Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Strategia Natională privind Agenda Digitală pentru România

No description
by

Andreea Bereczki

on 17 December 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Strategia Natională privind Agenda Digitală pentru România

Strategia Natională privind Agenda Digitală pentru România
Open Data. Big Data.
Deblocarea inovaţiei şi performanţei prin informaţii “lichide” .

Data.gov.ro - aplicarea inițiativei europene Open Data
livrarea către cetăţean de date accesibile, reutilizabile şi redistribuibile
promovarea şi aplicarea tehnologiilor de procesare inovativă a sistemelor de tip big data
optimizarea actului decizional administrativ
facilitarea analizei informaţiilor din administraţiile publice.

130 seturi de date gestionate
52 instituţii integrate


Într-un stat există 4 actori principali în promovarea şi implementarea unui sistem Open Data:


„Cetăţenii europeni au nevoie şi se aşteaptă să aibă acces la reţele şi servicii online sigure, reziliente şi robuste. În ultimii doi ani am înregistrat progrese însemnate, însă eforturile trebuie intensificate, atât în UE, cât şi la nivel mondial, pentru a face faţă la noi şi noi ameninţări cibernetice”.
(Neelie Kroes, Vice-preşeinte CE, responsabil AD)


Riscurile majore pe Internet (raport CERT.ro, 2013)

12.5% de plaje de IP-uri alocate României au fost infectate cu diverse variante de malware
5678 domenii “.ro” au fost compromise (mai puţin de 1% din domeniile existente)

63 incidente asupra sistemelor de plăţi online
54 incidente asupra serverelor web
23 incidente asupra sistemelor informatice clasice




Întărirea securităţii reţelelor şi a sistemelor informatice în societatea digitală este o responsabilitate comună a cetăţenilor, a organismelor private şi a celor de stat.

Tehnologii digitale moderne actuale, accesibile tuturor cetăţenilor Europei
Acces la conţinut prin internet de mare viteză
Informaţii publice transfrontaliere transparente şi accesibile
Condiţii de siguranţă şi confidenţialitate

Dialog de tip informaţional inteligent
Arhitectură tehnică electronică interoperabilă
Acoperire a principalelor “evenimente de viaţă” ale cetăţeanului


e-Guvernare 2.0 şi Interoperabilitate.
România în contextul de creştere inteligentă, durabilă
şi incluzivă a Europei.

O Agendă Digitală pentru Europa.
Ţinte de implementare pentru servicii de tip Cloud guvernamental pentru România:

infrastructură TIC sigură şi scalabilă, pentru toate organizaţiile din sectorul public
model de punct unic de deservire electronică în relaţia cu cetăţeanul
model de magazin virtual central de resurse TIC pentru organizaţiile sectorului public
reevaluarea capacităţii administrative (implicată direct în gestionarea Cloud-ului guv.)
reducerea numărului de centre de date din instituţiile publice şi consolidarea infrastructurii.


Good Practice Guide for securely deploying Governmental Clouds
ENISA, nov.2013
România
Impact asupra PIB: 6.057,2 mil Euro/an
Impact asupra ocupării forţei de muncă din Ro: 106,000 locuri de muncă generate în perioada 2014-2020
Impact asupra reducerii cheltuielilor administraţiei publice: 196,6 mil Euro/an.
Investiţie necesară estimată: 70,2 mil Euro.
64% adopţia în sectorul privat a tehnologiilor Cloud.
Cloud Computing guvernamental.
România:

48% din populaţie utilizează media sociale
6.4 mil. utilizatori de Facebook (31.8% din total pop.)
1/3 români accesează zilnic internetul
56% din gospodării au acces la internet broadband.
Europa:

293 mil. cetăţeni (40% din totalul populaţiei Europei) sunt utilizatori activi de canale media sociale
193 mil. accesează aceste servicii prin intermediul
dispozitivelor mobile inteligente.
Media Sociale în actul de guvernare.

Agenda Digitală pentru Europa 2020, Comisia Europeană

exploatează potenţialului tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC)
favorizează inovarea, creşterea economică şi progresul
oferă cetăţenilor Europei acces la toate avantajele societăţii digitale.


