Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Rolul Femeii in Epoca Moderna

No description
by

Daniela Donica

on 25 November 2016

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Rolul Femeii in Epoca Moderna

Rolul Femeii In Epoca Moderna
„Femeile si pisicile fac ceea ce le place, iar barbatii si cainii ar trebui sa se relaxeze si sa se obisnuiasca cu ideea.” (Robert A. Heinlein)


Un pas important catre "respectul fata de femei" a fost constituit de catre marchiza Rambouillet. Displacindu-i moravurile brutale si neadecvate a barbatilor de la Curtea Frantei, fata de femei, fiind retrasa in resedinta sa particulara, deschide un salon al cercului sau de prieteni in care pune in discutie diferite probleme, recitau poezii, sau discutau depre arta, intr-o atmosfera placuta si calma.
Salonul marchizei a fost imitat la Curte, dupa care si in alte provincii, orase din Europa. La aceste dineuri cu timpul erau invitati mari nobili, ierarhi, scriitori, artisti, bancheri si filozofi, astfel era o mare onoare sa fii invitat de catre Stapina casei. Acolo se facea schimbul de informatie, confruntari de idei, sau erau elaborate planulri, proiecte social-politice.
Am ales acest citat pentru ca incepind cu epoca moderna, femeia incepe sa-si afirme statul ei in societate.Cu toate ca Epoca moderna nu a adus schimbari radicale in relatia dintre barbat si femeie si inca exista o diferenta perceputa de calitate intre cele doua sexe. Totusi, drumul catre asa-zisa emancipare a femeii incepea sa se deschida - femeile incepind sa lucreze in fabrici si uzine inca din anii 1800.
Daca in Occident femeile aveau dreptul sa organizeze diferite serate sau petreceri ce tineau de viata mondena, si chiar sa reamenajeze locuinta, in Rusia acestea inca erau obligate sa traiasca in intimitatea casei, astfel nu aveau voie sa iasa din casa decit cu fata acoperita cu un val.
Cu toate acestea, Petrul I, dupa ce viziteaza Europa, proscrie valul si viata retrasa a femeilor in foisor. In 1702 tarul le obliga pe femeile nobile sa participe alaturi de soti la reuniunile mondene.
Trecind de aspectele vietii mondene ale unei femei, trebuie de mentionat ca de ordinea vietii unei familii era, in intregime, responsabila stapina case! Aceasta supraveghea educatia copiilor, aranjarea meselor. Ea devine un centru prin care proba competente gospodaresti, educative si emotionale, ea trebuia sa asigure linistea si fericirea caminului familia, adica ea trebuia sa devina o Hera paminteasca, iar dupa cum spunea Brigham Young „Educi un barbat, educi un barbat. Educi o femeie, educi o intreaga generatie.”
Cu toate acestea, rolul ei subordonat s-a mentinut pina in secolul al XIX-lea, lipsind-o de dreptul de a se exprima politic.
Ca sa accentuez mai bine importanta femeii, vreau sa trec de la general la particular. Astfel o pot aduce ca exemplu pe dna Elina- sotia lui Matei Basarab. Pe langa diplomatia si vitejia de care a dat dovada domnitorul, aceasta inflorire se datoreaza, intr-o masura, si sotiei pe care a avut-o alaturi timp de 40 de ani. Fara conflicte, fara scandaluri, fara ostentatie, ea si-a vazut de menirea ei, asa cum si-a inteles-o ea. Nicolae Iorga, in Istoria romanilor in chipuri si icoane, ii lauda evlavia, dragostea pentru cultura, calitatile de gospodina si de buna organizatoare, precum si curajul. Evlavioasa, doamna Elina ctitoreste biserici; iubitoare de invatatura, - ca si fratele sau, Udriste Nasturel, marele carturar al secolului al XVII-lea -, spriijina dezvoltarea tiparului; la nevoie, adauga preocuparilor feminine - de infrumusetare a casei si gradinii domnesti - pe acelea de carmuitoare a tarii: "Femeie indrazneata, ea purta de grija tarii in 1633, cand sotul ei, care-si luase scaunul cu armele, merse la Constantinopol sa-si capete intarirea […]" A avut nefericirea de a-si pierde fiul, dar a ramas vreme indelungata alaturi de sotul ei, imbatranind impreuna, pana cand moartea i-a despartit, ea murind in 1653, urmata de el dupa numai un an.

Ana Ipatescu-Eroina revolutiei pasoptiste a devenit, curand dupa remarcabilul ei gest de curaj, prin care a salvat guvernul revolutionar de la dizolvare, subiectul unor speculatii care au umplut presa vremii, speculatii privind atat moravurile si personalitatea ei, cat si motivatia gestului ei eroic.Un ziar austriac, Allgemeine Osterreichische Zeitung, scria la 20 iunie 1848: "Poporul devenise manios, trebui insa, deoarece nu avea arme, sa bata in retragere. Multora le pierea treptat curajul si incepura sa se indoiasca de cauza poporului suveran, temandu-se ca libertatea, dobandita cu putine zile in urma, va fi pierduta. […]. Disperarea ajunsese de acum la un grad inalt, cand o eroina parca se napusti din nori, venind pe Podul Mogosoaiei cu doua pistoale in mana. Ea striga din toate puterile: "Moarte tradatorilor! Tineri, curaj, salvati libertatea!". Aceste cuvinte ale tinerei eroine - care este sotia unui functionar, numele ei fiind Ana Ipatescu - electrizeaza masele." Si masele, astfel electrizate, au dat navala si au eliberat guvernul revolutionar si asa putem si noi sa ne laudam, astazi, cu participarea la marea miscare europeana pentru liberatate si dreptate.
In concluzie pot afirma ca Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptatite de istorici, cateodata neintelese si neapreciate pe deplin de contemporanii lor si nici de posteritate, personalitatile feminine alcatuiesc o intreaga galerie de personaje: sportive si artiste, oameni de stiinta si femei de lume, regine si literate. Inainte vreme, ceea ce retinea indeosebi atentia era caracterul insolit al purtarilor si felului de a gandi al acestor femei. Asa se face ca istoria le-a pastrat in memorie mai degraba pe cele care s-au implicat in domenii considerate multa vreme, prin traditie, “treburi de-ale barbatilor”: politica, batalii, guvernarea tarii…
Chiar si asa femeia ramine a fi o fiinta menita sa fie iubita, nu inteleasa. Ea a luptat mereu pentru ai fi cunoscute drepturile si dorintele. Femeie nu te nasti, femeie devii, si este o onoare sa fii femeie „As prefera sa fiu o femeie decat un barbat. Femeile pot sa planga, pot sa poarte haine dragute si sunt primele salvate in cazul in care un vas se scufunda.” (Gilda Radner)
Full transcript