Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Protecionismul

de F. List
by

Marina Cotiuc

on 12 December 2012

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Protecionismul

Protectionismul Realizarea unitatii economice si politice a Germaniei;
Lansarea dezvoltarii pe cale capitalista si industriala a economiei Germane;
Progresul economic rapid al Germaniei si atingerea, cel putin, al nivelului celor mai avansate tari ale timpului, Anglia si Franta in viziunea lui Friedrich List Protecţtionismul sşi sŞcoala istoricăa germanăa dau expresie principalelor reacţtii naţtionale faţăta de liberalismul clasic, pe care promotorii acestor curente l-au criticat sub aspect teoretic, metodologic şsi al politicii economice. Teoriile protectioniste s-au dezvoltat pe parcursul a aproximativ un secol, între deceniul al treilea al secolului al XIX-lea si deceniul al treilea al secolului al XX-lea. Ele au aparut aproape simultan în statele germane (mai târziu, Germania) si în Statele Unite ale Americii – tari în care dezvoltarea economiei de piata era întârziata de nerealizarea unitatii statale, de insuficienta valorificare a resurselor disponibile, dar si de prezenta pe piata interna a marfurilor industriale, superioare calitativ, importate din Anglia.
Mai târziu, ideile protectioniste aveau sa gaseasca un teren favorabil si în Austria, Rusia, România, Italia si în alte tari, în care nivelul de dezvoltare economica si pozitia în economia mondiala erau resimtite ca fiind inferioare potentialului lor economic. Protectionismul a preluat si a dezvoltat unele idei mercantiliste, mai ales privind rolul statului în stimularea agentilor economici indigeni si descurajarea concurentei externe. Sub aspect teoretic, ei au contestat pretentia de valabilitate permanenta si universala a postulatelor liberalismului clasic .
Sub aspect metodologic, adeptii acestor curente au respins metoda deductiva, utilizata de liberalii clasici, considerând c-ar contribui la deformarea realitatii economice.
Sub aspectul politicii economice: Protectionistii au criticat vehement teoriile clasice ale comertului international care, în opinia lor, avantajau un grup restrâns de tari dezvoltate economic si dezavantajau restul tarilor lumii. 1789 - 1846 Parintele Protectionismului Modern -
Friedrich List Format în atmosfera de renastere a spiritului nayional de la începutul secolului al XIX-lea, tânarul List a sustinut unificarea politica si unitatea vamala a statelor germane.
List reprosa liberalilor clasici, în general, si lui Adam Smith, în special, faptul ca aplicarea ideilor lor slujea exclusiv intereselor natiunilor dezvoltate (Angliei si în secundar Frantei) de a dezorganiza economic si a frâna progresul celorlalte state. El evidentia urmatoarele trasaturi ale doctrinei liberale clasice, la care se raporta critic:
• cosmopolitismul, în sensul caracterului pretins universal al postulatelor sale stiinifice;
• individualismul, în sensul situarii agentului economic izolat în centrul demersului sau stiintific si al lipsei de preocupare pentru situatia economica a colectivitatilor;
• materialismul, în sensul concentrarii asupra problematicii avutiei si valorii.
Prin contrast cu economia politica liberala clasica, List pune bazele economiei politice a natiunii. Obiectul de studiu al acesteia îl reprezinta viata economica a fiecarei natiuni, cu trasaturile, capacitatile si resursele sale. Natiunea, aprecia el, trebuie sa se afle în centrul analizei economice, întrucât ea este purtatorul totalitatii fortelor productive: fortele naturii, capacitatile de productie, resursele umane, instituitile de învatamânt, stiinta si arta, legislatia si politica economica; administratia publica, credintele religioase si altele Forta de a crea bogatii, nota List, era mai importanta decât bogatia însasi. Scopul activitatii stiintifice a lui List: "Viitorul natiunii a fost pentru List obiectul gandirii sale, prezentul nu era altceva decat o perioada de tranzitie" (Schumpeter) List considera ca economia politica era o stiinta experimentala, chemata sa studieze datele empirice privind dezvoltarea economica a natiunilor. El aprecia ca istoria economica a cunoscut cinci trepte (sau perioade) succesive de evolutie:
1. perioada vântorii si a pescuitului;
2. perioada pastorala;
3. perioada agricola;
4. perioada agricola si industriala;
5. perioada agricola, industriala si comerciala.
List considera ca adoptarea unei politici economice protectioniste reprezenta singura solutie recomandabila pentru statele mai putin dezvoltate economic. Argumentele sale în favoarea protecionismului sunt, în esenta, urmatoarele:
• dezvoltarea fortelor productive ale natiunii, si în special, a industriei, impuneau aplicarea unor taxe vamale suficient de mari pentru a descuraja importul marfurilor straine. În practica, nivelul taxelor vamale era determinat de diferenta de costuri, respectiv de pret, dintre marfurile importate si cele produse în tara;
• fiecare natiune era îndreptita sa îsi dezvolte armonios ramurile economice si sa îai constituie un complex economic national, ceea ce i-ar asigura sau, dup caz, i-ar consolida independenta economica si politic aîn raporturile cu strainatatea;
• statul avea datoria patriotica de a îi favoriza, pe piata interna, pe producatorii indigeni în raport cu cei straini.