Noile priorităţi digitale (
Digital "to-do "list
, CE, decembrie 2012)

Crearea unui mediu nou şi stabil de reglementări pentru broadband
Dezvoltarea de noi infrastructuri publice de servicii digitale
Lansarea unei coaliţii pentru locuri de muncă şi competenţe IT
Accelerarea integrării cloud computing-ului în sectorul public

E-Guvernare,
Interoperabilitate,
Cloud Computing,
Open Data şi Big Data
şi Media Sociale
TIC în Educatie, Sănătate,
Cultură şi eInclusion


E-Commerce, TIC
şi Cercetare-Dezvoltare-
Inovare


Bandă largă şi
infrastructură de
servicii digitale
Familie, Sănătate şi Călătorii
Naştere / Deces
Căsătorie / Divorţ
Acte de identitate
Adopţii
Indemnizaţii de creştere a copilului
Înscrierea alocaţiei persoanelor cu handicap
Programarea unui consult medical într-un spital
Ghiduri de călătorie
Obţinerea unui paşaport
Obţinerea unei vize
Educatie şi
atingerea vârstei majoratului
Înscrierea în clasele primare / licee / universităţi
Obţinerea permisului de conducere
Votarea
Asigurarea viitorului personal
Încheierea de contracte

Imigrări şi
Responsabilitate socială
Imigrarea în România
Obţinerea cetăţeniei române
Denunţarea unei ilegalităţi
Taxe şi impozite
Plata taxelor şi impozitelor
Înregistrarea unui vehicul cumpărat + plata taxelor, a impozitelor aferente
Înregistrarea contractelor de închiriere/cumpărare imobil + plata taxelor, impozitelor aferente

Business
Demararea, dezvoltarea unei afaceri şi modificări de funcţionare
Obţinerea de surse de finanţare şi sprijin pentru întreprinderi
Inchiderea unei afaceri (faliment, lichidare şi transfer de proprietate)
Obtinerea unui loc de muncă
Căutarea unui loc de muncă
Pierderea locului de muncă
Pensionarea
Accidente la locul de muncă/incapacitate de muncă
Înscrierea la o bibliotecă
Banca Mondială, “
Romania – A Digital Roadmap to the Future”

trasează o hartă de recomandări aliniate cu priorităţile naţionale articulate în programul de guvernare al României.

Înfiinţarea unei funcţii CIO a Guvernului României (autoritate de management şi finanţare)
Crearea unui consiliu de coordonare a politicilor TIC
Definirea strategiei TIC guvernamentale şi a viziunii de livrare de servicii

Dezvoltarea de fluxuri de cariere în TIC pentru sectorul public
Dezvoltarea unui plan strategic guvernamental de forţă de muncă în TIC
Sporirea stimultentelor pentru a atrage şi reţine profesionişti IT competenţi

Dezvoltarea unui model TIC de servicii publice partajate
Crearea unei unităţi de management pentru proiectele TIC
Revizuirea modelelor şi proceselor de finanţare pentru proiectele TIC
Îmbunătăţirea procedurilor guvernamentale de achiziţii de produse şi servicii TIC
Crearea unui Government Enterprise Arhitecture
Formalizarea programului de Securitate Informaţională şi de Management a Riscului

Consolidarea surselor şi a standardelor de date comune
Operaţionalizarea e-Identităţii
Instaurarea politicilor de siguranţă electronică
Dezvoltarea unei strategii a tehnologiilor mobile şi a centrelor de date guvernamentale

247,5 mil. Euro
pregatirea investiţiei în informatizarea serviciilor publice, realizarea interoperabilităţii şi securităţii cibernetice, asigurarea guvernanţei asupra procesului de informatizare a serviciilor publice din România.

Entităţi afectate: instituţii publice şi educaţionale, bănci, companii, indivizi
Îmbunătăţirea
performanţei
guvernamentale
Impulsionarea
economiei
naţionale
Cadru de
operabilitate transfrontalieră
Promovarea
mentalităţii
schimbului
de informaţii
Împărtăşirea de
bune practici
Cadru de securitate
comun EU
Early adopters
Ţări care au deja o strategie de Cloud si au început procesul de implementare.
Well informed
Ţări care au o strategie de Cloud, dar încă se află în etapa de design a implementării.
Innovators
Ţări care nu au o strategie de Cloud la nivel înalt, dar operează servicii bazate pe Cloud.
Hesitants
Ţări care nu deţin o strategie de Cloud, dar care au adoptat o strategie naţională de AD.
Beneficiar al activităţii, deciziilor, cercetărilor şi imlementărilor guvernamentale;
Interlocutor în dezvoltarea de politici guvernamentale;
Sursă de feedback pentru îmbunătăţirea actului de guvernare;
Participant activ la iniţiativele guvernamentale.


