Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Frustrare,agresivitate si stres

No description
by

Cristiana Gh

on 23 June 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Frustrare,agresivitate si stres

Frustrare,agresivitate si stres
Frustrarea
Termenul de frustrare a fost folosit pentru prima data de











Acesta definea frustrarea ca fiind <<starea unui subiect care se gaseste in incapacitatea de a obtine obiectul satisfactiei pe care si-l doreste>>.Freud era de parere ca la baza simptomului nevrotic se afla o frustrare care,cel mai probabil a avut loc in copilarie.
Asa cum sustinea si Freud,efectele de lunga durata ale frustrarii pot fi negative sau,dimpotriva,pozitive.


Frustrarea poate fi vazuta ca rezultatul dintr-un confict intre trebuinte,stari de necesitate,motive si posibilitatea obiectiva de realizare a acestora.Este important de precizat ca frustrarea nu are numai cauze extrne,ci si interne:

Sursele interne de frustrare pot fi:scopuri divergente ale persoanei;o imagine de sine negativa,ce poate bloca resursele de realizare a motivului;aspiratii mai inalte decat abilitatile obiective de realizare etc.

Sursele externe de frustrare sunt foarte variate,de exemplu:un trafic foarte aglomerat care impiedica ajungerea la timp la o intalnire importanta pentru subiect,zgomote deranjante din strada sau de la vecini care impiedica persoana sa doarma,regulile si normale sociale care stabilesc comportamentele dezirabile si indezirabile intr-o societate etc.


In privinta manifestarilor psihologice si fiziologice ale frustrarii acestea constau in:tensiune la nivel muscular,dificultati in relaxare,trairi conflictuale,dispozitie afectiva negativa,anxietate.
Latura negativa a frustrarii se manifesta in general atunci cand nivelul frustrarii depaseste anumite limite de toleranta ale organismului si ale personalitatii si atunci cand frustrarea a fost intarita in timp.

In cazul acesta frustrarea provoaca tulburari profunde,poate cauza boli psihonevrotice si poate chiar determina o structura de personalitate ,cea a frustratului,cronic decompensat si cu tendinte mai mult sau mai putin eficiente de suprarecompensare.
Latura pozitiva a frustrarii( Mihai Golu,2005), <<consta in determinarea unui grad mai ridicat de activare orientata a proceselor evolutive si compensatorii si in favorizarea formarii unor scheme comportamentale noi de atingere a obiectivelor si de satisfacere a motivelor>>.


Asadar frustrarea are un rol principal in dezvoltarea mecanismelor interne de formare si crestere a Eului.

Frustrarea determina reactii nu numai in forul intern al individului,ci si reactii externe,manifestate prin comportamante.Reactia de frustrare nu este una standard,pentru toate persoanele,fiecare are modul sau propriu de a face fata barierelor care se interpun intre dorinta si posibilitatea de realizare.Cu cat Eul individului este mai puternic,cu atat toleranta la frustrare este mai mare;o persoana cu un Eu slab,nu foarte structurat si stabil,va fi foarte reactiva la frustrare,chiar si frustrarea unor motive nu foarte importante va determina reactii uneori necontrolate.


Agresivitatea
“Omenirea trebuie sa dezvolte pentru toate conflictele umane o metoda care sa respinga razbunarea,agresiunea si amenintarea.La baza unei astfel de metode sta iubirea. “ Martin Luther King


Este important de discutat problema agresivitatii ca reactie la frustrare deoarece,dintre toate formele de a raspunde la situatiile frustrante,agresivitatea este cea mai periculoasa atat pentru individ, cat si pentru cei din jur.Agresivitatea a fost definita ca fiind<<o caracteristica a acelor forme de comportament orientate in sens distructiv,in vederea producerii unor daune,fie ele materiale,moral-psihologice sau mixte>> (Neculau,2004).Asadar agresivitatea poate fi indreptata fie asupra fiintelor umane,fie asupra unor obiecte,fie asupra ambelor.
Cel care a vorbit pentru prima data de agresivitate ca reactie a frustrarii a fost insasi Freud.Din perspectiva teoriei sale,agresivitatea reprezinta un instinct,un impuls care apare atunci cand motivele (si mai ales nevoile sexuale) sunt frustrate.Freud este asadar sustinatorul teoriei agresivitatii innascute,el considera ca oamenii se nasc cu un instinct de a agresa,de a-si manifesta violenta.
Exista insasi alti autori care au abordat problema frustrarii drept cauza a agresivitatii.Acestia sunt de parere ,spre deosebire de Freud,ca agresivitatea este determinata de conditiile exterioare.Conform teoriilor formulate de Berkowitz si Fesbach,persoana raspunde in mod agresiv la o provocare externa,de exemplu ea poate raspunde agresiv in fata unui refuz din partea cuiva.
In cadrul teoriilor provocarii agresiunii,cea mai cunoscuta este teoria frustrare-agresivitate,apartinandu-i lui John Dollard.Aceasta afirma ca de cate ori efortul unei persoane de a atinge un scop este blocat,se activeaza un impuls agresiv care motiveaza comportamentul de inlaturare a obstacolului,fie el o persoana sau un obiect,care a determinat frustrarea.
In cartea sa,Frustration and Aggression(1939),Dollard sustine ca<<agresivitatea este intotdeauna o consecinta a frustrarii>> , iar<<frustrarea conduce intotdeauna catre o anumita agresivitate>>.

