ploaieoride zapada
Stratocumulus (Sc)
Banc, stratsaupaturade noricenusiisaualbicioasi, oriin acelasitimpcenusiisialbiciosi, avandaproapeintotdeaunapartiintunecate

Stratus (St)
Panzanoroasa, in general cenusie, cu bazadestulde uniforma, putandda nasterela burnita, ace de gheatasauzapadagrauntoasa
Altocumuls(Ac)
Banc, stratoripaturade norialbisaucenusii, oriin acelasitimpalbisicenusii, avandin general umbreeproprii
Altostratus (As)
Panzasaustratnorosde culoarecenusieorialbastruie, cu aspect striat, fibrossauuniform, acoperindin intregimeoripartial cerulsiprezentandsufficient de subtiripentrua lasasase vadasoarele
Full transcript