Susţinerea şi promovarea utilizării Mediei Sociale la nivelul administraţiilor publice
modernizarea capacităţii administrative de a implica cetăţeanul în actul de guvernare şi de a-i oferi legitimitatea accesului la informaţii electronice de interes public şi personal.

Linii strategice de dezvoltare a Mediei Sociale pentru instituţiile publice
definirea cadrului de operare a procesului de comunicare
stabilirea unor experţi şi echipe de comunicare (departamente de PR în cadrul fiecărei instituţii)
dezvoltarea unui plan de comunicare personalizat pentru fiecare instituţie, prin utilizarea inteligentă a mediilor sociale (reţele sociale, blog-uri, forum-uri, wiki)
promovarea iniţiativelor guvernamentale prin media sociale (dezbateri publice online, dialoguri cu cetăţeanul, colectare de feedback).

Impactul implementării Strategiei AD la nivel naţional
creșterea PIB cu 13%
mărirea nr. locurilor de munca cu 11%
reducerea cheltuielilor administrației cu 12%.

Securitate cibernetică.
Open Data şi Big Data.
Deblocarea inovatiei şi performantei prin informatii "lichide".
Societatea
civilă
Functionarul
public
Conducerea administratiei
publice
Donatorii de date, informatii şi
fonduri
materiale
Educatie şi alfabetizare digitală prin TIC.
Iniţiativa "Opening UP Education", CE (sept.2013)

Îmbunătăţirea competenţelor digitale ale profesorilor şi elevilor prin participarea la proiecte educaționale;

Utilizarea internetului și a OER (Open Educational Resources) în toate ariile curriculare, pentru toate nivelurile de învăţământ;

Utilizarea tehnologiilor Web 2.0 în procesul de învăţare;

Inovarea procesului educaţional prin diseminarea celor mai bune practici de utilizare a TIC în școli;

Formarea profesională continuă - Life Long Learning cu ajutorul TIC;

Promovarea activităţilor extracurriculare prin intermediul TIC.
.
PISA, 2012 - România
locul 45 (din 65) la Matematică
locul 50 (din 65) la Lectură
locul 49 (din 65) la Ştiinţe
63% universităţi din România deţineau platforme de eLearning.

"Trebuie să schimbăm rapid mentalitatea actuală din sectorul asistenței medicale. Faptul că șase medici generaliști din zece utilizează serviciile e-sănătate înseamnă că medicii se acomodează cu ideea, dar este timpul să intre în febra digitală!”
(Neelie Kroes, vice-preşedinte CE)
e-Sănătate: care este diagnosticul?
Soluţii e-Sănătate (Strategia eHealth, CE):

îmbunătăţirea asistenţei medicale acordată pacienților
sporirea eficienţei sistemelor de sănătate
utilizarea e-prescripțiilor și a fișelor medicale personale electronice
implementarea unui serviciu de sănătate la distanţă
crearea unei reţele e-sănătate a UE
"Guvernele, inovatorii din domeniul tehnologiilor de vârf, societăţile de asigurare, companiile farmaceutice şi spitalele să îşi unească forţele şi să creeze un sistem de sănătate inovator şi eficient , în cadrul căruia pacientul să se bucure de un grad mai mare de control şi de transparenţă.”
(N. Kroes, vice-preşedinte CE)
eCultură sau conservarea patrimoniului
cultural digital
Realizarea de
muzee etnografice virtuale
având la bază tradițiile, folclorul și patrimoniul local.

Furnizarea de serviciii noi la nivelul tuturor bibliotecilor, transformând biblioteca în
Centru de Cunoaştere
comunitară.

Stimularea mediului de business
prin implicarea bibliotecii în activităţile antreprenoriale şi de dezvoltare economică locale.