Stresul reprezinta adesea o consecinta a frustrarii puternice.Astfel,atunci cand bariera care determina frustrarea reprezinta o amenintare la adresa integritatii morale sau fizice a persoanei se instaleaza stresul.

In literatura de specialitate stresul are 3 acceptiuni principale (Sarafino,2002) :
1. Stresul ca stimul( factorii de stres)-este vorba de un eveniment extern care ameninta si care poate vatama.
2. Stresul ca reactie(tensionare)-starea de tensiune care apare in situatii de stres,ea include atat reactii emotionale si cognitive cat si modificari in functionarea organismului(batai mai rapide ale inimi,transpiratie etc)
3. Stresul ca proces-aceasta acceptiune a stresului are in vedere faptul ca persoanele pot reactiona diferit la acelasi eveniment extern.


Stresul

(Neculau,2005) <<Stresul este un fenomen psihofiziologic ,ducand la tulburari atat biologice ,cat si psihice>>

Stresul ,impreuna cu alti factori psihologici joaca un rol important in afectiunile psihosomatice,in special ulcerele ,bolile tiroidei,poliartita reomatoida,,astmul,hipertensiunea arteriala.
De asememnea,stresul este un factor declansator al multor sindroame psihiatrice cum sunt: stresul posttraumatic,cand pacientul retraieste la nesfarsit trauma initiala; tulburarile de adaptare; reactiile psihotice scurte,ce dureaza in jur de doua saptamani dupa situatia stresanta si pot cuprinde halucinatii si idei delirante.


Stresul poate fi cauzat si de conflicte care se produc la nivelul Eului persoanei.Un conflict apare atunci cand exista mai multe motive de aproximativ aceeasi intensitate care au finalitati si modalitati de realizare divergente, de exemplu un tanar isi doreste foarte mult sa ajunga sportiv de performanta dar in acelasi timp ar vrea sa urmeze o facultate la zi. Realizarea unuia din motive impiedica satisfacere celuilalt.

Kurt Lewin a descris conflictele ca fiind de 3 tipuri:

Evitare-evitare:atunci cand fiecare dintre alternative este negativa.

Apropiere-evitare:atunci cand luarea unei decizii are atat o parte pozitiva cat si o parte negativa care se afla in disputa,dand nastere unei dileme in legatura cu luarea deciziei.

Apropeiere-apropiere:atunci cand persoana are de ales intre doua alternative,ambele la fel de atragatoare.

Stresul nu este cauzat ,bineinteles,de orice conflict care se naste la nivelul Eului.Sunt acele conflicte puternice,in cazul carora decizia luata de subiect are o mare influenta asupra cursului vietii sale care determina stresul in adevaratul sens al cuvantului,cu efecte dezorganizatoare asupra personalitatii.

sunt extreme de competitive,mereu grabite,iritabile si conflictuale
au tendinte atributionale ostile:tendinta de angajare in relatii puternic conflictuale ca raspuns la o provocare chiar si minora

sunt de sex masculin: autorii Eagley si Steffen (1986) au concluzionat ca este mult mai probabil ca barbatii sa fie mai angajati in agresivitatea deschisa decat femeile.

L.Berkowitz,revizuind teoria lui Dollard,considera ca se exagera legatura dintre frustrare si agresivitate si ca de fapt frustrarea produce suparare si o anumita predispozitie emotionala pentru atac.Mai predispuse la a avea un raspuns agresiv sunt persoanele care:
Se intampla destul de frecvent ca agresivitatea sa nu fie indreptata asupra sursei de frustrare,ci sa fie redirectionata catre o alta tinta,despre care persoana stie ca exista mai putine sanse sa reactioneze la fel de agresiv.Asadar se urmareste descarcarea agresivitatii determinate de situatia frustranta,insa cu repercursiuni mai mici sau chiar inexistente.
Un astfel de exemplu il constituie anecdota cu un om:
care a fost umilit de sef,
nu a reactionat,
insa a ajuns acasa,
si a inceput sa isi certe sotia
aceasta la radul sau a tipat la copil,
care in loc sa ii raspunda mamei sale a lovit cainele,
iar cainele a reactionat muscand postasul !
Starea de anxietate marcata, in timpul bolii, ne impiedica sa ne facem bine, sustin cercetatorii de la Colegiul Regal din Londra.Cu cat pacientii sunt mai anxiosi, cu atat ranile lor se vindeca mai greu; ei au nevoie de un timp de vindecare de cca. doua ori mai lung decat cei mai senini si optimisti.

Masurand nivelul hormonilor de stres la 25 de voluntari carora li s-au facut mici incizii pe brat, cercetatorii au constatat ca vindecarea plagilor (evaluata cu ajutorul ultrasunetelor) avea loc cu atat mai rapid cu cat nivelul hormonilor de stres era mai scazut, iar pacientii se declarau mai putin afectati de problemele vietii de zi cu zi.

Full transcript