Industrializarea reprezinta, dupa List, elementul esential al economiei nationale, iar protectionismul vamal devine mijlocul cel mai important al dezvoltarii natiunii in perioada de trecere la starea agrara - industriala - comerciala. Efectuând un studiu comparativ al nivelului de dezvoltare al tarilor europene, List ajunge la concluzia ca economia Spaniei si Portugaliei se caracterizeaza prin stare agrara, cea a Frantei – agroindustriala, cea a Angliei – agroindustriala-comerciala. Cât priveste economia statelor germane ea se afla, in aprecierea lui, in perioada de tranzitie de la starea agrara la cea agroindustriala. Sarcina stringenta pentru statele germane devine, deci, atingerea nivelului Angliei – a starii agroindustrial-comerciale, Anglia fiind considerata natiune „normala”. Fiecare natiune „normala”, in opinia lui List, trebuie sa posede urmatoarele caracteristici de baza: 1. Teritoriu vast, pentru a dispune de resurse economice variate List a fost primul din economisti care a pus in cercetare corelatia dintre puterea natiunii si dimensiunile teritoriului national. Un teritoriu bine arondat trebuie sa cuprinda câmpii, paduri, iesire la mare, cursuri de apa. 2. Populatie numeroasa, pentru a produce mult si, prin consum, a stimula dezvoltarea ulterioara a productiei. 3. Sa fie situata in zona temperata a globului pamantesc Clima zonei temperate este favorabila eforturilor fizice si intelectuale 4. Sa fie inzestrata cu vaste si variate resurse naturale 5. Sa aiba un grad inalt de cultura si civilizatie politica Factorul care determina trecerea de la o stare a evolutiei economice la alta in opinia lui List este nivelul de dezvoltare a fortelor productive ale natiunii. Categoria data este apreciata de el destul de vag si include tot ce exista in societatea germana si poate fi mobilizat benefic in directia progresului:
•Fortele naturale (clima, caracterele solului);
•Fortele materiale (utilaje, instrumente, obiecte infrastructurale);
•Fortele institutionale – incepând cu religia crestina, monogamia si terminând cu organele de securitate nationala.
În modelul listian, cu cât mai bune si dezvoltate vor fi aceste forte, cu atât va fi mai ridicat nivelul de dezvoltare a fortelor productive ale natiunii, natiunea aflându-se intr-o stare mai avansata de dezvoltare economica.
Deci, puterea unei natiuni, considera List, nu se poate aprecia dupa bogatia pe care o poseda la un moment dat. Aceasta poate fi consumata si, daca nu exista forte productive corespunzatoare care sa asigure crearea ei, natiunea poate sa decada. Protectionismul listian, spre deosebire de cel mercantilist, se baza pe trei caracteristici de baza: 1. Caracter selectiv Tarifele vamale erau prevazute a fi aplicate nu la toate marfurile straine, ci doar la cele care erau mai competitive comparativ cu marfurile nationale. Deci, ele nu erau aplicate la produsele agricole, ci doar la cele industriale - pentru a sustine producatorii industriali germani. Adversarii sustinerii dezvoltarii industriale inaintau argumentul ca industrializarea s-ar face pe contul dezvoltarii agriculturii si in detrimentul acesteia, acest lucru fiind demonstrat prin consecintele politicii colbertiste in Franta. Contraargumentele aduse de List au fost urmatoarele:
•Industria creeaza unelte si utilaje care, fiind utilizate in agricultura, ridica randamentul ei;
•Industria creeaza noi locuri de munca pentru populatia agricola devenita suplimentara in urma cresterii randamentului agriculturii;
•Industria, utilizând materie prima agricola, asigura o piata sigura pentru produsele agriculturii.
2. Caracter temporar În opinia lui List tipul politicii comerciale trebuie sa depinda de faza de dezvoltare a natiunii. Ea trebuie sa fie liber-schimbista pentru a iesi din barbarie, dar inlocuita cu una protectionista in cazul tranzitiei de la starea agricola la cea agroindustriala. Pe masura ce produsele nationale devin competitive fata de cele straine, protectia statului devine inutila, politica comerciala fiind din nou orientata spre liber-schimbism.
În acceptie contemporana se poate mentiona ca pâna ajung la un asemenea stadiu, tarile in dezvoltare trebuie sa-si creeze propriile blocuri regionale, liberalizând schimburile dintre ele si negociind in colectiv cu statele avansate conditiile comertului si investitiilor.
3. Caracter educativ Pentru a stimula producatorii autohtoni, populatia trebuie sa fie educata in spirit patriotic, cererea ei fiind indreptata la produsele autohtone si nu la cele straine, chiar daca acestea din urma sunt mai bune sau ieftine. Prin aceasta tara se va dezvolta in baza fortelor sale interne, asigurându-si securitatea economica. De mentionat ca acest spirit patriotic este prezent la natiunea germana pâna in prezent, el asigurând in mare parte suprematia economica a Germaniei in cadrul Europei unificate. In concluzie putem afirma ca in alcatuirea sistemului sau, List nu pleaca de la invataturi culese din carti, ci de la dezvoltarea si studierea vietii, de la cerintele majore ale dezvoltarii. Economia politica este conceputa ca o stiinta experimentala, fapt prin care isi afirma optiunea nu spre abstractizare, ci spre empirism, optiune devenita caracteristica pentru intreaga scoala istorica germana, la a carei intemeiere F.List si-a adus o importanta contributie. Va multumim pentru atentie!
Full transcript