Digitizarea patrimoniului cultural
central şi comunitar şi includerea acestora în
Europeana
(biblioteca virtuală europeană).
Bibliotecarul
Persoană resursă pentru comunitate
Contributor la dezvoltarea comunitară sustenabilă
Competenţe de management de proiect şi atragere de finanţări
Europeana.eu
reţea de repozite naţionale patrimoniale: peste 2.300 de contributori de content digital
bancă de date virtuală: 31.5 mil. obiecte digitale (19 mil. imagini, 12 mil. texte, 0.5 mil. audio, 0.2 mil. video şi 15.000 obiecte 3D)
parteneriat cultural între 36 de ţări membre EU
4 mil. vizitatori unici
ţinta 2015, România: 750.000 itemi digitizaţi.
eCommerce
Eurostat, 2015 - România
10% din populaţie a efectuat comerţ electronic
7% din IMM-uri au efectuat achiziţii online
14% din companiile mari au efectuat achizitii online

Impact estimat 2015-2020, RO
3% creştere PIB
2% creştere a locurilor de muncă.
Beneficiarii
eCommerce,
CE
CONSUMATORII
reducerea preţurilor
creşterea ofertei şi calităţii produselor şi serviciilor
compararea ofertelor
accesibilitate pentru persoanele vulnerabile, izolate
incluziune digitală pentru provocările demografice actuale.
CETĂTENII
implicare în activităţi online, transfrontaliere
acces către un mediu virtual sigur, responsabil şi de încredere
exercitare a dreturilor fundamentale a UE
utilizarea libertăţii de exprimare şi de informare
facilitarea schimburilor culturale şi sociale.
LUCRĂTORII
acces către noi locuri de muncă de calitate, inclusiv în zone rurale izolate
oportunităţi de lucru la distanţă
generarea de noi locuri de muncă la nivel european.
MEDIUL
creştere economică ecologică şi durabilă
logistică optimizată pentru livrările la domiciliu
consum redus de energie (prin reducerea deplasărilor individuale şi download-uri a conţinuturilor digitale).
IMM-uri,
ÎNTREPRINDERI
acces către pieţe noi, transfrontaliere
îmbunătăţirea productivităţii proprii prin servicii electronice şi de cloud
creşterea performanţelor la nivel european
avantaje competitive ridicate la nivel mondial
competenţe şi modele economice şi sociale inovatoare.
Linii strategice de dezvoltare
România, Strategia Natională pentru AD
sistem naţional de securitate cibernetică
cadru legislativ naţional în domeniu
cooperare între sectorul public şi cel privat
consolidare a potenţialului de cunoaştere pentru autorităţile competente
rezilienţă a infrastructurilor cibernetice;
dezvoltarea entităţilor de tip CERT
CDI în domeniul securităţii cibernetice
standarde de securitate îmbunătăţite
cooperare inter-instituţională şi crearea unui mecanism de reacţie la incidentele cibernetice
programe de conştientizare a populaţiei cu privire la ameninţările, vulnerabilităţile şi riscurile specifice utilizării spaţiului cibernetic
programe educaţionale privind utilizarea sigură a internetului
formarea profesională în domeniul securităţii cibernetice
acorduri de cooperare la nivel internaţional pentru îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în cazul unor atacuri cibernetice
promovarea intereselor naţionale de securitate cibernetică în formatele de cooperare internaţională la care România este parte.

Orizontul CDI în TIC
Linii strategice de dezvoltare - România, Strategia naţională pentru AD

Promovarea clusterelor de inovare şi a polilor de competitivitate pentru creştere regională

Acordarea de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare la nivel regional

Stimularea participării şi a realizării de parteneriate europene pentru cercetare-dezvoltare şi inovare.
Broadband şi infrastructură de servicii digitale.

Planul National NGA (Next Generation Access) - măsuri:

Încurajarea accesului la infrastructura pasivă existentă
Îmbunătăţirea transparenţei şi coordonării în lucrările civile relevante
Simplificarea procedurilor de autorizare pentru dezvoltările noi de reţea
Definirea de norme cu privire la infrastructura de tip NGA pentru clădirile noi
Stimularea investiţiilor private în infrastructură NGA
Implementarea noilor propuneri administrative și legislative.

Impactul estimat, România 2014 - 2020
5% creştere la nivel de PIB
8% creştere a locurilor de muncă.
100% acces la >30Mbps
50% acces la >100Mbps

România, 2013
:
locul 28 - linii fixe de broadband per 100 locuitori
locul 24 - gradul de penetrare NGA
Vă mulţumesc!
Diana VOICU, MBA


Secretar de Stat
Ministerul pentru Societatea
Informaţională
Impactul estimat la nivel macroeconomic:
asupra PIB, de 23,4 mil Euro/ pe an
scădere a cheltuielilor administraţiei publice, de 26,6 mil Euro/ an.


Telemedicină şi eSănătate
în România

Telemedicina
= unul dintre cele mai importante domenii de dezvoltare ale activităţii medicale la nivel mondial; componentă a strategiei eHealth, CE.
TIC în Abordarea Sistemului Sanitar în România
România, 2014

Sistem Unic Integrat (SUI) privind gestionarea Fondului Unic Naţional pentru Asigurări de Sănătate
Sistem de clasificare pe grupuri de diagnostic ( Grupuri de Diagnostic Înrudite - GDI)
Sistemul de Reţete Electronice (RE)
Sistemul Cardului de Asigurare de Sănătate (SCAS)
Sistemul de gestiune electronică a fişelor pacienţilor

66% cabinete medicale MG - 1 calculator
33% cabinete medicale MG - conexiune Internet
50% cabinete - înregistrează electronic datele pacientului
33% cabinete - stochează cel puţin un tip de date medicale electronice cu privire la pacient
6% cabinete - trasfer electronic de date individuale ale pacientului
4% pacienţi - livrare electronică de rezultate medicale
Beneficii potențiale, Medicina asistată prin TIC:
îmbunătățirea accesului la informații;
serviciile de îngrijire care în prezent nu sunt realizabile - serviciile furnizate în ambulatoriul de specialitate;
îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire
creșterea timpului de livrare a serviciilor medicale;
îmbunătățirea educației profesionale a personalului medical;
controlul calității programelor de screening;
reducerea costurilor de ingrijire a sănătății.
îmbunătăţirea calitatea vieţii persoanelor în vârstă
furnizarea de asistenţă permanentă pentru seniori, ajutându-i să dobândească o anumită independenţă
asigurarea incluziunii sociale a celor aflaţi în zone izolate.
Telemedicină în România rurală

accesibilitatea populaţiei la servicii de sănătate
satisfacerea nevoilor de sănătate ale comunităţilor rurale
rezolvarea mai rapidă şi mai puţin costisitoare a problemelor medicale
realizarea unei conexiuni între cabinetele de medici de familie şi medicii specialiști
realizarea de consultatii de specialitate la distanţă pentru patologii cronice
ajutorarea pacientilor greu deplasabili sau care se afla în zone greu accesibile, conducând la creşterea calităţii serviciilor medicale oferite acestor pacienţi
asistența medicală primară cuprinzatoare (educaţie pentru sănătate, servicii preventive și curative și de ingrijiri paliative)
îmbunătățirea disponibilității serviciilor de laborator și de diagnostic la nivel local.
Interoperabilitatea sistemului medical
îndepărtarea duplicării datelor din cadrul sistemului
creşterea eficienţei personalului medical şi administrativ
îndepărtarea datelor redundante din sistem
îmbunătăţirea procesului de furnizare de servicii medicale
acces la aceeaşi informaţie medicală precisă, adusă la zi în timp real
scăderea riscului de fraude
prevenţia administrării nepotrivite de tratament medicamentos
utilizarea de standarde comune pentru realizarea comunicării pan-europene a sistemelor medicale informatice

Inovare în sănătate prin TIC
Inovaţiile tehnologice din ultima periodă şi politicile de dezvoltare regională din domeniul sănătăţii oferă oportunităţi de dezvoltare aplicabile sistemului de sănătate din România prin utilizarea de Big Data, pentru:

analizarea datelor rezultate din sistemul informatic de sănătate
paportarea datelor astfel încât să reprezinte baza de gestionare şi alocare a resurselor disponibile
creşterea transparenţei şi flexibilitatea sistemului sanitar
facilitarea grupării pacienţilor în categorii cu trăsături similare
livrarea de servicii personalizate.
Linii strategice de actiune
1. Asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice medicale şi a securităţii cibernetice, atât între entităţile incluse în sistem, cât şi privind interacţiunea sistemului cu pacientul.

2. Asigurarea instruirii TIC pentru dezvoltarea competenţelor digitale în rândul personalului medical şi administrativ.

3. Îmbunătăţirea disponibilităţii echipamentelor de tip telemedicină.
TIC şi mediul de business
Indicatori TIC specifici României, 2012, sectorul economic & financiar

15,726
număr întreprinderi în domeniul TIC
85,2 %
întreprinderi care au utilizat PC-ul
73,4 %
întreprinderi cu conexiune la Internet
66,9
% întreprinderi cu conexiune broadband
31,6 %
salariaţi/personal care utilizează PC-ul îna ctivitatea profesională

3,6
% ponderea CA a întreprinderilor din sectorul TIC în total CA a întreprinderilor cu activitate economică
30,5 %
ponderea CA a întreprinderilor cu activitate principală de editare a produselor software şi activităţi de servicii în tehnologia informaţiei în total CA a întreprinderilor cu activitate principală TIC
49,8 %
ponderea CA a întreprinderilor cu activitate principală de telecomunicaţii în total CA a întreprinderilor cu activitate principală TIC
Tabloul de bord 2014, România
Comisia Europeană, Agenda Digitală 2020
"Majoritatea cetăţenilor europeni sunt acum activi în mediul digital şi îşi doresc mai mult. Am rezolvat problema accesului la Internet, dar deficitul în materie de competenţe digitale persistă. Dacă nu vom lua mai multe măsuri, ne vom confrunta cu o subclasă analfabetă din punct de vedere digital în Europa."
(Neelie Kroes, vice-preşedinte CE)
Veşti bune!
gradul de utilizare regulată a Internetului a crescut la 45%
numărul persoanelor care nu au utilizat niciodatăInternetul a scăzut la 42%
acoperirea cu broadband fix din mediul rural a crescut la 78%
acoperirea cu broadband mobil a crescut la 41%
mai multe persoane fac cumpărături online - 8% din populaţie
mai multe întreprinderi mari vând bunuri/servicii online - 13%
mai multe IMM-uri vând bunuri/servicii online - 9%
Unde se află Europa, în contextul Agendei Digitale 2020 ?
Se poate trăi online?
Mediu
: utilizând TIC pentru a construi o economie sustenabilă dpdv al mediului, cu emisii scăzute de CO2
Sănătate:
TIC să creeze un sistem european de sănătate mai eficient
Servicii Publice:
TIC să livreze servicii publice electronice către cetăţeni şi mediul de afaceri
Încredere şi Siguranţă:
TIC să combată problemele excluziunii sociale, fraudelor şi abuzurilor la nivel mondial.
Smart City - tehnologiile digitale se traduc în servicii publice mai bune pentru cetăţean, o utilizare mai eficientă a resurselor şi un impact mai scăzut asupra mediului.
Interactiunea online între întreprinderi şi administratia publică
57 %
Obţinerea
de informaţii
56,9 %
Obţinerea
de formulare
52,4 %
Returnare
formulare
55,7 %
Îndeplinire
proceduri
administrative
16,1 %
Transmitere
oferte în SEAP
INS, 2012
Societatea Informaţională
Piata digitală unică.
Piaţa unică digitală este departe de a-şi atinge potenţialul maxim. Costul estimat al acestei nereuşite va fi de cel puţin 4,1% din PIB până în 2020, şi anume 500 de miliarde EUR sau 1.000 EUR/ locuitor.

ofertă încă insuficientă de servicii online, naţionale şi transfrontaliere
lipsă de informare a operatorilor de servicii online şi de protecţie a utilizatorilor de Internet
sisteme de plată şi de livrare inadecvate
abuzuri prea numeroase şi litigii dificil de soluţionat
implementare încă insuficientă a reţelelor de comunicaţii de mare viteză şi a soluţiilor tehnologice avansate
Obstacole.
Tendinţe
Smartphone
mCommerce
mWallet
NFC
'Opening up Education‘- TIC
Open Education Resources (OER)
Grand Coalition on Digital Skills and Jobs
robotics, high performance computing, the Future Internet & electronics
addressing societal challenges (a greener, more eco-efficient Europe)
initiatives like Smart Cities, Active and Healthy Ageing, Green Cars, Energy Efficient Buildings.

Cercetare-dezvoltare şi inovare în TIC
Tendinţe la nivelul Comisiei Europene
Driving European growth digitally
Structurile de tip cluster/pol de inovare şi competitivitate oferă un mediu propice dezvoltării antreprenoriale şi inovării în TIC;

reprezintă un cadru fertil pentru generarea de consorţii care să împingă oferta de produse şi servicii TIC cu o forţă pe care individual, firmele nu o deţin;

parteneriate tripartite firme TIC - intituţii CD/universităţi - adm. publică, pentru integrarea lanţurilor valorice la nivel local, regional, naţional.
Ecosistem national de inovare şi competitivitate.
INS, 2012
Societatea Informaţională
Următoarea frontieră: mMoney
instrument
de apelare vocală.
telefon
inteligent
"smartphone"
device
"all-in-one"
via Internet
schimb mesaje rapid & gratuit
servicii voce & videosharing gratuit
realizare de fotografii si video-uri la cele mai bune rezoluţii, online
schimb de media rapid & gratuit
schimb de date personale, emailuri, transfer de informatii
mobile Banking
navigare în timp real
schimb de coordonate GPS
........ milioane de servicii integrate în aplicaţii inteligente de mobil
Finlanda, 2000 - prima ţară care a utilizat telefonul mobil pe post de portofel, prin SMS Pay.
Principalele servicii livrate prin mMoney
transfer de bani (domestic & internaţional)
plata facturilor
plăţi sociale (salarii, pensii, etc.)
servicii bancare
La ce să ne aşteptăm de la mMoney?
reducerea riscului de a transporta bani lichizi
cost redus sau 0 de utilizare
securitatea tranzacţiilor
tranzacţionarea person-to-person, fără alţi intermediari
trimiterea/primirea de bani naţional & internaţional
reducerea timpului de procesare
creşterea încrederii în companiile de telefonie mobilă & atragerea de noi clienţi
promovarea incluziunii financiare & interoperabilităţii serviciilor financiare
reducerea riscului de spălare a banilor
Pentru că digitalul conduce la dezvoltare.
crearea de cetăţean digital

conectarea ţărilor într-un singur continent

dezvoltrarea unui infrastructuri incluzive

accesibile 100% fiecarui european

crearea de coaliţii între industrie, guverne şi investitori pentru a atinge 100% acoperire boradband


Utilizatori globali de ICT, 2013.
Arhitectura PKI
(Public Key Infrastructure)
Scop
Emiterea de certificate digitale pentru utilizatori sau echipamente de calcul, pentru asigurarea identificării electronice a acestora.
Cine?
CA - Certification Authority (emitent al certificatelor digitale)
Cum?
Interoperatibilitate de tip "Bridge" - interconectarea mai multor infrastructuri PKI distincte, care conţin autorităţi de certificare diferite, prin intermediul unei terţe autorităţi de certificare (Bridge CA)
PKI, sau...
...o combinaţie de produse hardware şi software, politici şi proceduri care asigură securitatea de bază necesară astfel încât doi utilizatori, care nu se cunosc sau se află în puncte diferite de pe glob, să poată comunica în siguranţă.
Obiective PKI
capacitatea unei aplicaţii PKI de a interacţiona cu altă aplicaţie PKI
posibilitatea mixării de componente provenind de la firme diferite, pentru crearea unui PKI organizaţional
interacţiunea dintre domenii de PKI aparţinând unor organizaţii diferite, pentru a permite efectuarea de tranzacţii sigure.
customizarea certificatelor digitale conform necesităţilor fiecărei aplicaţii
asigurarea unui consens între clienţii care solicită certificatele digitale, server-ele emitente şi entităţile de verificare a validităţii acestora.
pe termen scurt
pe termen lung
De ce BRIDGE PKI ?
comunicare securizată între Administraţia Centrală şi Autorităţile de Certificare

recunoaştere electronică a fiecărei entităţi utilizatoare de PKI

eliminare a autentificărilor auxiliare din cadrul sistemului arhitectural PKI

reducere a costurilor financiare, a unităţilor de timp şi a efortului de implementare pentru marile companii ce aderă la PKI

facilitare a schimbului de informaţii şi cunoştinţe într-un mod securizat

distribuţie a certificatelor acreditate CA sub forma unui "Trust List"

posibilitate de certificare cross-certification.
Beneficii PKI
Integrarea proiectului PKI, dezvoltat în cadrul MSI, cu furnizori acreditaţi de certificate calificate
Integrarea PKI în 4 sisteme elctronice naţionale (IMM, PCU, ONRC, SEAP) a condus la dezvoltarea de noi funcţionalităţi digitale pentru utilizatori:
Full transcript